BusinessMagazin

Tag: probleme

  • CONFERINŢA MEDIAFAX: Patronatele din agricultură acuză ministerul că are uşile blocate pentru discutarea problemelor

     “O problemă care mă doare este că ies hotărâri de Guvern, ordonanţe ale căror proiecte sunt discutate nu tocmai cu cei care stăpânesc domeniul respectiv. Şi astfel au apărut după anii 2000 o mie şi una de asociaţii, federaţii, confederaţii, cu doi-trei membri care se dau cu nume pompoase şi îşi spun reprezentanţii agriculturii”, a afirmat marţi preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu, la conferinţa Mediafax Talks about Agriculture, adresându-i-se ministrului Agriculturii, Daniel Constantin, prezent la eveniment.

    El a recomandat ministrului să ceară părerea experţilor pentru proiectele de acte normative, precum profesori şi cercetători.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Daniel Constantin vine la a opta ediţie a conferinţei “Mediafax Talks about Agriculture”

    La conferinţă vor fi prezenţi următorii lectori: Daniel CONSTANTIN – Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Achim IRIMESCU – Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale; Dorel Gheorghe BENU – Director General, APIA; Ileana BRATU – Director, Fondul de Garantare a Creditului Rural; Anca PUŞCAŞU – Managing Associate, Ţuca, Zbârcea&Asociaţii; Laurenţiu BACIU – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR); Viorel MATEI – Preşedinte, Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR); Răzvan PETCU – reprezentant Biso România şi Alex JURCONI – Preşedinte, ProAgro. Conferinţa va fi moderată de Cristian DIMITRIU, director editorial Mediafax Group.

    Cititi mai multe pe www.mediafax..ro

  • Vacanţa de 1 Mai – Grapini: Niciuna dintre staţiunile de pe litoral nu este 100% pregătită să primească turişti

     “Niciuna dintre staţiuni nu este 100% pregătită. Din loc în loc, porţiuni dintre hoteluri, cele de spaţiu public, trotuare şi zone verzi sunt neamenajate. Sunt şi unele hoteluri care arată rău şi a căror imagine o afectează şi pe cea a hotelurilor care arată bine”, a spus Grapini, prezentă pe litoral la un forum balnear.

    Ea a afirmat că cel mai bine arată Mamaia, iar la polul opus sunt staţiunile Olimp, Neptun, Saturn şi cele din vecinătatea Mangaliei.

    “În unele staţiuni circa 10% din hoteluri nu sunt amenajate, în altele 20%… Niciodată, însă, de 1 Mai nu au fost toate hotelurile pline, deci nu va fi afectat fluxul de turişti”, a spus ministrul.

    Grapini consideră că preţurile pe litoral în perioada 1 Mai – Paşte sunt mici şi accesibile turiştilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consilier al lui Merkel: Ajutorul financiar al zonei euro trebuie condiţionat de taxe pe activele bogaţilor

     “Bogaţii descurcăreţi îşi mută doar banii în băncile din nordul Europei şi evită să plătească”, a declarat Bofinger, pentru publicaţia germană Der Spiegel, citată de cotidianul britanic The Guardian. Bofinger face parte dintre “Cei Cinci Înţelepţi”, consiliul de experţi în economie ai cancelarului german.

    În loc să impună taxe pe banii din conturile bancare, guvernele din statele membre ar trebui în viitor să ţintească proprietăţile imobiliare şi alte active mai puţin mobile, a spus el.

    “De exemplu, pe parcursul următorilor 10 ani, bogaţii ar trebui să plătească o parte din activele lor”, a spus Bofinger.

    Germania, cea mai mare economie europeană, a fost nevoită să participe cu sume mari la fiecare dintre pachetele financiare acordate statelor cu probleme. Politicienii şi economiştii germani afirmă, însă, citând un studiu al Băncii Centrale Europene, că dacă este luată în calcul şi valoarea locuinţei atunci populaţia din multe ţări din sudul Europei este mai bogată decât cea din Germania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Consilier al lui Merkel: Ajutorul financiar al zonei euro trebuie condiţionat de taxe pe activele bogaţilor

     “Bogaţii descurcăreţi îşi mută doar banii în băncile din nordul Europei şi evită să plătească”, a declarat Bofinger, pentru publicaţia germană Der Spiegel, citată de cotidianul britanic The Guardian. Bofinger face parte dintre “Cei Cinci Înţelepţi”, consiliul de experţi în economie ai cancelarului german.

