BusinessMagazin

Tag: educatie

  • Primarii din Franţa, acuzaţi că refuză înscrierea la şcoală a copiilor romi

    Această excludere are loc în timp ce şcoala este obligatorie pentru toţi copiii cu vârste cuprinse între şase şi 16 ani şi este o “încălcare directă a obligaţiilor naţionale şi internaţionale ale Franţei”, apreciază Rob Kushen, preşedintele consiliului de administraţie al ERRC, relatează Liberation, în ediţia electronică.

    “Acest lucru pune (…) în pericol viitorul acestor copii, le diminuează posibilităţile de acces la locurile de muncă şi agravează excluderea socială acestor comunităţi de romi“, adaugă el.

    Organizaţia cere anchetarea tuturor acestor cazuri de refuz de înscriere a romilor la şcoală, sancţionarea primarilor şi furnizarea de informaţii comunităţilor de romi în beneficiul interesului superior al copilului.

    Studiul ERRC subliniază în plus că patru din cinci persoane intervievate au fost expulzate din taberele în care se instalaseră. Elle au suferit în medie şase expulzări şi deseori autorităţile nu respectă obligaţia de “a efectua diagnoze sociale” şi de a furniza “soluţii de relocare”.

  • Morala perlelor de la bac

    PERLĂ DE LA BACALAUREATUL 2014: ”Lapona Enigel era prea frumoasă în comparaţie cu Riga Crypto, care era mic, alb şi chel„. Perlă de la evaluarea naţională 2014: ”Genul liric se întâlneşte cam peste tot în această poiezie, de aceea a menţiona numai două trăsături din toată poiezie este o întrebare-capcană„. Abia s-au terminat râsetele stârnite de vehicularea pe net, ca în fiecare vară, a unor astfel de perle şi a apărut un studiu al institutului de cercetare Bruegel care calculează că aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din UE, unde media se situează la 54%. Cel mai puţin expuse riscului de asalt al roboţilor sunt ţările bogate din nordul şi vestul Europei, din motivul simplu că automatizarea distruge în primul rând slujbele ieftine, cu nivel de calificare slab.

    Acest studiu se corelează cu raportul din iulie al Băncii Mondiale pentru UE11 (Europa Centrală şi de Est şi ţările baltice), care pune la loc de frunte printre frânele dezvoltării economice ale regiunii dubla problemă a şomajului mare în rândul tinerilor şi a îmbătrânirii rapide a populaţiei. ”Ţările cu ponderi mari ale tinerilor între 15 şi 24 de ani care nici nu muncesc, nici nu sunt cuprinşi într-o formă de educaţie (NEET – Not in Education, Employment or Training) tind să fie aceleaşi unde populaţia scade cel mai mult, aşa cum sunt Bulgaria, România, Croaţia şi Ungaria„. Banca Mondială adaugă şi că ”ţările din est au dificultăţi în a echipa tinerele generaţii cu abilităţile necesare – alfabetizare, ştiinţe, matematică„, conchizând că ”persistenţa unor ponderi mari ale şomajului în rândul tinerilor prezintă riscul creării unei generaţii pierdute pentru piaţa muncii„.

    La sfârşitul anului trecut, ocuparea agregată în UE11 s-a situat la aproape 44 mil. persoane, cu 1,6 milioane sub vârful atins în 2008. Iar comparaţia cu membrii vechi ai Uniunii arată aici o diferenţă structurală importantă: în ţările occidentale există programe de training sau educaţie vocaţională care pot oferi refugiu şi perspective tinerilor şomeri, în timp ce în ţările din est astfel de ”plase de siguranţă„ nu sunt dezvoltate, iar tinerii şomeri decad rapid la stadiul de NEET şi, când reuşesc să se angajeze, rămân cantonaţi în zona slujbelor prost plătite.

