BusinessMagazin

Tag: IT&C

  • O privire dincolo de ecran

    Directorul Samsung Romania, Jae Cheon Park, vede doua interpretari in cresterea asteptata pentru anul acesta a afacerilor Samsung, pana la 150 de milioane de euro, adica dublu fata de anul trecut. Prima, un „big boom“ datorat pietei in crestere din Romania – ajutata, e drept, de renuntarea la taxele de import la cateva categorii de produse – s-ar gasi in discursul oricarui alt manager. A doua insa poate fi considerata specifica stilului asiatic de management: „Performanta noastra de anul trecut nu a fost tocmai buna, chiar daca ne-am atins targetul fixat“, spune Park.

    Brandul Samsung a ajuns si in Romania sa se asocieze in mintea multor consumatori cu televizoarele LCD sau monitoarele, aproape la fel cum Nokia se asociaza cu telefoanele mobile sau HP cu imprimantele, avand in vedere ca aceste companii controleaza cea mai mare parte a pietei pe segmentele lor. Dar seful Samsung crede ca lucrurile nu sunt de neschimbat. Nu ca ar vrea sa le schimbe in ceea ce priveste brandul administrat de el: anul acesta, cifrele companiei spun ca din totalul de 750.000 de televizoare care se vor vinde pana la 31 decembrie, 200.000 vor fi televizoare LCD si dintre acestea, mai mult de 80.000 vor purta sigla Samsung, fata de numai 7.000 anul trecut. Cota de piata inaintata de Park, din punct de vedere valoric, este dubla fata de anul trecut, ajungand la 35-36 de procente. Vanzarile de display-uri LCD au fost obiectivul central al companiei anul acesta. Iar faptul ca Hanil Electronics, unul dintre cei mai mari furnizori Samsung pentru monitoare LCD, a investit recent aproape 40 de milioane de euro intr-un centru de productie de langa Oradea a ajutat demersurile coreenilor. „Un monitor este livrat acum in Romania in mai putin de doua saptamani, un timp foarte bun in industrie“, spune Park.

    Fabrica partenerilor de la Hanil, care produce display-uri pentru monitoare mai mari de 20 de inci, poate livra la fel de repede si catre piata ungara, unde Samsung are o unitate proprie de productie. In tot restul Europei, vanzarile de televizoare LCD Samsung au ajuns anul acesta la un total de 6 milioane de unitati, nivelul de la care fabricile existente din Ungaria si Slovacia functioneaza la capacitate maxima. Reactia Samsung va fi de a atrage la Oradea alti patru furnizori, intr-un singur complex industrial care sa implice tot ciclul de productie a unui monitor. „Avem planuri de a extinde fabrica de la Oradea. Vom invita alti patru parteneri acolo si purtam acum negocieri cu primaria orasului pentru spatiu. Vor fi produse practic toate componentele unui monitor, iar pe viitor avem planuri de a ne extinde si catre productia de televizoare LCD“, afirma Jae Cheon Park. Strategia Samsung este acum externalizarea procesului de productie catre subcontractori care lucreaza exclusiv pentru companie.

    Afacerile Samsung in Romania sunt grupate in trei divizii – electronice de consum, incluzand aici televizoare, playere DVD sau playere mp3 si produse din categoria „white goods“; IT (monitoare, imprimante si echipamente de stocare); telefoane mobile. Dintre acestea, atentia managerului Samsung se va concentra anul viitor pe dezvoltarea vanzarilor de playere mp3, imprimante si telefoane 3G. In rest, desi cei de la Samsung domina pe segmentul televizoarelor LCD, teritoriul plasmelor este controlat foarte strans, cu diferente de cateva procente, de trio-ul Panasonic-Samsung-LG. Iar producatorul coreean LG are la randul lui un obiectiv interesant pentru 2008, acela de a depasi chiar vanzarile de televizoare LCD ale Samsung si a deveni lider de piata.

