Tag: magazin

  • Ce-a făcut Steve Jobs când un angajat i-a spus că aranjamentul magazinului Apple era complet greşit

    Steve Jobs este un etalon al obsesiei pentru lucrul făcut la perfecţie. Ron Johnson, care a deţinut funcţia de director al diviziei de retail a Apple la începutul anilor 2000, a aflat pe propria sa piele cât de tare era interesat Jobs de perfecţiune înainte de inaugurarea primului său magazin, ceea ce avea să devină un etalon.

    Johnson a povestit recent, relatează Business Insider, deopotrivă despre experienţa sa în carieră, sfaturile sale, dar şi o întâmplare cu tâlc din perioada în care a lucrat în mod direct cu Jobs. |n primăvara anului 2001, când Apple se pregătea să deschidă primul său magazin, Johnson şi Jobs erau în drum spre una dintre şedinţele săptămânale. |n acel moment, Johnson a început să vorbească despre ceva ce îl deranja: Apple îşi aranjase manazinul la fel ca şi celelalte, pe categorii de produse. ”Dar devreme ce Apple se va organiza în funcţie de tipuri de activitate – de pildă muzică sau filme, la fel ar trebui să facem şi în magazin”, i-a spus lui Jobs. Acesta a refuzat ideea, spunând: ”Nu am destul timp pentru a face un nou design pentru magazin”. Se părea că acesta este ultimul lui cuvânt, dar peste numai 10 minute, când cei doi intrau în sala de şedinţe, Jobs a spus: ”Ron crede că magazinul nostru nu arată cum trebuie. {i are dreptate. De aceea acum vă las să vă apucaţi de treabă. Si Ron, să lucrezi cu echipa la noul design”.

    Chiar dacă acest lucru a presupus întârzierea lansării magazinului, Jobs a preferat să aloce mai mult timp. ”Nu este vorba de viteză. Ci despre a face un lucru cât poţi de bine”, a punctat Jobs.

  • Maxi Toys intră pe piaţa din România. Primul magazin va fi deschis în Militari Shopping

     Magazinul are o suprafaţă de 300 metri pătraţi şi va cuprinde peste 2.000 de jucării, din care peste 30% branduri proprii.

    Nicoro Trading deţine drepturile de francizare pentru România, Republica Moldova, Bulgaria, Serbia şi Ungaria. Prezent pe piaţa din România din 1994, Nicoro Trading este unul dintre cei mai importanţi distribuitori de jucării la nivel naţional, reţeaua de distribuţie incluzând hipermarketuri, benzinării şi magazine specializate.

    “Investiţia în lansarea unei noi reţele de retail în jucării vine ca urmare a experienţei de 20 de ani în acest domeniu pe care o are echipa Nicoro. Credem că părinţii au nevoie de mai multe opţiuni atunci când cumpără jucării, iar noi venim cu un concept de succes, care a trecut testul timpului în pieţe extrem de competitive”, a declarat, într-un comunicat, Mihai Frangulea, director general şi proprietar al Nicoro Trading.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Farmec a deschis primul magazin de brand din afara României

    “Produsele Farmec sunt populare în rândul consumatorilor greci, iar Salonic este cel de-al doilea oraş ca mărime din Grecia, un centru universitar important şi fosta capitală europeană a culturii din 2007. Acestea sunt argumente valoroase care ne-au determinat să alegem oraşul Salonic pentru a găzdui primul magazin de produse exclusiv Farmec din exteriorul României”, a declarat directorul general al Farmec, Mircea Turdean.

    Magazinul cuprinde mărcile de cosmetice ale producătorului: Farmec, Gerovital şi Aslavital. Produsele Farmec sunt prezente pe piaţa elenă şi în SPA-urile anumitor hoteluri.

    Anul trecut, compania a inaugurat un magazin de brand al companiei, în Cluj-Napoca, care face parte dintr-un proiect mai amplu, denumit Centrul de Frumuseţe Farmec, şi care a presupus o investiţie de 360.000 euro, precum şi un magazin de prezentare în Budapesta, în cadrul căruia funcţionează şi un salon de înfrumuseţare.

