BusinessMagazin

Tag: lipsa

  • Microsoft reduce preţul Windows RT pentru tabletele mici. Care este motivul

     Microsoft încearcă să determine companiile partenere să producă mai multe tablete echipate cu sistemul de operare Windows RT, au declarat pentru Bloomberg surse apropiate situaţiei.

    Reducerea de preţ este valabilă numai pentru tabletele de mici dimensiuni.

    La un an după prezentarea primelor dispozitive cu Windows RT, prin care Microsoft spera să se impună pe piaţa tabletelor, compania nu a reuşit să acumuleze o cotă de piaţă semnificativă. Producătorii de dispozitive, precum HP sau HTC, nu au acordat suficientă atenţie sistemului de operare, astfel că tabletele cu Windwos RT lipsesc din magazine în timp ce Apple şi Google continuă să domine piaţa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rapid, U. Cluj şi CS Turnu Severin nu au primit licenţa pentru Liga I

    “A fost refuzată acordarea licenţei pentru participarea la competiţiile UEFA de club şi la campionatul naţional Liga I, în sezonul 2013-2014, următoarelor cluburi: – Fotbal Club Rapid SA, – Fotbal Club Universitatea Cluj SA, – Clubul Sportiv Turnu Severin. Cluburile cărora le-a fost refuzată licenţa în apel au avut dreptul să facă recurs la TAS până la data de 30 mai 2013”, se arată în comunicatul FRF.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CANNES 2013 – Cristian Mungiu, membru al juriului: Am premiat cinema-ul, nu au fost premii politice

     Steven Spielberg, preşedintele juriului Festivalului de Film de la Cannes, a deschis conferinţa de presă organizată după decernarea premiilor, duminică seară, cu o declaraţie despre deciziile juraţilor în legătură cu peliculele premiate pe Croazetă, potrivit imaginilor difuzate pe site-ul oficial al evenimentului.

    “Suntem cu toţii artişti (membrii juriului, n.r.), discuţiile au fost politicoase şi am descoperit că avem multe lucruri în comun”, a spus Steven Spielberg, dezvăluind totodată faptul că pentru trei dintre filmele premiate la Cannes decizia juriului a fost unanimă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii aşteaptă de la autorităţi soluţii pentru o viaţă mai bună

    În contextul acestor rezultate, obţinute într-un studiu al companiei de cercetare GfK România, Petrom a lansat o competiţie de idei prin intermediul platformei Ţara lui Andrei. În cadrul proiectului “Idei din Ţara lui Andrei”, compania acordă 160.000 de euro pentru ideile care dezvoltă comunităţile pe termen lung. Până acum , cel puţin 500 de români demonstrează că această atitudine se poate schimba prin ideile lor, înscrise pe platforma.

  • AFP: Apărarea antirachetă, o himeră scumpă

     Numeroşi experţi consideră că sistemul “nu merge”, în pofida faptului că în prezent acesta nu mai vizează să facă faţă unui atac masiv cu rachete nucleare sovietice, ci să îndiguiască un “atac limitat”.

    Cu alte cuvinte, provocarea este mai complicată decât doborârea cu o rachetă de tip Patriot a unei rachete cu rază scurtă de acţiune ca cea de tip Scud. Este vorba despre distrugerea unei rachete cu o rază de acţiune de peste 1.000 de kilometri, eventual o rachetă intercontinentală (ICMB), atunci când aceasta din urmă se află în spaţiu.

    Cu interceptorii săi de tip SM-3, care echipează 26 de distrugătoare şi crucişătoare de tip AEGIS antirachetă, şi cei 30 de interceptori de tip GBI din hangarele în care sunt staţionaţi în Alaska şi California, Pentagonul dă asigurări că are “încredere în capacitatea sistemului de apărare antirachetă balistică de a proteja Statele Unite împotriva unui atac limitat din partea Coreei de Nord şi Iranului, în prezent şi în viitorul apropiat”, a reafirmat la începutul lui mai, în Senat, şeful apărării antirachetă, generalul Richard Formica.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lazea vrea “liste albe” cu firmele care plătesc la timp creditele şi taxele către stat

     “Ce-ar fi dacă băncile şi instituţiile ar avea şi liste albe cu firmele care se achită la timp de obligaţiile lor? Să avem – de pildă băncile – o listă albă cu cei care întotdeauna şi-au achitat creditele la timp”, a spus Lazea la o conferinţă.