    În loc să impună taxe pe banii din conturile bancare, guvernele din statele membre ar trebui în viitor să ţintească proprietăţile imobiliare şi alte active mai puţin mobile, a spus el.

    “De exemplu, pe parcursul următorilor 10 ani, bogaţii ar trebui să plătească o parte din activele lor”, a spus Bofinger.

    Germania, cea mai mare economie europeană, a fost nevoită să participe cu sume mari la fiecare dintre pachetele financiare acordate statelor cu probleme. Politicienii şi economiştii germani afirmă, însă, citând un studiu al Băncii Centrale Europene, că dacă este luată în calcul şi valoarea locuinţei atunci populaţia din multe ţări din sudul Europei este mai bogată decât cea din Germania.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Daniel Constantin vine la a opta ediţie a conferinţei “Mediafax Talks about Agriculture”

    La conferinţă vor fi prezenţi următorii lectori: Daniel CONSTANTIN – Ministrul Agriculturi şi Dezvoltării Rurale, Achim IRIMESCU – Secretar de Stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Dorel Gheorghe BENU – Director General, APIA, Laurenţiu BACIU – Preşedinte, Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Viorel MATEI – Preşedinte, Federaţia Naţională a Producătorilor Agricoli din România (FNPAR), Andrei HASCHI – Preşedinte, Federaţia Naţională a Tinerilor Fermieri, Alex JURCONI – Preşedinte, ProAgro şi Lucian LUCA – Cercetător Institutul de Economie Agrară, Centrul Român de Politici Europene. Conferinţa va fi moderată de Cristian DIMITRIU, director editorial Mediafax Group.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • N-am învăţat nimic din crizele din SUA şi Europa: După Cipru, urmează România?

    SINGURA URMARE CERTĂ A CRIZEI DIN CIPRU PENTRU SISTEMUL BANCAR DE LA NOI ERA, PÂNĂ VINEREA TRECUTĂ, UNA ADMINISTRATIVĂ: Guvernatorul Mugur Isărescu a anunţat că BNR va solicita băncilor să publice în ofertele privind produsele de economisire unde anume sunt garantate depozitele constituite, pentru a evita eventuale neclarităţi legate de instituţia care le garantează. Faptul are un sens: diferenţa dintre sucursală a unei bănci străine (supusă regulilor de supraveghere şi de garantare a depozitelor din ţara acţionarului) şi filială a unei bănci străine (reglementată de legislaţia românească) pare că s-a estompat de tot din 2011 încoace, când plafonul de garantare în România a fost unificat cu cel maxim european, la echivalentul a 100.000 de euro. Cea mai mare influenţă în această unificare a percepţiei a avut-o faptul că toţi acţionarii străini ai băncilor din România provin din ţări ale UE, iar depăşirea relativ lină a crizei de către toate grupurile bancare cu activitate la noi (dezintermedierea financiară a fost treptată şi limitată în amploare) a menţinut încrederea în bănci a depunătorilor.

    IN CAZUL AFACERILOR DIN ROMÂNIA ALE BĂNCILOR CIPRIOTE, numai Marfin este filială şi deci are depozitele din România garantate de fondul de garantare românesc. Bank of Cyprus (BoC) este sucursală, se supune legilor cipriote, iar sarcina garantării revine fondului cipriot. Diferenţa apare şi la preluarea preconizată a acestor bănci din România de către alte instituţii, pentru Marfin fiind implicit mai uşor de perfectat o astfel de tranzacţie, deşi prima în ordinea vânzării rămâne BoC, care şi-a şi suspendat operaţiunile până la găsirea unui cumpărător. Cu 0,6% din totalul activelor bancare din România, problema BoC este minoră pentru sistem, însă vânzarea sucursalei s-ar putea dovedi dificilă, estimează Vlad Muscalu, economistul-şef al ING Bank România, date fiind în special „potenţialele probleme de calitate a activelor acestei bănci, cu o proporţie defavorabilă între credite şi depozite, de peste două ori mai mari„, iar un eventual eşec al tranzacţiei „ar putea afecta încrederea românilor în sistemul bancar„. Analiştii ING estimează însă că atât pentru România, cât şi pentru celelalte ţări din Europa Centrală şi de Est, problema prezenţei capitalurilor cipriote nu pune probleme macroeconomice (în cazul băncilor din România, oricum acestea nu mai aduceau bani de la grupurile-mamă), ci doar pentru companiile care au făcut investiţii din şi în Cipru. Investiţiile directe făcute de Cipru în România sunt de 2,6 mld. euro, unde reprezintă 4,6% din total.

