Tag: nevoie

  • Grecia are nevoie de un ajutor financiar suplimentar de 11 miliarde de euro

     Grecia are un deficit de finanţare de 4,4 miliarde de euro anul următor şi de încă 6,5 miliarde de euro în 2015, potrivit unui raport al FMI, citat de cotidianul Wall Street Journal.

    Statul elen ar putea avea nevoie de şi mai mulţi bani, dacă economia ţării va avea o evoluţie mai slabă decât estimează FMI sau dacă guvernul nu-şi atinge ţintele de venituri din programul de privatizări, a declarat şeful misiunii FMI în Grecia, Poul Thomsen.

    “Există în mod cert riscuri privind prognoza economică pentru anul următor. Presupunerea privind o recuperare graduală se bazează pe aşteptarea unei revenirii a consumului şi investiţiilor, precum şi pe implementarea susţinută a politicilor şi pe susţinerea politică amplă a programului”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lux cu moderaţie: “In vremurile bune, un client putea cumpăra şi zece perechi de pantofi o dată, în timp ce acum se limitează la una, maximum două”

    Inainte clienţii cumpărau mai uşor. Acum au intervenit şi criza şi saturaţia„, spune Carmen Şeitan, care este implicată alături de soţul său în industria modei de lux de mai bine de un deceniu şi nu se vede făcând altceva. Familia Şeitan deţine în România patru buticuri de lux: Brunello Cucinelli, Moschino, Canali şi Distinto.

    Explicaţia vine din faptul că mulţi clienţi au deja produsele de bază, motiv pentru care acum mai cumpără doar la nevoie. „Înainte cumpărau mai uşor.„ Astfel, în vremurile bune, un client putea cumpăra şi zece perechi de pantofi o dată, în timp ce acum se limitează la una, maximum două”.

    Istoria declinului nu a fost însă una liniară, ca în alte industrii. 2009 a fost un an agitat pentru piaţa de lux. Companiile au intrat în silentio stampa, iar cumpărătorii au început să se lase aşteptaţi. Trecătorii nu făceau mai mult decât să arunce o privire către vitrinele frumos amenajate ca parte a plimbării lor prin centrul oraşului. Pentru unele nume mari acesta a fost începutul sfârşitului.

    La început a fost Escada. Apoi au urmat La Perla, Versace Jeans Couture şi Hugo Boss. Începând cu 2010 însă, situaţia a luat o altă întorsătură, multe dintre mărci au revenit pe piaţă şi şi-au încercat norocul a doua oară. Piaţa a câştigat câteva zeci de nume în perioada 2010-2012. Începând cu 2013 însă, prudenţa a devenit cuvântul de ordine şi în industria luxului. Astfel, s-a schimbat în totalul afacerilor ponderea vânzărilor realizate în perioada de reduceri, tot mai mulţi clienţi preferând să meargă la cumpărături în perioada ofertelor şi discounturilor.

    „Acest comportament de consum nu îţi permite să te dezvolţi, ci doar să te menţii în piaţă.” Mai mult, chiar şi după ce va trece criza iar românii vor avea din nou mai mulţi bani ei vor fi obişnuiţi cu acest nou comportament de consum şi vor avea nevoie de trei-cinci ani pentru a reveni la obiceiurile iniţiale. „Dacă nu reuşeşti să vinzi 45-50% din marfa comandată înainte de perioada reducerilor ai o problemă.„

    Carmen Şeitan mai spune că nu doar comportamentul de consum s-a schimbat, ci şi unii clienţi: unii au dispărut, alţii sunt nou intraţi. Există însă şi aceia care au rămas fideli anumitor mărc i încă de la intrarea acestora pe piaţă. „Numărul total al clienţilor a rămas similar, iar vânzările sunt în uşoară creştere. Profitul însă este cel care a avut de suferit.„ Afacerile familiei Şeitan au fost în 2012 de circa 5 milioane de euro, iar pentru acest an estimează o stagnare sau o creştere de 1-2%. Marja de profit se situează la 10-12%.
     

  • Cum se face educaţie cu dobândă de 100%

    EDUCAŢIA ESTE PARTE DIN ASPECTUL SOCIAL AL AFACERII CU SISTEME DE MICROCREDITARE PENTRU CARE, ÎN 2006, MUHAMMAD YUMUS A PRIMIT PREMIUL NOBEL PENTRU PACE. Soluţia pe care a găsit-o în oraşul nativ Bangladesh viza ajutorarea săracilor pentru depăşirea condiţiei lor. Cât din modelul acestuia s-a păstrat pe măsură ce instituţiile financiare nebancare s-au răspândit în întreaga lume, cu precădere în ţările mai puţin dezvoltate?