    O alta schimbare de context, de natura administrativa, ii ofera lui Park puteri sporite in gestionarea afacerii. Din luna septembrie, birourile din Europa de Est nu mai sunt doar reprezentante, ci a avut loc un proces de descentralizare in urma caruia reprezentanta din Bucuresti a devenit filiala a Samsung care se ocupa si de piata bulgara. Coordonarea filialei din Romania se face direct de cartierul general Samsung din Londra. „Procesul decizional era destul de greoi inainte, erau necesare multe avizari pe lantul ierarhic inainte de a primi o aprobare, dar acum lucrurile vor merge mult mai rapid in ceea ce priveste deciziile de marketing“, spune Park. Organizatoric, lucrurile nu se schimba totusi semnificativ; distribuitorii de pana acum in Romania, din care cei mai importanti sunt Hat Group, Genco si Deck Computers, vor continua sa fie si importatori. Samsung va avea insa puteri sporite in ceea ce priveste partea de marketing – cu un buget crescut -, iar distribuitorii vor fi in continuare cei care vand.

    Pe segmentul telefoanelor mobile, planurile Samsung sunt de a aduce mai multe modele din gama low-end 3G, „produse de calitate, dar la preturi rezonabile“, cum spune Jae Cheon Park. „Anul trecut am vandut 200.000 de telefoane, iar anul acesta, fara noiembrie si decembrie, am vandut deja 550.000 de telefoane. Mai mult de trei ori fata de anul trecut.“ In total, din piata romaneasca de 4 milioane de terminale mobile, telefoanele cu functii 3G reprezinta doar 6%, arata estimarile coreenilor, care spera ca proportia va creste in 2008 la 12-15%, „in functie si de operatori“. La nivel mondial, Samsung tocmai a ajuns pe locul al doilea intre furnizorii de terminale mobile, inainte de Motorola, dar mult in urma liderului Nokia. In Romania, locul al doilea a fost cel putin pana la jumatatea acestui an detinut de Sony Ericsson, dar Park spera ca vanzarile din ultima parte a anului sa plaseze si aici Samsung pe locul al doilea si chiar sa-i permita sa ajunga din urma Nokia in 2009.

    Cresterea puterii de marketing il face pe managerul Samsung sa spere ca marca Samsung va putea fi asociata in viitor si cu imprimantele. „Suntem foarte interesati de piata de printing. Nu vad niciun motiv pentru care n-am prinde din urma HP, care e intr-adevar un brand puternic pe printing.“

    Argumentele coreenilor

  • Peste 208 mil. euro din servicii IT in Romania

    Cresterea este mai mare decat cea inregistrata in 2006 – 22,3%, cand piata serviciilor IT din Romania s-a cifrat la aproximativ 166,5 de milioane de euro, potrivit analistilor IDC, pe fondul dezvoltarii economice si maturizarii pietei.

    Din totalul de peste 208 de milioane de euro, 24,3% provin din servicii de integrare a sistemelor, 17,8% din suport si instalare, in timp ce 13,6% provin din servicii software.

    Din punctul de vedere al companiilor care au activitati in piata locala a serviciilor IT, principalii competitori sunt de talie internationala – primii trei furnizori de servicii IT de anul trecut, avand o cota de piata cumulata de 35%, au fost IBM, HP si Siveco.

    Pentru urmatorii cinci ani, compania estimeaza ca piata serviciilor IT va creste intr-un ritm sustinut, cu o medie de 18% pe an. "Romania are o serie de avantaje care au contribuit la aceasta crestere, precum suprafata, pozitionarea georgrafica, asemanarile culturale cu tari din Europa de Vest si aptitudinile tehnice", este de parere Calin Mirea, research analyst in cadrul IDC Romania.

  • GECAD: Comertul cu plata online se dubleaza in 2008

    "Anul viitor, un cuvant important vor continua sa il aiba companiile mari care au intrat deja sau care urmeaza sa abordeze si acest canal. in acest sens, ne asteptam la intrarea unor companii importante, in special din sectorul utilitatilor si al telecomunicatiilor", a declarat directorul executiv al GECAD ePayment, Carmen Sebe.

    ePayment estimeaza ca telecomunicatiile si turismul vor continua sa fie cele mai cautate pe piata online, iar un potential ridicat il au si plata online a utilitatilor si e-tailul (retailul electronic), domenii care sunt de asteptat sa aiba o crestere semnificativa in 2008.

