Datele de card de credit ale clientilor noştri nu sunt stocate, în niciun moment, în sistemele interne ale OMV. Toate datele sunt transferate băncii relevante în forma criptată. Experţii externi au început imediat verificarea sistemelor noastre. Până acum nu au fost evidenţiate probleme în securitatea sistemului. OMV face tot posibilul să sprijine rezolvarea acestei situaţii”, au declarat reprezentanţii grupului petrolier austriac.
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Din păcate, numele marelui poet începe să fie necunoscut nu doar în sumbra arhivă pomenită, ci şi în rândurile marelui public şi al elevilor care, pe vremuri, îi recitau cu autentică emoţie versurile. începând cu faimoasă “Moarte a căprioarei”.
Pentru cei care nu ştiu sau care au început să uite, facem câteva precizări. Nicolae Labiş s-a născut în… A devenit elev al şcolii de literatură (o instituţie de învăţământ calchiată după model sovietic, în care erau recrutaţi tineri cu veleităţi literare şi din care – potrivit unei butade din epocă – “n-a ieşit niciun singur scriitor, cu excepţia celor care intraseră deja scriitori”). A urmat cursurile facultăţii de filologie şi a ajuns, rapid, să fie perceput drept geniul liric al tinerei generaţii. Versurile lui înflăcărate (în care nu rareori era pomenit elogios numele Partidului) se aflau pe toate buzele.
Poetul, însă, a început să devieze de la “drumul luminos” trasat de ideologii vremii, a prins să-şi descrie torturile lăuntrice, tristeţea fundamentală şi afinităţile culturale – altele decât cele oficial tolerate. Deşi steaua lui nu era pregătită să apună, lumea acelor ani i-a înscenat apusul: a început să fie urât şi renegat de către confraţii mai vârstnici şi mai puţin talentaţi, ajungând, în cele din urmă, în colimatorul organelor represive.
La vârsta de 21 de ani, în 1956, la începutul unei cariere poetice care se vestea prodigioasă, Lae Labiş a murit sub roţile unui tramvai. Multă vreme s-a crezut că a fost un banal şi regretabil accident. Acum, tot mai multe informaţii converg către ideea că tânărul poet a fost asasinat la comanda Securităţii.
încercând să aducă lumină asupra momentelor cutremurătoare dinaintea “accidentului”, şi a clipelor din scurtul interval al spitalizării poetului aflat în agonie, Stela Covaci, bună prietenă a lui Labiş, tandră şi în acelaşi timp înţeleaptă ascultătoare a confesiunilor lui din acea vreme, ne livrează o suită de mărturii credibile despre maşinaţiunile care au stat în spatele asasinatului, dar şi despre vinovata tăcere a celor care, vreme de jumătate de veac, i-au acoperit, din laşitate sau din interes, pe criminali. Nu în ultimul rând, ne sunt oferite texte inedite ale lui Labiş, care au fost dictate, în timpul “nopţilor de coşmar”, lui Aurel Covaci, soţul autoarei.
Stela Covaci, “Nopţile de coşmar ale poetului Nicolae Labiş”, Editura Tracus Arte, Bucureşti, 2011
“Prietenii noştri din cadrul NATO refuză categoric să treacă în scris ceea ce afirmă verbal, în special că proiectul de scut antirachetă din Europa nu prezintă niciun risc pentru Rusia şi nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a declarat el în timp ce omologii săi din ţările membre NATO încearcă, miercuri şi joi, la Bruxelles să “calmeze jocul” cu Rusia. “Continuăm consultările, dar îngrijorările noastre legitime nu sunt luate în considerare”, a declarat Lavrov, care se află în Lituania pentru un consiliu ministerial al OSCE şi care urmează să se întâlnească joi cu omologii săi din cadrul NATO la Bruxelles.
“Prietenii noştri din cadrul NATO refuză categoric să treacă în scris ceea ce afirmă verbal, în special că proiectul de scut antirachetă din Europa nu prezintă niciun risc pentru Rusia şi nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a declarat el în timp ce omologii săi din ţările membre NATO încearcă, miercuri şi joi, la Bruxelles să “calmeze jocul” cu Rusia. “Continuăm consultările, dar îngrijorările noastre legitime nu sunt luate în considerare”, a declarat Lavrov, care se află în Lituania pentru un consiliu ministerial al OSCE şi care urmează să se întâlnească joi cu omologii săi din cadrul NATO la Bruxelles.