    Farmec este cel mai mare producător român de cosmetice, cu aproximativ 600 de angajaţi. Din 2008, Farmec deţine drepturile integrale de utilizare a mărcii Gerovital.

    Produsele companiei ajung în peste 30 de ţări, principalele pieţe fiind Japonia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Irak, Kuwait, Grecia şi Canada. În ultimii doi ani, strategia de export a fost focusată pe consolidarea distribuţiei în ţările din regiune, precum Ungaria, Polonia şi Republica Moldova.

    Farmec a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de 138 milioane lei (31,2 milioane euro), cu 14% mai mare faţă de valoarea din 2012, ca urmare a investiţiilor realizate în ultimii ani şi a lansării de noi produse, şi estimează pentru 2014 un avans de 10%.

  • A vândut haine în zece metri pătraţi într-o piaţă din Bucureşti. Acum are magazine în toate mallurile şi numără 4 milioane de euro

    Doi tineri au început în perioada facultăţii o afacere cu îmbrăcăminte made in Romania din dorinţa de a acoperi lipsa de haine, la preţuri accesibile, pentru femei. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de zece metri pătraţi dintr-o piaţă a capitalei, iar în câţiva ani au reuşit să intre şi în centrele comerciale, concomitent cu giganţii internaţionali ai modei.

    Când am început facultatea, îmi doream să cumpăr haine pe care la vremea respectivă nu le găseam pe piaţă, ţinând cont că marile branduri nu ajunseseră încă în România şi bugetul pe care îl aveam atunci ca studentă era mic“, îşi aminteşte Ana-Maria Coman, director general al Etic Lady’s Fashion, modul în care i-a venit ideea deschiderii unei afaceri când avea 19 ani.

    Era studentă în anul I la management în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi a început, împreună cu prietenele sale, să vândă haine lucrate după după propriul gust în cadrul unor mici ateliere. În prezent, afacerea condusă de ea şi partenerul său, Costin Strîmbeanu, este formată din şapte magazine răspândite în Bucureşti şi Constanţa, are parteneriate cu marii producători de îmbrăcăminte din ţară, vânzări de aproximativ 200.000 de produse anual şi venituri de aproximativ 4 milioane de euro.

    „Îmi plăcea matematica, dar nu mă vedeam lucrând într-o bancă. Mi s-a părut normal să încep un business pe care iniţial l-am luat ca pe un job din care să trăiesc pe perioada facultăţii, iar apoi a devenit singura sursă de venit“, povesteşte antreprenoarea în vârstă de 34 de ani care visa încă din liceu să aibă un magazin din care să se îmbrace doar ea. Ana-Maria Coman este responsabilă de design şi dezvoltarea afacerii, iar Costin Strîmbeanu este administratorul acesteia. Strîmbeanu a început să lucreze în modă ca agent de vânzări de accesorii şi etichete, iar contactele sale cu fabricile de confecţii au ajutat la construirea bazelor businessului, în 1999.

    „La început, principalii clienţi eram eu şi prietenele mele. Am atras apoi din ce în ce mai multe doamne şi domnişoare care mergeau la facultate sau la birou şi aveau nevoie de ţinute decente,  în tendinţe şi un pic mai ieftine decât ce se găsea atunci pe piaţă“, explică antreprenoarea. Au deschis primul magazin într-un spaţiu de 10 metri pătraţi din cadrul pieţei Big Berceni, în urma unei investiţii iniţiale de câteva mii de euro, fonduri proprii ale antreprenorilor.