    El a arătat că Ministerul Finanţelor ar trebui, la rândul său, să aibă o listă albă cu cei care nu au întârziat la plata taxelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce ar trebui să încurajăm băieţii deştepţi

    Si ştiţi ceva?! Băieţii deştepti nici nu trebuie să piară, ba ar trebui încurajaţi!
    Dar, înainte de a discuta despre propoziţia aceasta, v-aş oferi două istorioare. Prima: prin 2005 un grup de absolvenţi ai MIT au format un grup care şi-a propus să învingă loteria. Timp de şapte ani, grupul a câştigat în total circa 48 de milioane de dolari. Un amănunt – suma investită a fost de 40 de milioane de dolari.

    A doua este o ştire relativ ignorată la noi: săptămâna trecută australienii au constatat că un ins pariase un miliard de dolari pe o reducere a dobânzii de către Reserve Bank, iar insul respectiv – unii spun că se numeşte George Soros – a câştigat 19 milioane de dolari în doar 36 de ore. Nu-i rău, dacă este aşa, pentru un ins căruia presa internaţională îi cânta, zilele trecute, prohodul.

    De fapt cele două câştiguri nu sunt rele, nici pentru şapte ani de jucat la loterie, nici pentru amploarea unui pariu de un miliard. Câştigătorii ar putea fi, în logica mioritică, nişte speculatori. Adică nişte inşi nesuferiţi din cauza cărora trăim noi greu, inşi care caută şi găsesc slăbiciunile unui sistem, se luptă, gândesc cu mintea lor, analizează, riscă şi câştigă de pe urma sistemului îngenuncheat. Aşa o fi?

    Între băieţii deştepţi care au provocat criza subprime şi cei care fac tranzacţii cu mărfuri nu există, fundamental, nicio deosebire, aşa cum, la acelaşi nivel fundamental, la fel de speculatori sunt cei ce folosesc în propriul interes o informaţie, cei care fură, din grabă, galbenul la semafor, cei care îşi folosesc conturile de Facebook sau Linkedin pentru a se promova sau cei ce îşi linguşesc şefii. Se cheamă chiar natura umană şi ţine de un un anume ABC, de piaţă, de ofertele din care poţi alege, de multitudinea ofertelor care ar trebui să determine scăderea preţurilor şi aşa mai departe… Par truisme toate acestea, dar poate că din când în când e bine să ne regăsim în explicaţiile simple, primordiale, de manual sau de articol simplu de o pagină.

    Ideea cu speculatorii este că aceştia trebuie să ajungă la o masă critică: pe piaţa de energie nu trebuie să fie doar 10-20, ci 200, adică să avem o concurenţă reală, nu teritorii marcate în stil maidanez. Teritorii caracteristice multor domenii de activitate; aş da exemplul regilor asfaltului, o altă categorie din folclorul capitalismului românesc. Toată lumea se revoltă împotriva unuia sau altuia şi a câştigurilor lor, dar nimeni nu investeşte în maşini şi utilaje, în oameni şi în conexiuni, fie ele şi politice, pentru a concura cu regii asfaltului.

    De aceea zic, poate că principala grijă a premierului Ponta ar trebui să fie o anume masă critică de speculatori, atât de critică încât să putem avea repede o reţea adevărată de autostrăzi şi nu câteva crâmpeie care, puse pe hartă, par trei capete de spaghete căzute din furculiţa unui neatent. O masă critică de băieţi deştepţi, temperaţi de autorităţi şi de legislaţie, care să tranzacţioneze energie şi să retehnologizeze centralele, care să vândă cereale şi să scoată fermierii din sărăcie sau care să investească în fabrici, malluri şi cartiere rezidenţiale. Iar “influenţa şi puterea” băieţilor deştepţi, de care se plânge premierul, tot domnia sa ar trebui să le tempereze, de aceea are dânsul în subordine ministere, miniştri şi majoritate parlamentară.