    ”Nu cred că România mai trebuie să se marketeze pe piaţă ca o destinaţie a salariilor mici, pentru că aşa vom concura cu ţări din Africa şi Asia şi într-o astfel de concurenţă vom pierde. Investitorii străini nu mai trebuie să vină aici fiindcă găsesc forţă de muncă ieftină, ci fiindcă găsesc oameni bine pregătiţi„, comentează Radu Crăciun, economistul-şef al BCR. El spune că în toate discuţiile pe care le-a avut recent în diverse oraşe din ţară cu oamenii de afaceri, laitmotivul a fost că aceştia nu găsesc angajaţi cu calificarea de care au nevoie.

    ”Forţa de muncă produsă de sistemul de învăţământ românesc tinde să fie ori supracalificată, ori subcalificată, lipsind calificarea medie. Aceasta este una din problemele României şi poate chiar una dintre cauzele pentru care numărul de angajaţi nu creşte. Iar aici nu se poate să nu avem în vedere importantul bazin de forţă de muncă subeducată din zona rurală: foarte mulţi dintre ei pot să devină oameni cu calificare medie, adică exact ceea ce lipseşte mai mult la ora actuală de pe piaţă„, continuă economistul-şef al BCR. Calitatea şi relevanţa învăţământului pentru mediul de afaceri sunt mai slabe inclusiv decât în alte ţări din est: în top 500 universităţi la nivel mondial din punctul de vedere al relevanţei învăţământului pentru mediul de afaceri, Polonia are două universităţi, România nu are niciuna.

    Aşa a ajuns să se deplaseze centrul de greutate în diversele rapoarte şi studii cu liste de priorităţi pe care instituţiile externe le recomandă periodic guvernelor din România, de la simpla flexibilizare a pieţei muncii, văzută ca garanţie a succesului în atragerea de investitori, cum era în primii ani după criză, spre strategii de ameliorare a ofertei de educaţie şi calificare a forţei de muncă, sau de la investiţiile în infrastructură spre investiţiile în educaţie. Această tendinţă e legată de faptul că guvernele europene, analiştii, investitorii şi-au dat seama că ambiţioasele obiective de competitivitate europeană sau măcar de reducere a şomajului nu pot fi atinse numai cu ieftiniri ale forţei de muncă.

    Raportul de recomandări ale Comisiei Europene 2014 pentru programul de convergenţă arată că România ”are un procent ridicat şi în creştere de tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare (17,3% în 2013)„ şi acuză insuficienţa resurselor financiare şi umane pentru ameliorarea calităţii învăţământului, declinul puternic al învăţământului profesional şi tehnic, rata crescândă şi printre cele mai ridicate din UE de părăsire timpurie a şcolii, necorelările între competenţele absolvenţilor de învăţământ superior cu cerinţele pieţei, legătura slabă între companii şi mediul universitar şi participarea printre cele mai scăzute din UE la activităţi de învăţare pe tot parcursul vieţii.

    Reacţia aproape reflexă ar fi aici, pe lângă reamintirea mersului chinuit şi păgubos a ceea ce s-a numit la noi reformă a educaţiei, şi blamarea guvernelor pentru că nu au respectat ţinta de cheltuieli de 6% din PIB pentru învăţământ, fixată prin Legea educaţiei, iar alocarea de fonduri de la buget rămâne sub media UE (4,13% în 2011, faţă de media UE de 5,34%). ”Aş vrea să atrag însă atenţia asupra ipocriziei foarte multor discuţii care au loc în spaţiul public când este vorba despre cheltuielile statului cu educaţia„, afirmă Radu Crăciun. ”Noi ne uităm la ponderea cheltuielilor raportată la PIB şi o comparăm cu cât cheltuiesc alte ţări raportat la PIB, dar nu poţi să te compari la cheltuieli cu fruntaşii Europei când este vorba de alocările pentru educaţie, sănătate sau apărare, iar când e vorba de veniturile raportate la PIB să fim printre ultimii în Europa. Deci dacă ne dorim să avem cheltuieli pentru educaţie raportate la PIB similare cu ale altor ţări, trebuie să avem şi venituri raportate la PIB comparabile cu ale altor ţări. Până atunci, nu avem cum, matematic, să avem cheltuieli mai mari.„

  • Adeverinţa de Bac, refuzată de universităţile germane

    Deşi oficialii de la Ministerul Educaţiei le-au promis tinerilor absolvenţi de liceu că nu vor avea probleme cu adeverinţele care înlocuiesc diploma de Bac de anul acesta, unele universităţi străine au respins deja dosare venite din România fără diploma care să ateste promovarea examenului de maturitate.

