BusinessMagazin

Tag: declaratie

  • GECAD NET a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de 4.2 milioane de euro şi mizează pe cel puţin 5 milioane de euro în 2016

    Compania GECAD NET a încheiat anul 2015 cu o cifră de afaceri de 4,2 milioane euro, în creştere cu 15% faţă de 2014.

    “Anul trecut principalul nostru obiectiv a fost să creştem cât se poate de mult business-ul de cloud ceea ce am şi reuşit, investind totodată în resursele umane existente în companie pentru dezvoltarea competenţelor, atât pe tehnologii Microsoft, cât şi de securitate. Investiţiile s-au cifrat la peste 200.000 de euro dar beneficiile se vor vedea în următorii ani”, declară Cristian Herghelegiu, CEO la GECAD NET.

    În 2016, compania se aşteaptă la depăşirea pragului de 5 milioane de euro, mizând pe o creştere a veniturilor cu 25% faţă de anul anterior.
    “Ne vom focaliza în acest an pe atragerea a cât mai multe proiecte cloud, servicii complexe pentru Enterprise, soluţii de comunicare şi de tip Business Intelligence. Concomitent vom continua să venim către clienţii noştri cu cele mai bune pachete de securitate IT şi soluţii de proiectare”, declară Cristian Herghelegiu, CEO la GECAD NET.

    Privind retrospectiv, cele mai dinamice linii de business în 2015 au fost: soluţiile bazate pe platforme cloud (Office 365, Microsoft Azure şi nu în ultimul rând Adobe Creative Cloud), unde numărul total de proiecte a crescut în doar un an cu peste 100%, soluţiile de securitate IT şi cele pentru proiectare asistată. “Am constatat că în 2015, clienţii Autodesk au optat încă într-o proporţie destul de mare pentru licenţierea prin subscripţie (licenţa tip abonament), care le oferăîn primul rândcosturi mai reduseşi totodată, mai multă flexibilitate în alocarea de resurse financiare pentru achiziţia de software. Ne aşteptăm ca în 2016, odată cu conştientizarea beneficiilor pe care le oferă noul tip de licenţiere, numărul utilizatorilor de soluţii de proiectare bazată pe platformele Autodesk să crească cu 30%”, declară Cristina Anton, Autodesk Business Manager la GECAD NET.

    În 2015, a crescut şi cererea de soluţii de securitate cu peste 20%.

  • Opinie Dragoş Pătroi, consultant fiscal: Birocraţia fiscală la început de 2016

    Iată că a sosit şi data de 01 ianuarie 2016 şi – odată cu ea – au intrat în vigoare noile coduri ale legislaţiei fiscale, Codul fiscal şi cel de procedură fiscală. Anterior însă, doar în perioada 28 – 31 decembrie 2015, au fost publicate în Monitorul Oficial nu mai puţin de 30 de ordine ANAF şi MFP.

    Dincolo de toate speranţele mediului de afaceri, privind mult promisa şi mediatizata relaxare fiscală pe care o va aduce noul cod fiscal, ce constatăm însă mai întâi de toate? Că un sistem incapabil să-şi încaseze creanţele fiscale la nivelul decent al mediei Uniunii Europene apelează la reglementări conjuncturale, sistemul fiscal fiind dominat de modificări ale celor două coduri (respectiv fiscal şi de procedură fiscală) printr-o serie de ordonanţe de urgenţă, hotărâri de guvern şi ordine ANAF şi MFP.

    Nu neg că multe din aceste reglementări pot aduce un plus de consistenţă în aplicarea unitară a legislaţiei fiscale – în special din perspectiva conţinutului şi modelului unor formulare ce urmează a fi utilizate –  dar trebuie să admitem că ritmul acesta, extrem de alert, de emitere şi de publicare de acte normative este unul foarte supărător pentru mediul de afaceri. Iar astfel, stabilitatea şi predictibilitatea legislaţiei fiscale rămân, în continuare, doar la nivel de deziderat. Mai mult decât atât, toată această avalanşă de acte normative poate avea chiar un efect de bumerang, şi, în loc să reglementeze, să afecteze chiar coerenţa în aplicarea în practica fiscală de zi cu zi a noilor prevederi ale legislaţiei fiscale.

    Din păcate, sarabanda aşa-ziselor noutăţi din domeniul fiscal a continuat şi după data de 01 ianuarie 2016. Şi, din motive de spaţiu, o să mă refer doar la două dintre ele.