Gabriel Oprea a declarat, sâmbătă, la Cluj-Napoca, la finalul unei reuniuni a UNPR, că “este bine” că bugetul alocat Ministerului Apărării în 2012 prin proiectul de buget a crescut puţin faţă de acest an. ” Sperăm că vom putea, printr-un efort, cu banii pe care îi avem, încet, dar sigur, să putem să cumpărăm acele avioane pe care întreaga zonă NATO le are, F-16. Am avut în ultima perioadă un buget de avarie, am cerut 2,38 la sută din PIB, pe care România şi l-a asumat la intrarea în NATO, dar vedeţi care sunt posibilităţile României acum. E bine că a crescut puţin şi sunt convins că în momentul în care vom avea posibilitate economică vom primi bugetul de 2,38 la sută. Cu acest buget de avarie de până acum ne-am îndeplinit misiunile din ţară şi în teatrele de operaţii din străinătate. Avem nevoie de bani, de acel 2,38 la sută din PIB pentru Apărare, pentru a avea tehnică de luptă modernă”, a spus Oprea.
Fostul agent KGB Oleg Gordievski, în vârstă de 73 de ani, care a fugit în Marea Britanie în 1985 cu ajutorul serviciilor britanice de informaţii externe, a declarat că Zatuliveter s-a folosit de relaţia ei de patru ani cu Hancock pentru a transmite Kremlinului secrete militare britanice. Potrivit lui, aceasta a provocat pagube enorme Marii Britanii şi ar fi privită ca o eroină de Rusia. “Timp de patru ani ea a copiat documente militare şi le-a dus la ambasadă. Practic, ea a dezarmat Marea Britanie în faţa Rusiei”, a declarat Gordievski. “Este o infracţiune mare, care este imposibil de dovedit legal. Cred că va fi expulzată din Marea Britanie”, a adăugat el.
Explicaţia lui Preda a fost că noţiunea de ofiţer de cercetare penală specială este conţinută încă din 1968 în Codul de procedură penală şi a fost preluată în Codul din 2010, iar implicarea SRI în actul de justiţie este compatibilă cu cerinţele CEDO şi ale Consiliului Europei în materie de protecţie a datelor personale şi de restrângere a libertăţilor cetăţeneşti în anumite condiţii.
Opoziţia, prin deputatul PNL George Scutaru, vicepreşedinte al Comisiei de apărare, a respins proiectul de lege, însă nici puterea nu l-a primit prea bine, dacă ne uităm la reacţia lui Mircea Toader, şeful grupului parlamentar PDL, care a spus că Preda nu s-a consultat cu colegii când a redactat propunerea şi că el personal nu e de acord cu ea.
SRI, în schimb, apreciază proiectul de lege, considerând că în lipsa lui ar întâmpina “dificultăţi majore” în aplicarea noului Cod de procedură penală.
“În primul rând, mă bucur foarte mult de anunţul făcut de Turcia, România, Polonia şi Spania că vor găzdui facilităţi legate de apărarea antirachetă şi sper să auzim şi alte anunţuri în lunile care urmează până la summitul de la Chicago”, a spus secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. El a spus că aceste anunţuri “demonstrează angajamentul şi solidaritatea existente în cadrul Alianţei”. “Vom introduce sistemul de apărare antirachetă prin abordarea gradual adaptivă”, a mai spus el.
“Vreau să subliniez că rachetele de pe teritoriul României sunt rachete defensive. Speculaţiile şi dorinţa unor de a le amplifica şi pune sub semnul întrebării bunăvoinţa României arată lipsă de cooperare”, a declarat Traian Băsescu la Adunarea Parlamentară a NATO care se desfăşoară la Bucureşti.
“Mă bucur că veţi participa la evenimentul (AP NATO – n.r.) care începe luni şi sunt bucuros că aveţi la dispoziţie un weekend ca să vedeţi, poate, câte ceva în România, pentru că de multe ori oamenii nu cunosc cu adevărat România, dar multe aprecieri greşite sunt transferate dinspre media. Nu este cazul în SUA, avem această problemă în Europa şi suntem bucuroşi de fiecare dată când politicienii europeni vizitează România”, a spus Traian Băsescu la începutul întrevederii. El a mai spus că România este una dintre ţările care îşi bazează securitatea nu numai pe realitatea dată de faptul că este membru NATO, “dar şi pe relaţia bilaterală cu SUA”. “Tocmai ce am semnat la Washington acordul bilateral privind scutul antirachetă. Ne bucurăm că Spania a anunţat ieri că alte elemente ale sistemului vor fi plasate în Spania. Lucrurile merg înainte. Oricum, ceea ce aşteptăm de la acest eveniment este să prefigurăm puţin concluziile care vor fi la summit-ul de la Chicago şi să vedem dacă principalele obiective ale viitorului summit NATO vor fi în concordanţă cu aşteptările noastre”, a menţionat şeful statului român.