    În privinţa depozitelor care ar fi afectate, cele de peste 100.000 de euro, bancherii (Mugur Isărescu ori Mişu Negriţoiu) sau analiştii care spun că oamenii cu depozite mari în băncile cipriote au ştiut oricum ce fac şi au riscat pentru dobânzile mari oferite de Cipru au dreptate. Veştile despre un iminent pachet de salvare pentru Cipru erau monedă curentă în analizele financiare încă din iunie trecut, iar despre intenţiile Angelei Merkel şi ale Bruxellesului de a reforma sistemul financiar din zona euro şi UE astfel încât să pună capăt paradisurilor fiscale, atât de dăunătoare unei Europe în plin proces de însănătoşire a finanţelor publice, se ştie încă din 2010. În ianuarie anul acesta, Merkel a declarat că „toată lumea va trebui să lupte pentru a termina cu paradisurile fiscale„  şi că problema va fi în centrul reuniunii G8 din iunie de la Londra. În acelaşi timp, grosul depozitelor din băncile cipriote nu aparţine unor clienţi din UE, astfel încât soluţia impunerii în Cipru a unui „haircut„ care să se extindă la depunătorii din bănci (nu doar la creditori, ca în Grecia) a venit oarecum logic din punctul de vedere al şefilor zonei euro.

    NECLAR E ÎNSĂ CE VA URMA DE ACUM ÎNCOLO, nu pentru că încrederea tuturor depunătorilor în băncile europene va fi etern dinamitată (niciun alt sistem bancar din UE nu seamănă realmente cu cel cipriot), ci pentru că reforma sistemului financiar european nu garantează realmente niciun fel de depozit. Mario Draghi, preşedintele BCE, a criticat aspru ideea iniţială a Nicosiei de a taxa toate depozitele, indiferent de valoare, însă a lăsat clar să se înţeleagă că depozitele mici, în cazul unor ţări în criză, ar fi ultimele afectate, nu că ar fi intangibile. Iar ce a spus el reprezintă cea mai importantă declaraţie de la începutul crizei cipriote până acum: „Proiectul de directivă europeană în domeniul bancar nu prevede o distincţie specifică între categoriile de deţinători de obligaţiuni şi depunătorii cu depozite neasigurate, în cazul unor crize financiare. Dar există o ordine pe care directiva o prevede: în mod ideal, depunătorii asiguraţi sunt ultima categorie de care te poţi atinge„.

  • BERD: Problemele din Cipru ameninţă creşterea economică din Europa de Est

     O nouă rundă de incertitudine în criza datoriilor din Europa ar putea creşte costurile de finanţare pentru bănci şi ar putea declanşa ieşiri de depozite mari şi fonduri din ţările cu bănci mai slabe sau cu guverne aflate într-o poziţie fiscală mai dificilă, a declarat adjunctul economistului şef al Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Jeromin Zettelmeyer, citat de Bloomberg.

    Europa de Est s-a bazat pe capitalul străin şi accesul uşor la credit şi pieţe de export pentru o creştere economică de peste 5% pe an înainte de criza din 2008. Acordul de ajutor financiar pentru Cipru, în care ţările zonei euro şi FMI au impus pierderi asupra depozitelor mari din băncile cipriote în schimbul unui pachet de împrumuturi de 10 miliarde de euro, ar putea conduce la ieşiri de capital şi creştere mai slabă în ţări precum Italia sau Spania, a spus Zettelmeyer.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, zâmbind către jandarmi, înainte de discuţia despre procurori: Sper să nu fie nevoie de Jandarmerie

     “Pentru dumneavoastră, toate perioadele sunt dificile, pentru că de dumneavoastră este nevoie atunci când sunt probleme. Eu astăzi sper să nu fie nevoie de Jandarmerie, de mâine, sigur, va fi întotdeauna”, a spus Ponta.

    Şeful Guvernului va participa, la ora 11.00, la şedinţa secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru o discuţie privind nominalizările pentru conducerea Parchetului General şi a DNA, urmând ca după aceea să aibă şi o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu pe aceeaşi temă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Europa a mai bifat o criză – Cipru. Să vină următoarea

    CRIZA DIN CIPRU ÎŞI ARE ORIGINILE ÎN CEA DIN GRECIA. Statul cipriot nu a fost la fel de cheltuitor ca şi cel elen în pofida afinităţii dintre cele două ţări, iar ciprioţii, experţi în a-i ajuta pe alţii să nu plătească taxe, nu au recurs la o evaziune în stil grecesc la ei acasă.