    Afacerea s-a dezvoltat treptat, pe seama reinvestirii constante a  profitului, astfel că în perioada 2001-2002 au deschis un magazin şi în Unirea Shopping Center, din care s-au mutat ulterior în altul cu o suprafaţă de 160 de metri pătraţi. „Am învăţat acolo ce înseamnă amenajare de mall şi condiţiile pe care trebuie să le îndeplinim“, spune Coman. Experienţa din cadrul magazinului Unirea a fost printre cele mai mari provocări, ţinând cont că s-au mutat din aripa Călăraşi în aripa Splai şi, la momentul deschiderii magazinului H&M, au fost nevoiţi să plece şi de acolo, împreună cu ceilalţi chiriaşi care ocupau spaţiul destinat suedezilor. Au continuat să vândă în Unirea, în aripa centrală, şi au deschis treptat şi alte magazine: în cadrul hipermarketurilor Cora Pantelimon, Carrefour Orhideea, în centrele comerciale Vitan, Tom Constanţa şi AFI Palace Cotroceni şi în outletul din centrul comercial Grand Arena. Costurile pentru amenajarea unui magazin depind de suprafaţă şi ajung, în cazul celui mai mare, reprezentat de cel din AFI Palace Cotroceni, la 100.000 de euro.

    Antreprenoarea spune că vânzările merg la fel de bine în toate cele şapte magazine, dar observă o diferenţă în Constanţa, unde acestea sunt cu aproximativ 30% mai mici. „Vânzările sunt foarte bune chiar şi în Grand Arena, unde nu există la fel de mult trafic. Acolo funcţionăm prin outletul unde ne vindem stocurile şi avem alt tip de cliente, care nu îşi permit să cumpere hainele la preţurile din colecţie şi unde găsesc aici haine reduse cu până la 70-80% din preţul iniţial.“ Bonul mediu pentru produsele din cadul magazinelor Etic Lady’s Fashion este de circa 100 de lei, iar clientele sunt „doamne şi domnişoare între 20 şi 40 şi ceva de ani, care să îşi dorească să poarte ţinute business, feminine şi în trend“.

  • Penny Market deschide primul său magazin în Reşiţa şi ajunge la o reţea naţională de 150 de unităţi

     Noul magazin Penny Market a creat, la nivel local, 16 locuri de muncă.

    Rewe România, parte a grupului german omonim, mai operează în România opt magazine XXL Mega Discount.

    În luna mai, Rewe România anunţa că are în plan deschiderea a peste 35 de magazine în următorii doi ani şi a unei noi platforme logistice.

    Astfel, în perioada 2014-2015, Rewe România urmează să deschidă între 35 şi 45 de noi unităţi Penny Market şi o a treia platformă logistică, în zona Moldovei, după cele două deja existente, în Turda, judeţul Cluj, şi Ştefăneştii de Jos, din judeţul Ilfov.

    Potrivit unor informaţii anterioare, investiţia într-un magazin este de circa două milioane euro din care jumătate reprezintă costul terenului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jocurile din AppStore cu cele mai mari încasări

    AppStore, magazinul de aplicaţii al celor de Apple, reprezintă o sursă solidă şi sigură de venit pentru gigantul american. Cu încasări de miliarde de dolari anual, sistemul dezvoltat de Apple a “produs” companii a căror valoare depăşeşte sute de milioane de dolari.

    Jocul cu cele mai mari încasări este Clash of clans, un joc de strategie în care utilizatorii îşi construiesc oraşe şi pornesc războaie unii împotriva altora.

    1. Clash of clans

    Încasări zilnice: 1,12 milioane dolari
    Producător: Supercell
    Număr zilnic de noi jucători: 39.000

    2. Candy Crush Saga

    Încasări zilnice: 884 mii dolari
    Producător: King Digital Entertainment
    Număr zilnic de noi jucători: 34.000

    3. Game of war – Fire age

    Încasări zilnice: 572 mii dolari
    Producător: Machine Zone
    Număr zilnic de noi jucători: 19.000

    4. Farm Heroes Saga

    Încasări zilnice: 271 mii dolari
    Producător: King Digital Entertainment
    Număr zilnic de noi jucători: 24.000

    5. Pet Rescue Saga

    Încasări zilnice: 214 mii dolari
    Producător: King Digital Entertainment
    Număr zilnic de noi jucători: 17.000