    Pictura de astăzi se numeşte “Le désespoir de Pierrot” şi aparţine unui belgian pe nume James Ensor (1860 – 1949), un ins care a influenţat puternic şi expresionismul şi suprarealismul, obsedat de măşti, carnaval, marionete şi schelete. O alegorie interesantă a unui pictor sarcastic şi lucid, care putea să vadă măştile din spatele figurilor şi care a speculat frumos asta.

  • Vosganian: Ar fi neverosimil ca Astra să refuze despăgubirea Oltchim cu 10 milioane de euro

     “Ar fi neverosimil să ne spună Astra că nu sunt îndeplinite condiţiile (pentru a se încadra la plata despăgubirilor – n.r.). Înţeleg ca Astra s-a reasigurat la unele dintre cele mai mari companii din lume. În opinia mea, Astra joacă cartea sistemului de asigurări din România pentru că rezolvarea litigiului ar putea să sporească prestigiul domeniului de asigurări din România”, a declarat Vosganian joi, într-o conferinţă de presă.

    Oltchim a încheiat în 2011 la Astra Asigurări o poliţă de asigurare împotriva deficienţelor de conducere în valoare de 10 milione de euro, pentru care combinatul este cu plata la zi a primelor de asigurare, de 3.000 de euro pe lună, poliţa fiind reînnoită anual.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Berarii se joacă cu gustul verii

    IN MAI PUŢIN DE O LUNĂ, BERARII AU SCOS LA RAMPĂ TREI NOI PRODUSE. Ursus Breweries a lansat Ursus Cooler, un mix de bere (40%) şi limonadă (60%). Bergenbier a prezentat Fresh Grapefruit, primul mix de bere cu suc de grapefruit de pe piaţa românească, iar URBB (United România Breweries Bereprod), îmbuteliatorul berii Tuborg pe piaţa românească, a lansat berea Skol folosind în reţeta de fabricaţie doar malţ, hamei, apă şi drojdie, renunţând la alte ingrediente. Berea Skol cu 100% malţ este filtrată la temperaturi controlate sub zero grade. URBB nu are însă în portofoliu beri cu arome şi nici Romaqua Group, cele două companii neintrând, încă, în această horă.

    AVÂND ÎN VEDERE INTENSITATEA ACTIVITĂŢILOR DIN ACEST DOMENIU, n-aş fi surprins dacă segmentul berilor cu arome s-ar dubla anul acesta„, spune Mihai Bârsan, vicepreşedintele de marketing al Ursus Breweries. Astfel, la final de an berile cu arome ar putea ajunge la o cotă de 5% din piaţă; pentru comparaţie, în alte pieţe mature, berile cu arome au înghiţit deja 10% din piaţă – nu imediat după lansare, ci timp de câţiva ani. În 2012, în funcţie de preţul de vânzare, industria berii a ajuns la o valoare de 1,8 miliarde de euro, fiind a doua ca mărime din domeniul bunurilor de larg consum. Recordul absolut al pieţei berii s-a înregistrat în 2008, când consumul mediu anual se plasa la 100 de litri de bere pe cap de locuitor.

    MIHAI BÂRSAN ADAUGĂ CĂ NOUTATEA LANSĂRII URSUS COOLER ESTE COMPLETATĂ DE FAPTUL CĂ ACEASTA ESTE ŞI PRIMA MARCĂ ROMÂNEASCĂ DIN SEGMENTUL MIXURILOR DE BERE CU LIMONADĂ CE ARE ŞI VARIANTA FĂRĂ ALCOOL. Produsul este disponibil la sticle şi doze de 0,5 litri atât în reţelele marilor retaileri, cât şi în spaţiile horeca. În urmă cu numai câţiva ani peste o treime din volume se vindeau în baruri, restaurante şi terase, dar în prezent doar 28% din cantitatea totală de bere o mai aduce chelnerul.