    „Garantez că tinerii care vor să studieze în străinătate nu vor avea probleme, dacă au probleme, trebuie să contacteze Ministerul Educaţiei şi dacă o universitate din străinătate are o problemă, atunci se adresează Ministerului Rducaţiei din ţara lor sau ambasadei României“, spunea în urmă cu puţin timp ministrul Remus Pricopie.

    Cu toate acestea, problemele nu au întârziat să apară. O tânără din Braşov, Andreea Velicu, care vrea să intre la medicină la Universitatea din Rostock, a primit iniţial un răspuns negativ când şi-a depus dosarul online pe platforma hochshulstart.de, prin care se fac admiterile la facultate în Germania, asemănător platformei UCAS din Marea Britanie.

    Citeşte pe adevarul.ro mai multe despre problemele cu care se confruntă Andreea Velicu din cauza diplomei de BAC.

     

  • Pricopie: Diplomele, gestionate sută la sută de Ministerul Educaţiei. Avem mandat oficial să trecem la tipărirea lor

     “Miercuri a trecut, în şedinţa de guvern, o hotărâre prin care diplomele sunt gestionate de Ministerul Educaţiei Naţionale sută la sută şi vor fi tipărite de Imprimeria Naţională. Avem mandat legal, oficial, să procedăm la tipărirea diplomelor”, a spus ministrul Educaţiei.

    Pricopie nu a estimat o dată de la care va începe tipărirea diplomelor, dar a precizat că demersurile au început.

    Candidaţii care au promovat bacalaureatul anul acesta vor primi adeverinţe, în locul diplomelor, după ce DNA a demarat o anchetă privind monopolul unei companii private pe această activitate.

    Problema eliberării de adeverinţe în loc de diplome a apărut în contextul anchetei procurorilor anticorupţie care cercetează modul în care compania Romdidac, ce funcţiona până în 1989 ca direcţie în Ministerul Învăţământului, a primit dreptul exclusiv de a furniza diplomele şcolare şi universitare, girat succesiv, după 1990, de şefii acestei instituţii.

    Ancheta Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a determinat Ministerul Educaţiei să renunţe la colaborarea cu Romdidac şi să facă demersurile necesare pentru care realizarea diplomelor să se facă de către stat, prin Imprimeria Naţională.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ADMITERE LICEU 2014 – Situaţia pe JUDEŢE a repartizării absolvenţilor de clasa a VIII-a

     Covasna: Cea mai mică medie de admitere la liceu din judeţ, 3,56 la “Apor Peter” din Târgu Secuiesc

    Cea mai mică medie de admitere din judeţul Covasna, 3,56, s-a înregistrat la specializarea Mecanică a Liceului Tehnologic “Apor Peter” din Târgu Secuiesc, în timp ce cea mai mare medie a fost de 9,21, la specializarea Matematică-Informatică a Liceului Teoretic “Szekely Miko” din Sfântu Gheorghe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • REZULTATE BACALAUREAT 2014: Promovabilitatea a crescut cu 1,4% după soluţionarea contestaţiilor, la 60,65%

     Ministerul Educaţiei Naţionale a centralizat, vineri, REZULTATE FINALE BACALAUREAT 2014, înregistrate după soluţionarea contestaţiilor, în sesiunea iunie-iulie 2014 a examenului de bacalaureat.

    Dintre cei 151.310 de absolvenţi de clasa a XII-a care s-au prezentat la examen, au promovat 91.769 (60,65%), cu 1,4 mai mult decât înainte de soluţionarea contestaţiilor (59,25%).

    Promovabilitatea la bacalaureat după contestaţii este mai mare cu 4,25% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013, când au promovat examenul 56,4%.