    6. Big Fish Casino

    Încasări zilnice: 179 mii dolari
    Producător: Big Fish Games
    Număr zilnic de noi jucători: 14.000

    7. Boom Beach

    Încasări zilnice: 150 mii dolari
    Producător: Supercell
    Număr zilnic de noi jucători: 18.000

  • Când comerţul cu artă chiar merge ca pe roate

    Mai recent, artiştii par să fi constatat că un camion poate foarte bine servi şi drept spaţiu de expoziţie. Au apărut galeriile de artă pe roţi, multe dintre ele deţinute de proprietari de galerii tradiţionale, care aduc astfel operele spre accesul direct al publicului, scrie New York Times.

    Unele galerii mobile ajung la festivaluri, altele în gări sau în parcuri ori încearcă să le aţină calea celor care în mod normal nu s-ar duce până în zona cu galerii de artă din oraşele lor. Un proprietar de spaţiu de expoziţie pe roţi şi-a instalat vehiculul la un moment dat chiar sub un pod, după ce îl plimbase prin mai multe locuri pe care iubitorii de artă le puteau afla urmărindu-i pagina de Facebook.

    Costurile mai reduse presupuse de o galerie mobilă le permit proprietarilor să rişte mai mult atunci când aleg artiştii ale căror lucrări le expun şi să testeze reacţia publicului fără să fie presaţi de nevoia de a vinde ceva să-şi acopere cheltuiele cu chiria, spre exemplu.

    Pe de altă parte, criticii expoziţiilor itinerante susţin că publicul nu poate admira aşa operele de artă pe îndelete ca într-o galerie clasică şi nici galeria nu-şi poate atrage clientelă, aşa cum trebuie. Mai mult, susţin aceştia, un artist nu poate ajunge să se impună dacă expune lucrări numai în galerii pe roţi.

  • Lidl deschide două magazine săptămâna viitoare, în Bucureşti şi Craiova. Câte magazine va deschide în acest an

     Magazinul din Capitală este situat pe bulevardul Theodor Pallady din sectorul 3, iar cel din Craiova pe strada Maramureş.

    De la începutul anului, retailerul a deschis alte cinci magazine noi, în Iaşi, Arad, Bucureşti, Popeşti Leordeni şi Timişoara, a schimbat locaţia unui magazin din Târgu Mureş şi a închis o unitate din Drobeta Turnu Severin.

    Compania a anunţat pentru acest an 15 deschideri noi.

    Lidl a intrat pe piaţa locală în 2010, când a preluat de la grupul Tengelmann cele aproximativ 100 de magazine de discount Plus.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Micii comercianţi pun la bătaie ultimele arme pentru a face faţă exploziei hipermarketurilor

    “Nu văd încotro mergem. Nu mai poate fi vorba de profit. Câştig un salariu, la fel cum şi dumneavoastră câştigaţi un salariu. În cinci ani, nu cred că vom mai fi aici“, spune Denisa, proprietara unui magazin în centrul Bucureştiului. Chiria mică şi faptul că lucrează ea însăşi cu familia în magazin au ajutat-o să nu închidă. Problemele au început când un Mega Image a răsărit la nici 50 de metri de magazinul său. Într-o lună vânzările au scăzut cu un sfert. În şase luni, cu jumătate. Argumentul principal pe care clienţii l-au găsit la concurenţă îl spune tot ea: preţul mai mic.