     Berarii joacă la ruletă în 2013: se mai repetă vremea bună de anul trecut?

     Cea mai recentă descoperire a cercetătorilor britanici: Berea apără de Helicobacter Pylori

     Cele mai puternice femei din România: Violeta Moraru, Azuga Waters

     Băuturile preferate ale lui James Bond – GALERIE FOTO

     Saint Patrick’s Day: 20 de ani de Irish pub dâmboviţean

     Cât de tare îngraşă berea?

    Şirul de lansări din acest sezon nu are însă nimic surprinzător, ci mai degrabă este o continuare firească a „meciului„ care a început vara trecută între berari. Cu limonadă, cu merişoare, cu lămâie sau chiar tequila, berile cu arome s-au dovedit anul trecut un catalizator al vânzărilor şi noul teren de luptă al berarilor.

    Aproape nicio lună din sezonul cald n-a trecut fără o lansare sau relansare de beri cu arome; de fapt, 2012 poate fi numit, pentru berari, „anul radler sau al berilor cu arome„. Încă din aprilie, Heineken a lansat pe piaţă Ciuc Radler, prima băutură de acest fel produsă local, diferenţa principală faţă de o bere obişnuită fiind compoziţia: 63% limonadă, 37% bere, cu un conţinut scăzut de alcool (1,9%). Susţinut de o campanie de marketing agresivă, produsul a prins. În ringul berilor cu arome a intrat în iunie şi Redd’s Cranberry, o bere cu aromă de merişoare şi 4% conţinut de alcool.

    Al treilea plasat în piaţa berii, producătorul Bergenbier a relansat în iulie Bergenbier Fresh, pus pe piaţă anul anterior sub numele Bergenbier Fresh Lemon. Compania mai are în portofoliu şi Beck’s Green Lemon, pe care l-a lansat în 2008.

    DAR DACĂ MULTINAŢIONALELE ŞI-AU ÎNDREPTAT ABIA ANUL TRECUT ATENŢIA (ŞI BUGETELE) ASUPRA BERILOR CU AROME, trebuie spus că acest tip de băuturi exista deja pe piaţă de ani buni prin intermediul importatorilor. Stuff Distribution, de pildă, este o companie care a ales de la bun început să nu se lupte pe terenul acaparat de multinaţionale şi şi-a alcătuit portofoliul din produse care să se deosebească total de ce exista pe piaţă.

    Importatorul are în portofoliu berea radler Oettinger de mai bine de şase ani. Iar anul trecut, tocmai din pricina promovării agresive pe care au făcut-o multinaţionalele berilor cu arome, Oettinger şi-a crescut vânzările cu 500%. Ovidiu Negrea, director comercial al Stuff Distribution, insistă asupra faptului că „mulţi fac confuzie între berea aromatizată cu lămâie şi berea radler: Diferenţa este că în timp ce berea lemon este un pils sau un lager de 4-5% cu aromă de lămâie, Oettinger radler este un mix de 50% bere şi 50% limonadă naturală, cu 2,5% tărie„.

    `Una peste alta, berarii s-au prins într-un nou meci, ediţia 2013. Vremea caldă e de partea lor – cel puţin până acum – şi rămâne de văzut dacă portofelele nu vor „fluiera„ încheierea partidei înainte ca băutorii de bere să consume o halbă în plus faţă de anul trecut.

     

  • Zeci de directori Sony renunţă la bonusuri totalizând 10 milioane de dolari, pentru că nu au obţinut profit

     Şefii Sony au mai renunţat şi în trecut la bonusuri, dar ultimul “act de pocăinţă” este cel mai amplu de până acum, notează publicaţia britanică, potrivit Financial Times.

    Consiliul director a aprobat o propunere a directorului general, Kazuo Hirai, ca directorii să renunţe la bonusuri reprezentând 30-50% din pachetele salariale pentru anul fiscal încheiat în martie, a declarat un purtător de cuvânt al Sony pentru Bloomberg.

    Reprezentantul grupului a refuzat să precizeze valoarea bonusurilor la care renunţă directorii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro