BusinessMagazin

Tag: marketing

  • Retelele sociale vor ucide marketingul traditional

    O femeie de peste Ocean a inventat o cutie de pizza mai buna
    decat cele obisnuite. Neinteresant. |nsa aceeasi femeie a inventat
    si o metoda mai buna de a da sfoara in tara. I-a spus despre cutie
    lui Ashton Kutcher. Pe Twitter. Dupa patru minute a primit
    raspunsul – “smart”.

    Actorul e cel mai urmarit om de pe Twitter si raspunsul sau a
    adus cutia de pizza pe radarul celor 1,3 milioane de urmaritori ai
    sai. O zi mai tarziu, Green Box avea 20.000 de vizitatori pe site.
    Acum, propriul videoclip de pe You Tube are peste 700.000 de
    vizionari. Cati bani a costat toata “campania de marketing”? Cativa
    dolari.

    Acum, sa nu ne-ntelegem gresit; nu trebuie sa-i scrieti lui
    Kutcher, sau vreunui Kutche autohton de fiecare data cand aveti o
    idee de afaceri. Doar cand ideea este buna…
    Un lucru e cert, cine nu se gandeste serios la modurile in care
    sa-si atinga publicul tinta prin intermediul retelelor sociale, va
    pierde trenul competitiei, nu va face parte din tendinta si, mai
    devreme sau mai tarziu, probabil ca nu va face parte din piata.

    Cine si ce retea sociala foloseste

    Twitter:

    Persoana cu cont pe Twitter are intre 18 si 49 de ani, 55% sunt
    femei, 45% barbati, jumatate dintre useri au studii superioare, si
    cei mai multi castiga binisor peste medie;
    Este una dintre retelele sociale cu cea mai mare crestere –
    momentan are peste 22 de milioane de vizitatori lunar.

    Facebook:

    Userul obisnuit are intre 12 si 34 de ani, 54% sunt femei, 46%
    barbati, cei mai multi au studii superioare si au venituri cel
    putin de nivel mediu;
    Facebook e cea mai mare retea sociala din lume, cu 100 de milioane
    de conturi in lume si peste 90 de milioane in SUA.

    Linkedin

    Cel care si-a facut cont aici are intre 35 si 50 de ani, cei mai
    multi sunt barbati cu studii superioare si castiguri peste
    medie;
    Linkedin are mai bine de 42 de milioane de membri in peste 200 de
    tari (toti executivii companiilor din Fortune 500 au cont pe
    Linkedin)

    Sursa: Quantcast

  • AIG Life isi schimba numele in Alico Romania

    Odata cu preluarea noului nume, si AIG Fond de Pensii, aflata in
    portofoliul Alico Asigurari Romania, si-a schimbat denumirea in
    Alico Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat
    Privat.

    Schimbarea numelui, despre care se vorbeste de aproximativ un
    an, nu va implica si modificari in ceea ce priveste strucrura
    companiei. Theodor Alexandrescu, directorul general al Alico
    Romania, a mentionat ca nu a operat restructurari nici anul trecut
    si nici anul acesta nu va disponibiliza personal.

    In scurt timp, va intra in derulare si o campaniepentru
    cresterea notorietatii brand-ului

  • StarFoods promoveaza chipsurile Lays prin SMS

    Pentru a participa la promotie, consumatorii trebuie sa trimita
    un cod de participare prin SMS sau pe un site dedicat campaniei.
    Voxline Communication a implementat solutia logistica integrata de
    participare la promotie prin SMS n retelele de telefonie mobila
    Orange, Vodafone si Cosmote, dar si prin website-ul fipefaza.ro,
    dezvoltat impreuna cu Graffitti BBDO.

    “Cred ca brandurile au din ce in ce mai multa incredere in
    eficienta actiunilor de marketing mobil”, afirma Dan Virtopeanu,
    directorul general al Voxline Communication. De altfel, StarFoods
    nu este la prima astfel de campanie, de amintit fiind promotia din
    2006 “Castiga un iPod Nano pe zi”, pentru care Voxline a dezvoltat
    un joc publicitar numit Atacul extraterestrilor, dar [i cea din
    2008 – “Lays te ntreaba: dragoste sau bani?”.