    In acest an, cand valoarea tranzactiilor online vor atinge 35 de milioane de euro, cele mai cautate au fost produsele telecom (plati facturi, cartele pre pay), cu o pondere de 30%, urmate de turism (transport si cazare), cu 20%, si de e-tail, cu 18%.

    Pentru finalul anului viitor, ePayment estimeaza ca vor exista circa 2.000 de magazine online, fata de 1.600 de magazine online in prezent, din care aproape jumatate au implementata o solutie de plata online si activitate sustinuta.

  • Teszari pune gaj 80% din actiunile RCS&RDS pentru creditul intermediat de ING si Citi

    Omul de afaceri Zoltan Teszari, proprietarul operatorului telecom RCS&RDS, a pus ca garantie pentru un imprumut de la un consortiu de 14 banci atat actiunile pe care le detine in nume propriu, cat si pachetul de 78% din RCS&RDS pe care il detine prin compania Cable Communications Systems N.V.

    RCS&RDS, unul dintre cei mai mari jucatori de pe piata locala telecom, a ratat in urma cu o luna listarea la Londra din cauza conditiilor nefavorabile de pe pietele internationale de capital si a anuntat ca isi va acoperi finantarile necesare printr-un imprumut sindicalizat de 500 mil. euro, aranjat de bancile ING si Citi (Citibank Londra).

    Mai multe detalii, aici

  • Ness intra in Ungaria

    Surse citate de publicatia israeliana Globes afirma ca Ness a achitat 12 milioane de euro si ar mai putea plati inca 12 milioane daca firma va indeplini anumiti indicatori in urma- torii doi ani. Compania ungara, care a avut anul trecut vanzari de 16,8 milioane de euro, angajeaza peste 200 de consultanti.

    La nivel mondial, Ness are peste 7.800 de angajati, desfasoara operatiuni in 18 tari si are incheiate parteneriate cu numerosi comercianti de software si hardware. In 2005, Ness a cumparat firma Radix din Iasi, furnizor de servicii si solutii IT, pentru circa 4 milioane de euro, conditionand plata a inca 3 milioane de indeplinirea anumitor criterii de performanta (suma a fost platita anul acesta).

  • Piata PC-urilor, 111 mil. euro in T3

    Potrivit celui mai recent studiu IDC pe piata compurerelor personale, numarul de unitati vandute in aceasta perioada a crescut cu o mai mult de o treime fata de anul precedent, ajungand la un total de 193.541, dintre care 66,9% sunt desktop-uri, 31,5% notebook-uri, iar restul servere. Proportia in vanzari este insa diferita – din cele 111 milioane de euro, 53,9% au provenit din vanzarile de computere de birou, 40,2% din vanzarile de laptop-uri si 5,9% din servere.

    Cea mai mare crestere de la an la an, atat din punctul de vedere al numarului de unitati, cat si ca valoare a vanzarilor, au inregistrat-o notebook-urile – 92%, respectiv 74,4%, in timp ce, in cazul desktop-urilor, numarul unitatilor vandute a crescut in trimestrul al treilea cu 17,4%, iar veniturile din vanzari au urcat cu aproape 40 de procente, potrivit studiului IDC.

    "Piata computerelor din Romania a continuat sa prospere si in al treilea trimestru al anului, urmand tendintele prevazute la inceputul lui 2007," a declarat Calin Mirea, Research Analyst IDC Romania. "Pe piata desktop, ansamblatorii locali raman lideri incontestabili, insa in vanzarile de notebook-uri suprematia o detin vendorii internationali, situatie care nu se va schimba prea curand", mai spune acesta.

    Dupa numarul de unitati vandute, Flamingo se afla pe primul loc in top 5, cu o cota de piata de 9,7%, urmat la o diferenta de 0,7% de K-Tech Ultra Pro, potrivit IDC. Urmatoarele trei companii aflate in fruntea clasamentului sunt Hewlett-Packard, Acer si Dell.

    Din punct de vedere valoric insa, piata computerelor este dominata de vanzatorii internationali, Flamingo Computers fiind singura companie romaneasca din top, situata pe locul al cincelea cu 7,3% din vanzari, dupa HP, Dell, Fujitsu Siemens si Acer.
    "Per total, piata ramane fierbinte, in timp ce jucatorii se pregatesc pentru un ultim trimestru si mai bun", conchide Mirea.