    Rata de promovare pentru promoţia curentă este de 69% (84.655 de elevi), cu 6% mai mare faţă de anul 2013 (63,1%).

    Numărul mediilor pe tranşe a fost relativ echilibrat. Astfel, pe segmentul 6 – 6,99 s-au înregistrat 25.385 de medii, pe segmentul 7 – 7,99 s-au înregistrat 25.176 de medii, pe segmentul 8 – 8,99 au fost 25.348 de medii, iar pe segmentul 9 – 9,99 s-au înregistrat 15.752 de medii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin vrea o educaţie mai “patriotică” pentru tineretul rus: “O bătălie dură are loc acum în lume”

     “Este necesar să continue ameliorarea programului statului în domeniul educaţiei patriotice”, a declarat preşedintele rus Vladimir Putin într-o reuniune guvernamentală, joi, potrivit unei transcrieri oficiale.

    “O bătălie dură are loc în lume pentru (câştigarea) inimilor şi spiritelor, prin influenţa unor ideologii şi unor informaţii”, a declarat şeful statului rus.

    “Avem nevoie de o muncă constantă, sistematică, prin care să ne apărăm ţara şi tinerii împotriva acestor riscuri, care va ajuta la consolidarea solidarităţii civile şi armoniei între naţionalităţi”, a continuat el.

    Ministrul Culturii Vladimir Medinski a prezentat în cursul reuniunii noua politică culturală a Rusiei şi schimbările pe care aceasta le va opera în educaţia tinerilor ruşi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Impactul Bacalaureat 2014 în economie: încă 80.000 de elevi se pregătesc să devină şomeri

    Ministerul Educatiei anunţa printr-un comunicat de presă că 161.705 candidaţi s-au înscris la susţinerea examenelor orale de competenţe lingvistice şi digitale ale Bacalaureatului. 129.841 sunt absolventi ai promoţiei 2013-2014 şi 31.864 sunt absolvenţi din promoţiile anterioare.

    Luând în calcul un procent de promovabilitate similar celui din ultimii trei ani, de 50%, rezultă că 80.000 de absolvenţi nu vor avea în toamnă diplomă de Bacalaureat.

    Mai bine de 200.000 de elevi nu au reuşit să treacă de examenul de bacalaureat în ultimii trei ani, iar soluţiile pe care piaţa muncii şi societatea le oferă tinerilor care au lăsat de mult timp educaţia pe plan secund sunt puţine şi nu le dau prea multe şanse. Ce viitor are un tânăr de nici 20 de ani să reuşească în viaţă fără examenul de maturitate şi cât pierde economia României de pe urma unei generaţii pe care mulţi o consideră pierdută?

    “Generaţiile de acum care nu promovează la examenul de bacalaureat plătesc preţul democraţiei greşit înţelese atât de ei, dar poate şi de părinţii lor. Democraţie şi libertate înseamnă o foarte mare responsabilitate, nu nepăsare sau lene”, spune Iuliana Stan, director general al Human Synergistics România, adăugând că tinerii de 18 ani de acum, cei de anul trecut sau de acum doi ani sunt copii crescuţi într-o “libertate” complet greşit înţeleasă în primul rând de părinţii lor. Iuliana Stan spune că tinerii nu au atât de multă nevoie de libertate pe cât au nevoie de repere solide, iar dacă în urmă cu trei ani toţi vedeau bacalaureatul ca pe o formalitate, abia acum se creează percepţia că ar fi o responsabilitate. Marian Staş, coordonator al programului educaţional “Liderii Mileniului Trei”, a întocmit o analiză SWOT a actualei generaţii de absolvenţi, pe baza relaţionării cu mii de elevi, iar concluzia ne trimite la ideea că factorii S, O, T luaţi împreună reprezintă doar 20% din trăsăturile unui astfel de elev, în timp ce W (slăbiciunile) ar reprezenta tot o cincime.