    „Am ajuns la concluzia că trebuie să cumpăr Coca-Cola de la raft de la concurenţii mei ca să pot să o vând la un preţ normal. Preţul lor e mai bun chiar decât cel al distribuitorului Coca-Cola. Şi atunci cum să mai rezişti?“, se întreabă retoric Denisa. De doi ani de zile a discutat împreună cu familia care ar putea fi planul B. Însă nu l-au găsit. Mai întâi au încercat să găsească preţuri mai mici la alţi furnizori, însă puterea de negociere a marilor retaileri îi face să nu fie la fel de competitivi. „Am zis să încercăm un magazin de haine pentru copii mici. Au şi nişte prieteni un astfel de magazin şi nu a mers. Apoi ne-am gândit la o covrigărie. Dar pentru asta e nevoie de un vad bun, ceea ce noi nu avem. Încă nu ştim ce să facem.“

    Fireşte, vecinii şi clienţii fideli încă îi preferă magazinul, însă mai degrabă pentru cumpărături de mică valoare, precum cafea, ţigări sau răcoritoare. O soluţie găsită de alţi patroni de magazin, însă una costisitoare, a fost cea a vânzării pe datorie. Maria, proprietara unui magazin situat la parterului unui bloc de pe strada Năsăud din Bucureşti, face asta de cinci ani. „Nimeni nu poate să vândă aşa, chiar dacă au cele mai bune preţuri. Îmi cunosc toată clientela, iar de cei care nu îmi dau bani am scăpat de câţiva ani. Cine plăteşte la timp primeşte şi pe caiet“, povesteşte negustoarea. De aceea are şi preţuri mai piperate, dar clientul le acceptă ca pe un soi de dobândă.

    E una dintre variantele care se practică de multă vreme în rândul micilor comercianţi, dar care a devenit un factor de diferenţiere mai ales pe timp de criză. Există însă şi comercianţi care au ajuns să aibă de încasat sume importante, aşa că au încetat asemenea practici. „Stocul meu de marfă e de 4.000 de lei, iar de încasat de la clienţi am 3.500-4.000 de lei, de aceea o să mă opresc“, spune Aurel, proprietarul unui magazin din Bolintin Vale.

    Unii dintre marii retaileri, precum Metro sau Selgros, ai căror clienţi erau tocmai micile magazine şi chioşcuri, au dezvoltat în ultimii ani şi sisteme de franciză menite să îmbine unul dintre punctele forte ale comerţului tradiţional, adică apropierea dintre proprietar şi client, cu avantajele comerţului modern: o imagine unitară, organizare modernă a magazinului, dar şi aspecte care le lipsesc comercianţilor, precum marketing, promovare şi instruire pentru angajaţi.

    Măsura vine după ce din 160.000 de magazine de proximitate au mai rămas 80.000 la nivel naţional. Lansat în urmă cu doi ani de către Metro, programul La Doi Paşi a atras circa 1.000 de magazine francizate, potrivit celor mai recente date disponibile. Magazinele deschise în franciză de Metro Cash & Carry au în medie 70 de metri pătraţi, însă suprafaţa poate varia între 40 şi 200 mp, pentru a putea permite funcţionarea după un regim de autoservire. Remodelarea unui magazin după conceptul stabilit de Metro Cash & Carry costă în medie 5.000 de euro, însemnând amenajarea spaţiului cu echipamente noi şi cheltuieli de marketing. Compania impune preţurile maximale şi un număr minim de produse achiziţionate de la retailer.

  • FF Group România a deschis al patrulea magazin Collective din România

    FF Group Romania, subsidiară a grupului internaţional Folli Follie – Grecia, a deschis luna trecută al patrulea magazin collective, în Afi Palace Cotroceni. 

    Magazinul are o suprafaţă totală de aproximativ 650 mp, iar deschiderea acestuia a necesitat o investiţie de 850.000 de euro, însemnând amenajare şi achiziţia de marfă.

    Magazinul comercializează colecţii ale Boss Orange, Calvin Klein Jeans, Converse, Franklin&Marshall, G-star, Hamaki-Ho, Juicy Couture, Napapijri, Polo Ralph Lauren, Scotch&Soda, UGG Australia.

    La nivel internaţional, conceptul collective a fost lansat de grup în Atena. Acest concept creativ de retail este implementat doar în spaţii de minimum 600-800mp, poziţionate fie pe artere de shopping importante sau în centrele comerciale reprezentative. Până în prezent au fost deschise în regiune opt magazine collective: patru magazine în România, trei în Grecia şi unul în Bulgaria.