    Anul trecut, printr un ordin al ANAF, a fost introdusă obligativitatea agenţilor economici de a întocmi şi a depune formularul 088, în baza căruia organele fiscale să evalueze capacitatea acestuia de a desfăşura activitate economică, în vederea atribuirii unui cod valid de TVA. Şi asta inclusiv în situaţiile în care contribuabilii sunt obligaţi, prin efectul legii Codului fiscal, să solicite înregistrarea în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire al cifrei de afaceri de 220.000 lei. Păi atâta timp cât Codul fiscal prevede obligativitatea – şi nu opţiunea! – înregistrării în scopuri de TVA, ca urmare a depăşirii plafonului de scutire, poate veni un ordin ANAF să limiteze această înregistrare de îndeplinirea unor criterii suplimentare în acest sens? Dacă contribuabilul a atins cifra de afaceri respectivă, acest fapt nu presupune implicit că dispune de această capacitate? Şi iată că această reglementare – în loc să fie pusă în acord cu prevederile obligatorii ale Codului fiscal – tocmai a fost reiterată şi actualizată recent printr un alt Ordin al ANAF (respectiv nr. 3841), publicat în Monitorul Oficial în data de 06 ianuarie 2016.

    Cea mai spectaculoasă modificare fiscală a începutului de an este însă, în opinia mea, noul model şi conţinut al declaraţiei informative 394, reglementate prin Ordinul ANAF nr. 3769, publicat în Monitorul Oficial în ziua imediat următoare, adică în data de 07 ianuarie 2016. În noua accepţiune, completarea acestui formular devine extrem de complicată şi de greoaie şi – cu siguranţă – va antrena eforturi suplimentare considerabile din partea firmelor în vederea completării corecte a acestuia, iar dificultatea constă în faptul că tranzacţiile societăţii sunt supuse declarării defalcate conform posibilităţilor existente în Codul fiscal.

    Ca element de noutate apare obligaţia declarării inclusiv a unor situaţii ce nu ţin neapărat de aplicarea sistemului de TVA – cu titlu de exemplificare, precizez că se vor declara inclusiv achiziţii de bunuri şi servicii de la persoane fizice sau de la persoane impozabile neînregistrate în scopuri de TVA. Mai mult decât atât, dacă în decontul perioadei fiscale de raportare se înregistrează o sumă negativă a TVA (în termeni populari, TVA de rambursat), contribuabilul trebuie să completeze două tabele cu achiziţiile şi livrările pe categorii principale de tranzacţii, pentru a explica cauza înregistrării unei sume TVA de rambursat. Practic, o mare parte din decontul de TVA formular 300 îl regăsim astfel preluat şi în cuprinsul declaraţiei informative 394.

    Toate aceste obligaţii declarative la nivelul firmelor vin în contextul în care unele sectoare rămân în continuare dereglementate. Tocmai aici intervine contradicţia legislaţiei fiscale: oscilaţia între suprareglementare şi dereglementare. Am în vedere aici, în primul rând, lipsa nepermisă a unor norme procedurale, clare şi explicite, privind controalele efectuate de Direcţia Antifraudă Fiscală: o durată maximă a acestor controale sau a perioadelor în care acestea pot fi suspendate, un număr maxim al acestor controale pentru aceeaşi perioadă şi aceeaşi categorie de impozite, posibilitatea instituţionalizată a unei discuţii finale cu contribuabilul (similară celei din procedura inspecţiei fiscale) etc. Dar, cum anul este abia la început, nu ne rămâne decât să sperăm că vor apărea şi unele acte normative care să reglementeze şi aceste aspecte.

  • Cum se plăteşte şi cât de mare e taxa obligatorie pentru românii fără venituri. Paradoxul care o va face să crească din mai

    Începând de anul acesta, conform noului Cod Fiscal ce a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, românii fără venit trebuie sa plătească totuşi contribuţii de sanatate, scrie stirileprotv.ro

    Un român va trebui să plătească 5,5% din salariul minim brut pe economie. La valoarea din acest moment – 1.050 de lei, persoanele fizice care nu realizează venituri vor plăti 57,75 de lei pe luna. În total, aproape 700 de lei pe an.

    Se estimează că măsura va afecta peste un milion de români care muncesc la negru ori în străinătate şi nu-şi declară veniturile sau, şi mai rău, chiar nu au nici un venit.