  • Servicii Google cu carnetul de student

    Cele trei universitati utilizeaza versiunea pentru educatie a suitei Google Apps. In aceasta prima faza, serviciile sunt disponibile pentru aproximativ 57.000 de studenti si cadre didactice, disponibilitatea serviciilor urmând sa fie extinsa in scurt timp pentru toti studentii din cele trei universitati.

    Google Apps cuprinde aplicatii ca Gmail, Google Talk, Calendar si Docs, ultima fiind replica Google, online, a aplicatiilor Microsoft Office ce cuprinde editor de texte, prezentari, si tabele. Serviciile Google vor fi oferite personalizat, sub platformele celor trei universitati. De exemplu, serviciul de email va oferi conturi sub forma student@ase.ro pentru cei care se pregatesc in domeniul economic dar interfata grafica va fi similara cu orice alt cont Gmail. Partea de hardware, serverele necesare stocarii datelor sunt insa externalizate, gratuit, catre Google.

    Anuntul are loc la mai putin de o luna de la vizita in Romania a lui Michael Champlin, product manager al Google Apps.

  • Sony: In 2008 incetinim ritmul de crestere

    "Anul acesta, vanzarile au crescut simtitor pentru ca a existat un fenomen artificial, respectiv aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, care nu se va repeta. Vanzarile din perioada noiembrie-decembrie 2006 au fost mult mai redus decit nivelul normal, consumatorii asteptau eliminarea taxelor vamale", a declarat Cristian Moanta, directorul reprezentantei Sony Overseas din Romania.
    El a precizat ca, 30% din vanzarile primului trimestru al anului curent ar fi trebuit, in mod normal, realizate in al patrulea trimestru al anului 2006. Pe piata echipamentelor audio-video, produsele companiei japoneze acopera circa 20-22% din total, in acest an.

    "Pe segmentul camerelor foto digitale, care anul acesta se va ridica la 250.000-300.000 de unitati, cota noastra de piata este de peste 25%", a spus Mircea Stoicescu, product manager pe segmentul video-foto al Sony Overseas Romania. Pe segmentul camerelor video, cota de piata este depaseste 50%.
    Marti, Sony Overseas a lansat in Romania camera foto digitala alpha 700 destinata utilizatorilor avansati si semiprofesionistilor (DSLR). "Segmentul D-SLR este cel care are cel mai mare potential de crestere pe piata camerelor foto digitale, tendinta care va incepe sa se faca simtita si in Romania", a declarat Cristian Moanta, seful Sony Overseas, adaugand ca piata anuala este acum de aproximativ 5000 de bucati.
    In acest an si-au deschis reprezentante in Romania doi dintre producatorii importanti de camere foto D-SLR, Nikon si Olympus, care se adauga celei a Canon, deschisa acum mai multi ani. Sony Overseas si-a deschis reprezentanta in Romania in 1996.

  • Webisodul urmator

    Va mai amintiti de LonelyGirl15? Pe scurt, e vorba de o serie de filme de circa 3 minute prezentand o adolescenta care pretinde ca se numeste Bree, are 15 ani si locuieste intr-un orasel neprecizat, „la ore departare de orice mall“. Postate pe YouTube si preluate in MySpace, primele 24 de „webisoade“ – cum au fost mai apoi numite – au generat o audienta fabuloasa, intretinuta nu printr-o actiune palpitanta, ci prin doza de mister pe care confuzia dintre realitate si fictiune au indus-o. Pana la urma s-a dovedit o „facatura“ – cuvant pe care-l folosesc pentru a aproxima englezescul „fake“ si totodata pentru a denumi cumva o forma de creatie care inca nu a capatat nume. Ceea ce au dovedit realizatorii acestui experiment (o echipa de cineasti americani si o actrita de 19 ani pe nume Jessica Rose) a fost puterea asa-numitului efect de retea, care se manifesta pregnant in retelele de socializare. De fapt, nu avem de-a face cu fictiune in forma traditionala, asa cum o cunoastem din literatura sau cinematografie, ci mai degraba de o forma interactiva de creatie: scenariul a fost dezvoltat in mare masura pe baza reactiei publicului, exprimata in nenumarate forumuri, bloguri si alte forme de interactiune pe care internetul le-a facut posibile.