  • AdePlast si-a bugetat cheltuieli de marketing de 600.000 euro in acest an

    Compania a mai anuntat si prelungirea contractului de PR cu
    agentia Links PR. Cele doua companii se afla la al doilea an de
    colaborare, dupa ce anul trecut Links PR a derulat strategia de
    comunicare cu focus pe tehnici de PR. In acest an vor fi oferite si
    servicii de ATL, BTL si PR/CSR.

    Click aici pentru a citi istoria celor doua spoturi publicitare ale AdePlast care au fost
    interzise     de catre CNA spre difuzare inainte de ora 20, in urma
    unei sesizari inaintate de europarlamentarul Daciana Sarbu.

  • Pretul zero

    Dan Ariely este specialist intr-o ramura oarecum exotica (si
    controversata) a stiintelor economice, numita “economie
    comportamentala”. Nu am citit cartea sa despre Predictably
    Irrational (care poarta subtitlul “despre fortele ascunse care ne
    modeleaza deciziile”), dar m-a surprins rezultatul unui experiment
    pe care l-a realizat cu studentii sai. A oferit subiectilor doua
    sortimente de bomboane de ciocolata: pe de-o parte bomboane Kiss
    (foarte populare in America) la un cent bucata, iar pe de alta
    bomboane Ferrero Rocher la 26 de centi bucata. La aceste preturi,
    optiunile au fost relativ egal impartite (40% pentru fiecare
    sortiment, 20% n-au dorit ciocolata). Apoi s-a operat o reducere de
    un cent, astfel incat bomboanele Kiss au devenit gratuite. De data
    aceasta 90% dintre subiecti au ales Kiss si 10% au ales bomboanele
    premium. Aceasta rasturnare semnificativa a optiunilor nu poate fi
    explicata rational prin economia total nesemnificativa de un cent.
    Singura explicatie “rationala” ramane magia ofertei gratuite.

    Nu este deci de mirare ca in orice supermarket ne lovim la fiecare
    pas de cuvantul “gratis”. Doua paste de dinti aduc o periuta gratis
    iar cumparatorul cade iarasi si iarasi in ispita. Gratis are o
    lunga istorie in marketing iar “patentarea” metodei ii este
    atribuita lui King Gillette, desi e mai degraba o legenda urbana –
    Gillette n-a furnizat niciodata aparatele de barbierit gratis, ci
    doar suficient de ieftin, astfel incat comerciantii sa le poata
    oferi gratuit clientilor si astfel sa poata sa vanda lame
    (adevaratul produs profitabil). Cert este ca metoda s-a constituit
    intr-un model, invocat foarte des atunci cand se ilustreaza modelul
    de business pentru programele free software. Daca pana acum am
    insistat asupra sensului “liber” (ca in “free speech”), acum este
    randul sensului “gratis” (ca in “free beer”), in contextul
    economiei internetului, unde – in conformitate cu legea lui Moore –
    costul “marginal” (cel necesar pentru a produce o noua copie a unui
    produs) scade in ritm accelerat si tinde inexorabil spre
    zero.

    Ideea unei economii centrate pe pretul nul dezvoltata de Chris
    Anderson in recenta sa carte “Free – The Future of a Radical Price”
    nu este tocmai noua. Inca de acum 15 ani, Esther Dyson analiza
    impactul pe care un pret de distributie apropiat de zero il va avea
    asupra continutului creativ si observa ca de fapt competitia cea
    mai acerba se va orienta spre captarea unei resurse inevitabil
    limitate: atentia si timpul consumatorului. Ceva mai recent,
    Michael H. Goldhaber a elaborat un intreg model economic, economia
    atentiei, care ar urma sa inlocuiasca peste o vreme modelul actual,
    bazat pe productia de bunuri, pe piata si bani.

    Anderson – redactorul-sef al revistei Wired si autorul cartii “The
    Long Tail” – nu merge chiar atat de departe, dar constata la randul
    sau ca odata cu tendinta anularii costului marginal, caracterul
    gratuit al produselor si serviciilor devine ceva mai mult decat o
    tehnica de marketing. Alchimia transformarii pretului zero in bani
    este descrisa nu doar in termeni teoretici, ci si in exemple
    relevante. Grupul de comedie Monty Python si-a creat un canal pe
    YouTube cu cele mai populare scheciuri iar vanzarile DVD-urilor cu
    filmele si emisiunile lor de televiziune au explodat pe Amazon,
    ceea ce vine inca odata sa sublinieze cat de importanta a devenit
    “captarea atentiei”. Modelul insa nu se aplica atunci cand
    subiectul sau produsul este deja in centrul atentiei si poate fi
    monetizat dupa modelul clasic (model descris de “coada cea
    lunga”).

    Pana la urma, este vorba de a misca banii de la un produs la altul,
    de la un personaj la altul, de la ceva ce atrage atentie (si care
    este furnizat gratuit) spre ceva ce atrage bani. Publicitatea este
    avida dupa atentie si genereaza vanzari si bani care finanteaza
    serviciile gratuite, ilustrand modelul Google. Dar exista si alte
    variante, ilustrate de Flickr sau LiveJournal, in care plata
    serviciului de catre o parte a utilizatorilor (interesati de
    facilitati suplimentare) finanteaza accesul gratuit al celor mai
    multi utilizatori.
    Interesant este ca Anderson insusi pune in practica modelele pe
    care le descrie. De pilda, publicul poate sa citeasca online
    continutul cartii sale sau sa descarce varianta audio (e drept,
    doar o perioada de timp), insa conferintele si consultanta pe care
    o acorda companiilor care vor sa valorifice magia gratuitatii sunt
    pe bani. Pretul zero deschide usile si atrage clienti noi, iar o
    parte din ei vor plati.

  • O romanca de 37 de ani, sefa pe marketing la Wrigley in Balcani

    Am plecat din LaDorna pentru ca am considerat oportunitatea
    oferita de pozitia regionala in compania Wrigley interesanta si
    potrivita aspiratiilor pe care le am pentru evolutia mea
    profesionala”, a declarat Geanina Babiceanu pentru Ziarul
    Financiar.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • O reclama simpla, cat mai simpla

    “Simplu e noul sofisticat.” Pare sa fie principiul pe care il aplica cei care sunt constienti ca desi e criza, fara publicitate nu se poate. Asa ca, la intalnirile cu agentiile de media, directorii de marketing vin cu o tinta precisa – riscuri cat mai mici. “{i anul trecut clientii erau destul de reticenti la modelele neconventionale, pentru ca erau si mai scumpe, si mai riscante. Acum, de cand este mai greu sa investesti fara sa stii exact ce beneficii vei obtine, toata lumea merge pe zona simpla si sigura”, spune Laura Badea, strategy director la Omnicom Media Group.

    Aceasta caracteristica din ce in ce mai pregnanta in comportamentul de consum de publicitate al companiilor face ca, in continuare, televiziunea sa fie mediul cel mai cautat si, cum spun specialistii din domeniu, cel mai avantajos in functie de criteriul “cost per mie”, adica raportul dintre costurile necesare pentru a atinge un esantion de 1.000 de persoane. “Clientii au nevoie de un ROI (randamentul investitiei – n. red.) mai mare ca niciodata si, pe baza experientei trecute, e evident ca televiziunea ramane cea mai sigura din acest punct de vedere. {tii exact ce primesti pentru banii pe care ii dai”, spune Maria Tudor, managing director al Zenith Media.

    Faptul ca anul acesta a fost destul de agitat in ceea ce priveste distributia banilor pentru publicitate, pe fiecare mediu in parte, nu a schimbat mai deloc ierarhia mijloacelor preferate pentru comunicare. Astfel, potrivit estimarilor Omnicom Media Group, anul acesta, aproximativ 63% din bugetele de marketing au fost directionate catre TV, 14,5% catre presa scrisa, 12,5% pentru panotaj, in timp ce radioul si internetul au atras 6,5, respectiv 3,5% din bugete. “Clientii isi doresc ce si-au dorit si pana acum, doar ca au aparut restrictiile de buget. {i cand esti pus sa tai de undeva, primele care sunt pe lista sunt actiunile de BTL (modalitati neconventionale de promovare – n. red.), PR si abia apoi din ATL (forme traditionale – n. red.). Pe orice target ai lucra, TV-ul ramane cea mai sigura investitie – multi clienti imi spun ca TV-ul vinde”, spune Carmen Lixandru, managing director al Mediacom.

    Asta in ciuda faptului ca la inceputul anului erau din ce in ce mai multe voci care sustineau ideea ca anul 2009 va fi unul crucial pentru zona de publicitate online, care va creste exploziv. “Online-ul este un mediu care va creste in valori absolute mici, fiind un mediu care inca atrage investitii mici”, apreciaza Roxana Buha, buying director la Starcom MediaVest Group.

    Acum, mai cu seama de cand preturile au scazut, televiziunea pare din ce in ce mai atractiva pentru cei care cred ca este un moment bun pentru a capata sau pentru a-si creste vizibilitatea. “Nici nu puteam alege un an mai bun pentru a face campania de rebranding, pentru ca pe zona de servicii financiare sunt foarte putini care mai comunica. Ca medii de promovare, am putut sa facem cam ce am vrut pentru ca spatiile de publicitate nu mai sunt vandute integral, iar preturile sunt mult mai avantajoase decat anul trecut”, spune Ioana Laura Pasca, directorul de marketing al Uniqa Asigurari, companie care, in momentul de fata, se afla in plina campanie de rebranding. In aceste conditii, acum Uniqa apare si la televizor, si in presa scrisa, are si panouri raspandite in oras si reclame pe internet. Bugetul de promovare s-a incadrat in “pretul pietei”, adica a depasit un milion de euro.

  • Ziarul Financiar acorda abonatilor o bursa EMBA de 35.000 de euro

    Acest program este unul dintre cele mai prestigioase la nivel
    international si cotat drept cel mai bun EMBA din tara, ca si nivel
    al calitatii oferite. Mai mult, conform TOP MBA editat anul acesta
    de Ziarul Financiar, absolventii romani ai programului EMBA al WU
    Executive Academy sunt printre cei mai bine remunerati executivi
    din tara, detinand pozitii de conducere in care media castigurilor
    depaseste 3.400 de euro lunar.

    De asemenea, in acest an, WU Executive Academy va acorda pe baza
    de concurs, pana la 20 de burse de studiu partiale, in valoare de
    15.000 de euro.

    De la lansarea sa in Romania, in urma cu trei ani, peste 60 de
    antreprenori, directori executivi si manageri de top ai companiilor
    locale si multinationale au absolvit cursurile de MBA ale WU
    Executive Academy. Participantii la editiile anterioare au provenit
    in principal din domeniul financiar-bancar, FMGC, consultanta, si
    IT&C. Media de varsta s-a situat in jurul a 35 de ani, iar
    majoritatea cursantilor aveau peste 10 ani de experienta in
    munca.

    Urmatorul program MBA al WU Executive Academy va incepe in luna
    decembrie a acestui an si are o durata de 14 luni. Cursurile sunt
    sustinute in limba engleza numai de profesori straini, membri ai
    unor prestigioase universitati precum Harvard, Thunderbird sau
    Leeds. Programul se axeaza pe partea practica a unei afaceri,
    punand accent pe situatia economica actuala si pe o serie de studii
    de caz. Munca in echipa este, de asemenea, una din componentele
    esentiale ale MBA-ului.