    Dintre punctele slabe, Staş observă că tânărul de 18-19 ani care nu a reuşit să obţină nota de trecere la examenul de bacalaureat prezintă următoarele trăsături dominante: este “subţire”, adică nu ştie foarte multă carte de niciun fel specific; este “şmecher”, deci crede că poate fenta sau “face din vorbe” pe oricine şi e tentat mai degrabă să copieze şi să chiulească; este slab – nu are rezistenţă la efort şi stres, cedează uşor; este agresiv în mod gratuit – maschează infantil slăbiciuni de fond de caracter prin limbaj şi atitudine provocatoare, care ar putea intimida interlocutorii; îi e frică de provocări reale şi de aceea cedează repede; îi e frică să ia decizii şi să-şi asume consecinţele deciziilor – “de aici, corolarul pervers <ceilalţi sunt de vină pentru insuccesul meu: profii, materiile, şcoala nu ne lasă să copiem>”. Staş face trimitere la faptul că rezultatele de la bac sunt doar vârful unui aisberg mult mai profund pe care îl numeşte “deficit acut de inteligenţă emoţională”, pe lângă bagajul subţire de cunoştinţe generale şi de specialitate: aceşti tineri au un grad redus de autocunoaştere, autocontrol real, capacitatea lor de automotivare este ca şi inexistentă; de aceea, ei empatizează greu sau deloc cu cei din jur, fiind preocupaţi să se gestioneze pe ei înşişi; în consecinţă, nici abilităţile sociale reale nu sunt foarte fericit puse în valoare.

    “E clar că tinerii de astăzi sunt foarte ancoraţi în realitatea mondenă a zilelor noastre, cu o preocupare deloc substanţială pentru tot ce înseamnă demers academic sau proces de învăţare aşa cum e definit în mod tradiţional”, adaugă Mădălina Bălan, managing partner al HART HR Consulting. “Hedonism” şi “comerţ” sunt cuvintele prin care ea îi defineşte, date fiind dorinţa de a se distra, de a experimenta emoţii, orientarea către varietate şi plăcere, pe de-o parte, şi dorinţa de succes financiar, de cealaltă parte.

    Cifrele oficiale arată o legătură directă între introducerea sistemului de supraveghere video în sălile de examen şi scăderea ratei promovabilităţii. Există judeţe în care indicatorul a scăzut chiar de câteva ori comparativ cu anul precedent, ceea ce indică în mod cert că rezultatele obţinute anterior erau influenţate în mare măsură de vigilenţa supraveghetorilor. “Asanarea examenului de bacalaureat e una dintre cele mai benefice decizii pe termen lung din ultimii ani. Atâta vreme cât examenul de maturitate era o mare fraudă, tinerii se maturizau cu gândul păgubos că la noi se poate obţine orice fără muncă”, constată Victor Stroe, planning director în cadrul agenţiei de creaţie Leo Burnett.

    Pe seama acestui stereotip, mulţi dintre cei care intră în mediul privat se confruntă cu un şoc teribil, cum mica înţelegere şi succesul fără efort, “fenomene de bază în şcoală”, nu mai funcţionează: “Cunosc foarte mulţi tineri talentaţi care nu au făcut faţă în mediul privat pentru că au intrat mental nepregătiţi pentru presiunea unui mediu corect şi competitiv. Stroe explică faptul că, dacă în trecut nu îl interesa nota de la bac, acum a devenit un criteriu important în evaluarea unui CV – “nu spun că examenul real de bacalaureat ne va scăpa de toate metehnele, dar e un mare pas care ajută”.
    Economistul Mircea Coşea nu consideră măsurile luate în ultimii doi ani ca fiind de natură să eficientizeze selecţia candidaţilor, ci le vede doar ca pe măsuri tehnice de supraveghere ce pot elimina, în principiu, frauda. Eficientizarea selecţiei ar trebui realizată, în viziunea sa, prin introducerea unor probe orale, singurele capabile să ofere examinatorului o imagine corectă asupra capacităţii şi calităţii candidatului, întrucât uniformizarea prin grile sau probe scrise are un grad prea mare de depersonalizare, incapabil să corijeze selecţia.