    Un studiu efectuate de compania de cercetare britanică YouGov la iniţiativa grupului International Personal Finance pe clienţii din cele şase ţări în care sunt prezenţi – România, Cehia, Slovacia, Polonia, Ungaria şi Mexic – poate ajuta la conturarea unui răspuns. „Un sfert dintre cei care se împrumută de la noi o fac în scopul educaţiei„, spune Vlad Şandru, senior corporate affairs manager al Provident.

    Educaţia copiilor este cel de-al treilea motiv de împrumuturi rapide pe termen scurt, după „mini-investiţiile în confortul vieţii de familie„ (35%) şi plata cheltuielilor curente (28%). Restul de procente este împărţit între cheltuieli pentru divertisment şi hobby-uri şi pentru alte cheltuieli personale. Datorită acestora, Provident, cea mai cunoscută instituţie financiară nebancară care face astfel de îm-prumuturi în România a avut, de la intrarea pe piaţă în 2006 şi până în prezent, circa 600.000 de clienţi.

    Creditele acordate au adus un profit de 2,7 milioane de euro şi o cifră de afaceri de 106 de milioane de euro în 2012, în creştere cu 10% faţă de anul precedent. „Nu aş spune că sunt săraci, sunt persoane cu venituri medii şi sub medie„, precizează Şandru, referindu-se la profilul clientului

    Provident. Potrivit studiului realizat online pe un eşantion de 1.478 de respondenţi, veniturile a 40% dintre clienţi se situează între 600 şi 1.000 de lei, circa 30% au venituri cuprinse între 1.000 şi 2.000 de lei, dar există şi un procent de aproximativ 20% care câştigă mai puţin de 600 de lei. Un portret-robot al celui care se împrumută prezintă, potrivit aceluiaşi studiu, o persoană cu vârsta cuprinsă între 31 şi 55 de ani (62%), cu un loc de muncă (76%) şi dorinţa de a face un împrumut de 1.500 de lei.

    Rambursările medii lunare sunt de aproximativ 300 de lei. Între cheltuielile zilnice ale respondenţilor primează costurile pentru alimente (30%), pentru facturile lunare (20%) sau pentru medicamente (10%). Printre produsele financiare pe care şi le doresc se numără un cont de economii (42%), asigurarea de sănătate (36%) şi investiţii pe termen lung (27%). Mai mult de jumătate din participanţii la studiu au ca principala grijă presiunea cheltuielilor zilnice asupra bugetelor personale, iar aceasta este urmată de preocuparea faţă de locul de muncă (17%) şi de educaţie(7%). În rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 24 şi 34 de ani, procentul celor preocupaţi de educaţie depăşeşte 20%.
     

  • Preşedintele Băsescu s-a întâlnit cu directorul FMI: România are nevoie să fie asistată încă doi ani

     “Am reuşit să finalizăm al doilea acord cu FMI. Să fim cinstiţi, au fost câteva probleme, dar cu bunăvoinţa tuturor acordul a fost finalizat. Acum trebuie să pornim unul nou”, a afirmat Băsescu la începutul întâlnirii cu directorul FMI.

    Lagarde a precizat că se află pentru prima dată în România şi abia aşteaptă negocierile pentru următorul pas, arătând că trebuie făcute mai multe reforme structurale.

    Directorul general al FMI se află în România, luni şi marţi, iar miercuri, o misiune a Fondului va veni la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut cu România.

    Autorităţile au precizat anterior că doresc ca noul acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vosganian: Consumul de energie se va stabiliza în următorii ani

     “Eu cred că cererea de energie se va stabiliza la 45-50 TWh în următorii ani. Există tendinţe de creştere şi de scădere a consumurilor, probabil se vor echilibra. Creşterea PIB cu 5% nu duce la creşterea consumului cu 5%”, a afirmat Vosganian la o conferinţă pe teme energetice.

    Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în primele luni din acest an consumul a scăzut cu 4,5%, după ce anul trecut a urcat cu 0,2%, la 53 TWh.

    Vosganian a adăugat că viitoarea strategie energetică pe care vrea să o elaboreze Guvernul va ţine cont şi de evoluţia consumului de electricitate.

    Stabilizarea consumului de electricitate la valorile menţionate ridică întrebarea dacă România va mai avea nevoie de alte reactoare nucleare sau de hidrocentrale de pompaj precum cea de la Tarniţa-Lăpuşteşti, conform sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băncile austriece au nevoie de capital de până la 8 miliarde euro pentru a respecta regulile Basel III

     Principala provocare va fi înlocuirea unor ajutoare de stat totalizând 5,15 miliarde de euro până în 2017, când acestea nu vor mai putea fi luate în calcul drept capital de bază, informează Bloomberg.