    Avem oare in fata o noua forma de arta (asa cum pretind „creatorii“), sau este vorba de un fenomen „memetic“ similar cu celebrul „Numa Numa Dance“? Cred ca este mai degraba o combinatie ingenioasa dintre cele doua. La urma urmei, e vorba de a spune o poveste si de a implica publicul in derularea ei, iar faptul ca si dupa ce realizatorii au iesit la rampa seria LonelyGirl15 a continuat succesul – insumand peste 70 de milioane de vizualizari – dovedeste ca nu este un simplu accident si ca audienta este dispusa sa accepte o conventie specifica oricarei forme de arta. Ceea ce mi se pare importat este ca acest gen de creatie este posibil doar in spatiul virtual si nu isi gaseste nici un precursor printre formele traditionale de creatie. Desi o parte din expresie ne parvine prin mijloacele audiovizuale, nu este film si nici televiziune. Este pur si simplu altceva: interactiune in jurul unui fir narativ. De fapt, „webisoadele“ sunt simple pretexte pentru ceea ce se petrece alaturi, in zona sociala a web-ului.

    Am revenit la acest subiect pentru ca fenomenul se repeta. Reteaua de socializare Bebo – foarte populara mai ales in Marea Britanie si Irlanda – a angajat echipa care a realizat seria LonelyGirl15 pentru a pune in opera o noua creatie, numita Kate Modern, care va fi urmata la inceputul anului viitor de Sophia’s Diary. De data aceasta, realizatorii sunt la lumina, iar regulile sunt cat se poate de explicite. Scenariile si personajele au fost discutate cu utilizatorii Bebo inainte de a fi produse, urmand ca reactia audientei sa stabileasca dezvoltarea dramei si evolutia personajelor. Distributia este selectata dintre profilele utilizatorilor retelei, iar „lista scurta“ este votata de comunitate. Pentru Bebo e o afacere cat se poate de avantajoasa, pentru ca desi webisoadele vor fi disponibile si in MySpace si YouTube, interactiunea cu comunitatea realizatorilor se desfasoara doar in Bebo, ceea ce poate aduce un aflux important de utilizatori, daca tinem seama ca estimarile indica circa 25 de milioane de spectatori pentru fiecare dintre primele webisoade din Kate Modern.

    Un alt aspect interesant este faptul ca Bebo pare sa creeze si un model de finantare pentru acest nou gen de creatie. Desi costurile sunt foarte reduse (cam 12.000 de dolari pe webisod) si pot fi considerate amortizate de cresterea numarului de utilizatori, Bebo a incheiat contracte de publicitate cu firme importante – printre care Microsoft, Procter & Gamble si Orange – care au platit pana la o jumatate de milion de dolari pentru a-si vedea produsele (si, implicit, brandul) implicate in poveste, profitand de absenta regulilor care guverneaza acest gen de publicitate in televiziune. Producatorii au fost chiar pusi in situatia de a refuza oferte importante pentru a evita stridenta sau pentru ca, pur si simplu, nu aveau cum sa introduca produsele in desfasurarea actiunii – exemplul furnizat fiind Tampax.

    Ca si in cazul LonelyGirl15, noua realizare a atras atentia presei traditionale. The Guardian si TimesOnline considera ca noile productii interactive tind sa influenteze semnificativ piata divertismentului, mai ales pe segmentul celor foarte tineri si tot mai putin atrasi de televiziunea traditionala. Pentru ei, internetul devine lifestyle.