    Ada Palea, directorul de resurse umane al KPMG, consideră încurajatoare rigurozitatea examenului, însă admite că nu este suficient ca doar examenul de bacalaureat să fie serios: sistemul de învăţământ în totalitatea sa trebuie să fie solid, fiind necesare reforme care să evalueze cât mai obiectiv atât nivelul de pregătire a elevilor, cât şi competenţele profesorilor. Concret, Palea vorbeşte de investiţii în sistemele de învăţământ şi de formare la toate nivelurile, care să îmbunătăţească rezultatele în domeniul educaţiei, gândind tot sistemul educaţional ca un sistem unitar, începând cu cel preşcolar şi terminând cu cel universitar. “O mai bună canalizare a rezultatelor învăţării spre nevoile pieţei muncii sau, cu alte cuvinte, o calibrare a nevoilor economice pe termen mediu şi lung cu programele educaţionale derulate la nivel naţional este extrem de necesară.”

    Citiţi continuarea aici

  • Ponta: Regimul sistemului de educaţie va fi modificat, pentru profesori

     “Sper ca, prin ordonanţa pe care o adoptăm astăzi, care ţine de regimul sistemului de educaţie, îndreptăm foarte multe din lucrurile nedrepte care au fost comise împotriva profesorilor şi facem în aşa fel încât să avem un sistem din ce în ce mai bun”, a spus Ponta, în şedinţa de guvern.

    Agenţia MEDIAFAX a anunţat, săptămâna trecută, citând surse oficiale, că Guvernul va reduce norma de ore pentru profesorii cu grad didactic I şi vechime în muncă de peste 25 de ani, ceea ce va majora veniturile acestora din ore suplimentare, şi intenţionează să reducă şi vârsta de pensionare tot pentru profesorii cu grad I.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parteneriat FEDM şi ING Bank pentru redescoperirea identităţii oraşelor româneşti

    „Poveste urbană” este o invitaţie către public să descopere casele vechi, cu valoare arhitecturală, din marile oraşe ale României (Bucureşti, Braşov, Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova şi Constanţa), care sunt neglijate sau pierdute în zgomotul şi agitaţia citadină. Publicul este invitat ca, în lunile iunie – august 2014, să fotografieze casele vechi, cu potenţială valoare istorică, şi să încarce fotografiile online, pe platforma www.povesteurbana.gandul.info.

     

    Pe lângă fotografie, alături de adresă şi câteva informaţii (opţionale) despre anul sau numele arhitectului casei, se caută poveştile imobilului sau ale foştilor proprietari, familii ce au trăit în înfloritoarea perioadă interbelică, sau au trecut prin zbuciumul instalării regimului comunist.

    Fiecare poveste de pe platformă va putea fi îmbogăţită cu informaţii adunate de la public. Acesta poate folosi social media pentru a distribui fotografiile caselor, crescând astfel şansele de a afla cât mai multe detalii despre poveştile oamenilor ce au însufleţit case din jurul nostru.

    „Poveste urbană” este un bilet de călătorie înapoi în timp, o ocazie de a asculta poveştile bunicilor sau de a răsfoi scrisori sau fotografii vechi, o invitaţie de a transforma un drum pe lângă case anonime în povestea fascinantă a oamenilor care le-au făcut şi au trăit în ele vremuri frumoase şi îmbelşugate, momente dramatice la răscrucea ce a schimbat destinul românesc, şi au înfruntat greutăţile unui regim totalitar ce părea infinit”, spune Liliana Şerban, Preşedintele Fundaţiei pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro.

     

    Fotografiile şi poveştile adunate pe parcursul acestei perioade vor fi folosite pentru construirea unui ghid urban mobil – o aplicaţie pentru mobil ce va fi disponibilă, gratuit, în AppStore şi PlayStore, din luna octombrie a acestui an.

    Pentru ING Bank, acesta este un proiect de responsabilitate socială, ce se încadrează în direcţia dezvoltare urbană. Colaborarea cu Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro a pornit în urma unei competiţii de proiecte, lansată de bancă în octombrie, anul trecut.

     

    „ING Bank susţine proiecte de dezvoltare urbană care urmăresc să facă mai bună viaţă în oraş. Aceste proiecte sunt alese în urma unor competiţii de proiecte, unde invităm organizaţiile neguvernamentale să îşi înscrie iniţiativele. În ultimii doi ani, ING Bank a investit peste 100.000 de euro în astfel de proiecte”, spune Iosefina Frolu, Head of Corporate Communication ING Bank. 

     

    Poveste urbană beneficiază de susţinerea Mediafax Group.

     

    ***

    Fundaţia pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro (“FEDM”) creează prin activitatea sa un cadru de cunoaştere, cercetare şi dezvoltare, ca baza a proiectelor de modernizare economică şi socială din România. FEDM a desfăşurat acţiuni de educaţie pe teme sociale, politice şi economice a publicului larg, atât în parteneriat cu companii private şi ONG-uri, cât şi cu finanţare de la Uniunea Europeană, fiind beneficiar sau partener în 3 proiecte cu finanţare UE, derulate în perioada 2010-2012. Un proiect complex desfăşurat în 2013 în partneriat cu Metropolitan Life, intitulat „Sănătatea-i cel mai bun prieten”, a avut ca principale activităţi dezvoltarea unei campanii de educare şi informare a publicului larg în ceea ce priveşte asigurările private de sănătate.

     

    Mediafax Group este o companie construită în jurul conţinutului şi reuneşte cele mai multe branduri-lideri de piaţă din presa românească. Brandurile Mediafax Group sunt: Business – Ziarul Financiar, www.zf.ro; Business Magazin, www.businessmagazin.ro; SPORT&SPECIAL INTEREST – www.prosport.ro, www.liga2.ro, PROMotor, www.promotor.ro, www.go4it.ro, www.descopera.ro; GQ, Playboy; GENERAL – Mediafax Mass-Media News, www.mediafax.ro, www.gandul.info; Mediafax Foto, Mediafax Monitorizare, Mediafax Mobile; WOMEN&ENTERTAINMENT: www.protvmazin.ro, Ce se întâmplă, doctore?, www.csid.ro, The One, www.onemagazine.ro,  www.apropo.ro, www.showbiz.ro, Glamour.

     

    ***

    ING Bank deţine o poziţie solidă pe piaţa bancară românească, oferind o gamă completă de servicii financiare. Din 1994 şi până în prezent, ING Bank şi-a dezvoltat operaţiunile într-un ritm susţinut, prin diversificarea portofoliului de produse şi al celui de clienţi, prin lansarea de noi divizii de servicii şi prin extinderea teritorială. În prezent, ING Bank are peste 200 unităţi bancare pentru companii şi persoane fizice.

     

    ING Bank România face parte din ING Group, instituţie financiară internaţională de origine olandeză care oferă servicii bancare, de asigurări şi de management al activelor unui număr de peste 60 de milioane de clienţi individuali, companii sau instituţii din 50 de ţări. Cu un personal de peste 130.000 de angajaţi, grupul cuprinde o gamă diversă de companii, care îşi deservesc clienţii sub numele ING.

     

    ING Bank România a început în 2011 un proces de dialog social cu principalii beneficiari locali (clienţi, angajaţi, presă, ONG-uri) pentru a afla care sunt aşteptările şi nevoile acestora. Pornind de la rezultatele acestui proces, ING Bank România şi-a construit strategia de responsabilitate socială corporatistă, urmând trei direcţii: Educaţie financiară si antreprenoriat, Educaţie pentru copiii din grupurile dezavantajate şi Dezvoltare urbană.

     

    Pentru mai multe informaţii, vă rugăm contactaţi:

    Persida Roată, Project Manager, Fundaţia Pentru Educaţie şi Dezvoltare MediaPro T: 0755 017 950 E: persida.roata@m.ro

    Roxana Colisniuc, Corporate Social Responsability Officer, ING Bank T: 0752 015 585; E: roxana.colisniuc@ing.ro