    Erste Group derulează un proces de vânzare de titluri noi în valoare de 660 de milioane de euro, fondurile urmând să fie folosite pentru plata unui ajutor de stat de 1,2 miliarde de euro. Raiffeisen ar putea vinde acţiuni pentru a susţine achitarea unui ajutor de stat de 1,75 miliarde de euro, a declarat, în iunie, directorul general al băncii, Karl Sevelda. Bawag PSK a plătit în iunie o primă tranşă, de 50 de milioane de euro, pentru achitarea ajutorului financiar de 550 de milioane de euro primit de la stat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Călătorie la capătul lumii – GALERIE FOTO

    Am stat în Peru aproape trei săptămâni şi nu mi-au ajuns. Mi-au rămas de bifat pe listă plajele din nord, lacurile ascunse în munţii Huaraz şi lacurile de sare de la Maras. Lista este însă mult mai scurtă decât cea a locurilor bifate.

    Dacă ar fi să alcătuiesc un top al experienţelor ce nu trebuie ratate (este destul de dificil pentru că bătălia pentru podium a fost tare strânsă) pe prima poziţie ar fi deşertul Atacama, de unde nu trebuie să pleci fără să faci sandboarding – să te dai cu placa pe dunele înalte de câteva zeci, chiar peste 100 de metri -, să conduci un buggy – o maşină ce pare ruptă dintr-un joc sau dintr-unul dintre filmele din seria Transformers – şi să înnoptezi la unul dintre hotelurile din oaza Huacachina.

    Tot aici merită să faci o vizită la una dintre cramele care produc băutura locală Pisco. După o degustare ce cuprinde cinci tipuri de Pisco şi două de vin capeţi mai mult curaj pentru a te arunca peste dune într-un buggy. “Avem vin pentru făcut copii, dar avem şi pisco pentru despărţiri. Avem pentru de toate”, zâmbeşte ghidul grupului.

    Dacă pisco simplu, nearomat, este greu de digerat, nu trebuie decât să adaugi suc de lămâie, zahăr, albuş de ou şi scorţişoară şi e gata cocktailul pisco sour – una dintre cele mai cunoscute băuturi locale. În opinia localnicilor pisco sour merge cel mai bine cu un cuy (porcuşor de Guineea) sau cu o friptură de alpaca. Cei care nu vor animalele în farfurie, pot admira porcul de Guineea viu, îmbrăcat în straie de sărbatore, iar cu alpaca pot socializa direct, aceasta fiind interesată de un contact direct cu turiştii. Alpaca, la fel ca lama, este un animal domesticit, căruia îi place să ofere turiştilor în amintire un sărut. Nu trebuie decât să pari interesat.

    La polul opus, vicuna – un animal înrudit cu celelalte două şi des întânit în Peru – este sălbatică. Mai mult, vicuna este un animal protejat de lege, astfel că vătămarea sau uciderea ei se pedepseşte cu închisoarea şi cu o amendă de câteva mii de dolari. Poate părea cam mult pentru un animal ce arată ca o combinaţie de cămilă şi capră.

    Niciunul dintre cele două nu are însă o blană atât de scumpă. Un pulover din lână de vicuna poate ajunge la câteva mii, chiar zeci de mii de dolari. “Este considerat un material mai fin decât caşmirul”, justifica preţul Miguel, directorul unui magazin de ţesături din alpaca, baby alpaca şi vicuna. Dacă 6.000 de dolari pentru un pulover din lână de vicuna pare prea mult, atunci poate pare rezonabil să dai 600 de dolari pentru unul din baby alpaca.

    Dacă nu, rămâne întotdeauna opţiunea de a da 30 de soles, moneda naţională, sau 12 dolari, pentru un pulover vândut pe stradă, pe marginea şoselei sau în pieţe de localnici. Nu are fir de lână de vicuna, însă este făcut dintr-un amestec ce conţine lână de alpaca. Preţul de pornire nu este niciodată atât de mic însă poate fi negociat. Peruanii nu au plăcerea negocierii ca în cazul turcilor sau al marocanilor, aşa că negocierile nu vor fi nici foarte lungi şi nici foarte spumoase. Poţi obţine însă reduceri de 50% sau chiar mai mult.