    Problema Ciprului vine din expunerea mare a băncilor cipriote pe obligaţiuni ale statului elen. O investiţie proastă, la al cărei deznodământ însă nu se gândea nimeni în urmă cu câţiva ani. Datoria unui stat din zona euro era percepută ca fiind printre cele mai sigure din lume. Restructurarea datoriei Greciei în 2012, prin care s-au şters peste 100 de miliarde de euro, a lăsat o gaură de mai multe miliarde de euro şi în băncile din Cipru.

    Restructurarea datoriei statului elen a fost soluţia zonei euro, cu sprijin puternic din Germania, la primul episod al crizei datoriilor din zona euro. Câteva episoade mai târziu – Portugalia, Irlanda şi Spania – situaţia din Cipru apare ca rezultat direct al măsurilor luate de zona euro.

    Soluţia dură a venit din nou cu sprijin german: sectorul bancar cipriot, reprezentând cam jumătate din economia ţării, va fi restructurat în asemenea măsură, încât i se pune sub semnul întrebării chiar existenţa.
    Rămâne de văzut dacă planurile zonei euro de taxare a depozitelor bancare, ulterior de impunere de pierderi deponenţilor, precum şi măsurile de restricţionare a circulaţiei capitalului ar putea speria investitorii şi populaţia în zona euro suficient pentru a pune bazele unei viitoare crize, aşa cum Grecia a cauzat situaţia din Cipru. Investitorii au ochit deja unul dintre membrii mai din margine şi mai bolnav în turma de ţări euro – Slovenia. “Rezolvarea” situaţiei din Cipru, la fel ca în cazul celorlalte câteva ţări dinainte, demonstrează paralizia de la nivelul zonei euro: pentru a se face ceva este nevoie întâi ca situaţia să se dezvolte într-o criză care să reprezinte o ameninţare, de preferat existenţială, pentru uniunea monetară.

    ZONA EURO STABILEŞTE NOI PRECEDENTE. Restructurarea datoriei Greciei anul trecut, cea mai mare din istorie pentru un stat, a reprezentat un mare pas în necunoscut pentru liderii ţărilor din zona euro. Criza din Cipru a împins şi mai departe pe calea măsurilor cu efecte greu de prevăzut.

    Pierderile extrem de ridicate impuse deponenţilor din băncile cipriote, posibil chiar de 80% în cazul Cyprus Popular Bank, instituţie de credit care va fi închisă, încalcă principiul de bază că banii deponenţilor sunt de neatins. După deţinătorii de obligaţiuni guvernamentale, persoanele cu economii în conturi sunt tratate ca investitori la risc doar pentru că nu şi-au ales bine banca. Europenii ar putea rezolva această problemă în viitor plasându-şi depozitele la dobânzi foarte scăzute în băncile din Germania şi alte state “sigure”. Dacă Germania, în contextul crizei din zona euro, a ajuns chiar să taxeze investitorii pentru a le lua banii cu împrumut, atunci şi băncile germane ar trebui să poată face acelaşi lucru cu deponenţii din Cipru şi alte ţări. Un astfel de fenomen ar ajuta chiar la consolidarea sectorului bancar european, prea fragmentat în prezent.

    “Suntem ca un animal pentru un experiment acum. Sper ca nicio altă ţară să nu mai treacă prin aşa ceva. Tăierea din depozite a fost ca un cutremur. Nimeni nu s-a aşteptat ca UE, Banca Centrală Europeană şi BCE să se comporte într-o asemenea manieră”, a declarat pentru cotidianul The Guardian fostul guvernator al băncii centrale a Ciprului Afxentis Afxentiou. O altă decizie “inovatoare” a zonei euro şi mult mai îngrijorătoare este punerea în carantină a Ciprului prin instituirea unor măsuri de control al capitalului. Circulaţia liberă a capitalului este una dintre libertăţile fundamentale aflate la baza întregii Uniuni Europene.

    CIPRU A DEVENIT PRIMA ŢARĂ DIN ZONA EURO CARE A IMPUS CONTROLUL CAPITALULUI DE LA INTRODUCEREA MONEDEI EURO. Decizia ar trebui să ajute la evitarea unui colaps economic imediat. Setul de măsuri introduse de guvernul de la Nicosia include două tipuri de controale: interne şi externe. Cele interne prevăd limite pentru încasarea cecurilor, retragerea depozitelor la termen, tranzacţii prin card, retrageri din ATM-uri şi de la ghişee bancare.