    Cursurile se desfasoară part-time (o data pe luna, de joi pana
    duminica), astfel incat sa nu afecteze programul de munca al
    managerilor. Programul se desfasoară la Bucuresti, dar sunt incluse
    si doua sesiuni de cursuri in SUA si in Austria. Diploma de
    absolvire este acordata de catre Universitatea Economica si de
    Afaceri din Viena (Vienna University of Economics and Business – WU
    Wien).

    Pentru a putea aplica la bursa EMBA, solicitantii trebuie sa fie
    abonati ai Ziarul Financiar (sa aiba un abonament pe 12 luni, valid
    in perioada 14 septembrie – 18 octombrie 2009 sau sa se aboneze pe
    12 luni pana la 18 octombrie).

    Dosarul aplicantilor trebuie sa contina doua scrisori de
    recomandare, o scrisoare de motivare, o aplicatie standardizata,
    CV-ul solicitantului in limba engleza – care sa ateste experienta
    manageriala de minimum cinci ani, diploma de licenta care atesta
    absolvirea unei institutii de invatamant superior, o fotografie si
    o copie a pasaportului a celui care solicita bursa. Aplicatiile
    trebuie trimise la Elena Munteanu, PR&Events Executive Ziarul
    Financiar, la adresa elena.munteanu@mpg.ro. Detaliile complete
    privind pasii procesului de aplicatie la bursa EMBA sunt
    disponibile pe site-ul www.zf.ro/bursaEMBA.

    Castigatorul bursei va fi desemnat in urma evaluarii
    aplicatiilor de catre o comisie de specialitate, formata din
    reprezentanti ai Ziarul Financiar si ai Executive Academy of Vienna
    University of Economics and Business. Dupa evaluare, o lista scurta
    de cinci candidati va fi invitata sa sustina un interviu cu membrii
    comisiei, in urma caruia se va desemna castigatorul si va fi
    anuntat in Ziarul Financiar.

  • Dupa Poiana, si Kandia demareaza promotiile

    Producatorii de ciocolata investesc in promovarea brandurilor
    din portofoliu cu precadere in sezonul rece, deoarece in lunile de
    iarna se realizeaza un procet semnificativ al vanzarilor.

    Cadbury a intrat pe piata din Romania in 2007 si are in prezent 600
    de angajati. Compania are in portofoliu branduri precum ROM,
    Magura, Kandia, Laura, Silvana si Sugus.

  • Consultanta de marketing pentru IT, o piata de 30 mil. euro anul acesta

    Din cele 30 de milioane de euro, suma care reprezinta doar 5%
    din intreg volumul pietei de marketing, estimata la 590 de milioane
    de euro anul acesta, aproximativ 25% vor proveni din externalizarea
    serviciilor, sustine Loredana Niculae, managing partner in cadrul
    newAD Communication.

    “Externalizarea acestor servicii catre o companie specializata
    poate duce la obtinerea de vanzari mai mari in medie cu 50%
    comparativ cu marketingul intern, pentru aceleasi cheltuieli”,
    spune Niculae, investitia in externalizarea serviciilor de
    marketing putand fi recuperata intr-un interval cuprins intre 6 si
    12 luni.

    Practic, cu un cost anual de aproximativ 24.000 de euro, un
    angajat din departamentul intern de marketing al unei companii
    poate aduce venituri intre 100.000 si 150.000 de euro pe an, in
    timp ce un departament externalizat de marketing poate aduce, la
    aceleasi costuri, venituri anuale cuprinse intre 200.000 si 300.000
    de euro.

    “Pe piata locala, marketing-ul in IT nu este perceput ca fiind o
    necesitate, asa cum se intampla in SUA sau Europa de Vest, unde
    orice antreprenor investeste in marketing inca din momentul
    lansarii afacerii”, spune Loredana Niculae. “Prin comparatie, in
    Romania, multe firme mor inainte de a ajunge pe piata tocmai din
    lipsa promovarii si a investitiilor in marketing.”