  • Planurile noului şef al Romtelecom şi Cosmote

    Pe o piaţă a telecomunicaţiilor în curs de dezvoltare cum este cea din România, noile tehnologii sau servicii precum MyWallet nu numai că sunt necesare, dar au un potenţial imens de creştere„, spunea săptămâna trecută Nikolai Beckers, în cadrul primei discuţii informale cu presa din România de la preluarea recentă a poziţiei de director executiv al Romtelecom şi Cosmote, ocupată anterior de Stefanos Theocharopoulos. „Utilizatorii sunt deschişi la plăţile mobile, dar ca să aibă succes, este nevoie să fie creat un întreg ecosistem pentru acest tip de plăţi şi trebuie atinsă o masă critică„, este de părere executivul.

    Declaraţia lui a venit în contextul în care Deutsche Telekom, grupul german care controlează pe plan local Romtelecom şi Cosmote prin intermediul OTE, a anunţat şi prezentat recent la Varşovia, în Polonia, soluţia MyWallet. Sunt planuri concrete de lansare şi în România în 2014, potrivit declaraţiei făcute de Claudia Nemat, membru în boardul Deutsche Telekom care răspunde de segmentul de tehnologie şi afacerile companiei din Europa. „În mod clar vom lansa anul viitor aplicaţia MyWallet şi în România, cu toate că o dată exactă nu a fost încă stabilită„, a spus Nemat.

    Aplicaţia MyWallet a fost deja lansată în Polonia de divizia de telefonie mobilă a Deutsche Telecom şi este folosită de 13.000 de utilizatori pentru plăţi cu cardul bancar direct de pe telefonul mobil în peste 100.000 de puncte din întreaga ţară, între care diverse magazine, cafenele sau restaurante şi pe viitor şi în reţeaua de transport public din Varşovia, de pildă, ca parte a unor proiecte-pilot de extindere a sistemului. Pe lista ţărilor unde urmează să mai fie lansat portofelul din telefon mai sunt, pe lângă România, şi Ungaria, Slovacia sau Cehia.

    APLICAŢIA PERMITE PRACTIC CONSUMATORILOR SĂ PLĂTEASCĂ DIVERSE CUMPĂRĂTURI CU CARDUL BANCAR FĂRĂ SĂ AIBĂ NEVOIE DE PLASTICUL ÎN SINE ŞI CHIAR FĂRĂ SĂ MAI SCOATĂ PORTOFELUL DIN BUZUNAR, prin atingerea telefonului timp de câteva secunde de un terminal de plăţi de tip POS compatibil cu tehnologia aflată la baza aplicaţiei. MyWallet, o aplicaţie ce poate fi descărcată prin internet pe telefon, conţine deja datele cardurilor bancare şi, câtă vreme telefonul are baterie, cu toate că nu este neapărat nevoie să fie pornit, plata poate fi realizată în urma acestui contact dintre cele două terminale.

    INTREG PROCESUL FUNCŢIONEAZĂ PRIN TEHNOLOGIA DE COMUNICAŢII FĂRĂ FIR NEAR FIELD COMMUNICATION (NFC), ceea ce presupune implicit o serie de limitări, dincolo de faptul că este necesar să existe parteneriate cu cât mai multe bănci, aşa încât majoritatea cardurilor bancare să poată fi acceptate în sistem. În Polonia, de pildă, compatibile acum sunt doar cardurile MasterCard emise de câteva instituţii bancare, însă există planuri de extindere atât pe partea băncilor, cât şi integrarea în sistem a cardurilor Visa. O limitare evidentă este aceea că pentru plată pot fi folosite doar telefoanele mobile inteligente dotate cu această tehnologie, adică majoritatea smartphone-urilor lansate recent de producători, deţinute însă deocamdată de un număr relativ restrâns de consumatori. Apoi, comercianţii trebuie să facă şi ei investiţii într-un terminal de plăţi compatibil NFC.

  • Preşedintele BCE: UE are nevoie ca Marea Britanie să fie mai europeană

     “Europa are nevoie ca Marea Britanie să fie mai europeană, în aceeaşi măsură în care Marea Britanie are nevoie de o Europa mai britanică”, a afirmat Draghi într-un discurs susţinut în City of London, relatează The Guardian.

    El a spus că nu vrea să se amestece într-o dezbatere internă, dar a dorit să reamintească finanţiştilor “interconectarea profundă” dintre Marea Britanie şi Europa.

    “Cu astfel de legături profunde, Marea Britanie şi zona euro au un interes comun, şi anume stabilitatea funcţionării sistemului economic, în particular a pieţelor financiare”, a arătat şeful BCE.

    Draghi a reamintit că toate băncile mari din zona euro au filiale importante în City, în timp ce băncile britanice sunt jucători majori pe pieţele financiare din Europa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Infograficul săptămânii: O istorie de cinci decenii


    VEZI MAI JOS SI ALTE INFOGRAFICE