  • Webisodul urmator

    Va mai amintiti de LonelyGirl15? Pe scurt, e vorba de o serie de filme de circa 3 minute prezentand o adolescenta care pretinde ca se numeste Bree, are 15 ani si locuieste intr-un orasel neprecizat, „la ore departare de orice mall“. Postate pe YouTube si preluate in MySpace, primele 24 de „webisoade“ – cum au fost mai apoi numite – au generat o audienta fabuloasa, intretinuta nu printr-o actiune palpitanta, ci prin doza de mister pe care confuzia dintre realitate si fictiune au indus-o. Pana la urma s-a dovedit o „facatura“ – cuvant pe care-l folosesc pentru a aproxima englezescul „fake“ si totodata pentru a denumi cumva o forma de creatie care inca nu a capatat nume. Ceea ce au dovedit realizatorii acestui experiment (o echipa de cineasti americani si o actrita de 19 ani pe nume Jessica Rose) a fost puterea asa-numitului efect de retea, care se manifesta pregnant in retelele de socializare. De fapt, nu avem de-a face cu fictiune in forma traditionala, asa cum o cunoastem din literatura sau cinematografie, ci mai degraba de o forma interactiva de creatie: scenariul a fost dezvoltat in mare masura pe baza reactiei publicului, exprimata in nenumarate forumuri, bloguri si alte forme de interactiune pe care internetul le-a facut posibile.

    Avem oare in fata o noua forma de arta (asa cum pretind „creatorii“), sau este vorba de un fenomen „memetic“ similar cu celebrul „Numa Numa Dance“? Cred ca este mai degraba o combinatie ingenioasa dintre cele doua. La urma urmei, e vorba de a spune o poveste si de a implica publicul in derularea ei, iar faptul ca si dupa ce realizatorii au iesit la rampa seria LonelyGirl15 a continuat succesul – insumand peste 70 de milioane de vizualizari – dovedeste ca nu este un simplu accident si ca audienta este dispusa sa accepte o conventie specifica oricarei forme de arta. Ceea ce mi se pare importat este ca acest gen de creatie este posibil doar in spatiul virtual si nu isi gaseste nici un precursor printre formele traditionale de creatie. Desi o parte din expresie ne parvine prin mijloacele audiovizuale, nu este film si nici televiziune. Este pur si simplu altceva: interactiune in jurul unui fir narativ. De fapt, „webisoadele“ sunt simple pretexte pentru ceea ce se petrece alaturi, in zona sociala a web-ului.

    Am revenit la acest subiect pentru ca fenomenul se repeta. Reteaua de socializare Bebo – foarte populara mai ales in Marea Britanie si Irlanda – a angajat echipa care a realizat seria LonelyGirl15 pentru a pune in opera o noua creatie, numita Kate Modern, care va fi urmata la inceputul anului viitor de Sophia’s Diary. De data aceasta, realizatorii sunt la lumina, iar regulile sunt cat se poate de explicite. Scenariile si personajele au fost discutate cu utilizatorii Bebo inainte de a fi produse, urmand ca reactia audientei sa stabileasca dezvoltarea dramei si evolutia personajelor. Distributia este selectata dintre profilele utilizatorilor retelei, iar „lista scurta“ este votata de comunitate. Pentru Bebo e o afacere cat se poate de avantajoasa, pentru ca desi webisoadele vor fi disponibile si in MySpace si YouTube, interactiunea cu comunitatea realizatorilor se desfasoara doar in Bebo, ceea ce poate aduce un aflux important de utilizatori, daca tinem seama ca estimarile indica circa 25 de milioane de spectatori pentru fiecare dintre primele webisoade din Kate Modern.

    Un alt aspect interesant este faptul ca Bebo pare sa creeze si un model de finantare pentru acest nou gen de creatie. Desi costurile sunt foarte reduse (cam 12.000 de dolari pe webisod) si pot fi considerate amortizate de cresterea numarului de utilizatori, Bebo a incheiat contracte de publicitate cu firme importante – printre care Microsoft, Procter & Gamble si Orange – care au platit pana la o jumatate de milion de dolari pentru a-si vedea produsele (si, implicit, brandul) implicate in poveste, profitand de absenta regulilor care guverneaza acest gen de publicitate in televiziune. Producatorii au fost chiar pusi in situatia de a refuza oferte importante pentru a evita stridenta sau pentru ca, pur si simplu, nu aveau cum sa introduca produsele in desfasurarea actiunii – exemplul furnizat fiind Tampax.

    Ca si in cazul LonelyGirl15, noua realizare a atras atentia presei traditionale. The Guardian si TimesOnline considera ca noile productii interactive tind sa influenteze semnificativ piata divertismentului, mai ales pe segmentul celor foarte tineri si tot mai putin atrasi de televiziunea traditionala. Pentru ei, internetul devine lifestyle.