    Dacă sunteţi printre ei, paşii pe care trebuie să-i urmaţi ca să plătiţi această contribuţie nu sunt tocmai simpli.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • EXCLUSIV: Vanghelie a cumpărat magazinul Bucureşti cu 3,2 milioane de lei puşi într-un diplomat

    Mircea Sorin Niculae, vărul lui Marian Vanghelie, a dat o declaraţie completă în faţa procurorilor DNA în dosarul primarului suspendat al sectorului 5.

    În declaraţia sa, obţinută exclusiv de MEDIAFAX, Mircea Sorin Niculae le-a povestit în detaliu procurorilor DNA modalitatea în care edilul a dobândit după 2003 magazinul Bucureşti din Capitală.

    Potrivit declaraţiei, în afacere ar fi fost implicaţi şi fostul şef al AVAS Ovidiu Muşetescu şi fosta şefă a AVAS Bucureşti precum şi omul de afaceri Iulian Lupeanu.

    “În luna iulie-august 2003, nu îmi amintesc data exactă, m-a chemat Vanghelie Marian-Daniel şi mi-a zis că el doreşte să cumpere pachetul majoritar de la A.P.A.P.S (actual A.V.A.S) al societăţii SC Bucureşti SA, acţiuni pe care mi-a zis că vrea să le cumpere pe numele meu. Eu l-am întrebat cum o să procedăm, întrucât nu aveam cunoştinţele necesare pentru achiziţia vreunei societăţi de la AVAS, iar el mi-a spus să stau liniştit, că este totul rezolvat, că a vorbit cu Muşetescu Ovidiu, care era la acea vreme director AVAS, şi cu directoarea AVAS Bucureşti cu care, de fapt, a ţinut legătura cu privire la achiziţia societăţii Bucureşti SA. Mi-a zis că eu trebuie doar să particip la licitaţie şi să cumpăr acţiunile respective”, spune Niculae.

    El mai precizează toţi banii pe care i-a virat din conturile sale pentru achiziţia SC Bucureşti i-a avut de la Vanghelie şi de la Iulian Lupeanu.

    “Vanghelie Marian mi-a dat o geantă diplomat ce conţinea dolari şi euro, echivalentul la acea dată a 32.000.000.000 ROL. Două plăţi pe care le-am efetuat către AVAS din contul Băncii Ion Ţiriac au avut la origine sume de bani de aproximativ 6.000.000.000 ROL pe care le primisem cash de la Lupeanu Iulian şi pe care le depusesem în contul meu de la bancă”, arată Niculae în declaraţia existentă la dosarul de la instanţă.

    Vărul lui Marian Vanghelie a recunoscut integral acuzaţiile ce i se aduc în dosarul în care este judecat alături de fostul edil.

    El a precizat că el a primit, pentru Vanghelie, “genţi, pungi, sacoşe cu bani cash” de la intermediarii omului de afaceri Marin Dumitru, căruia Primăria Sectorului 5 i-ar fi acordat preferenţial contracte.

    “Niciodată nu îmi spunea, când mă trimitea la întâlnire cu Dumitru Marin, ce sumă urma să primesc, dar impresia mea este că el ştia foarte bine ce sumă trebuia să îmi dea acesta. Majoritatea sumelor de bani le-am primit de la Dumitru Marin, iar o parte mi-au fost date de către apropiaţi ai acestuia, respectiv Dinuţ Daniel (cred că de trei ori), iar de vreo două ori, de la Apreutesei Viorel. Sumele de bani mi-erau date de către aceştia cash, în genţi, sacoşe sau diferite pungi”, le-a spus Niculae procurorilor.

    Vărul primarului le-a dat toate detaliile procurorilor, menţionând inclusiv locurile în care a primit bani în numele edilului, respectiv “Piaţa 13 Septembrie (piaţă dezafectată), Parcul Carol (la «farfurie»), în spatele Primăriei Sectorului 5 Bucureşti (în curtea interioară), Magazinul Steaua (situat pe strada Brezoianu), lângă sediul Apa Nova (tot pe Brezoianu), o dată pe strada Berceni, la intersecţie cu strada Caporal Gheorghe Ion”

    “Estimez că în perioada 2007-2014 am primit de la Dumitru Marin pentru Vanghelie Marian-Daniel suma de aproximativ 13.000.000 RON cash. Banii aceştia, conform dispoziţiilor primite de la Vanghelie Marian-Daniel, i-am dus, o parte, lui Bodea Tiberiu pentru a-i introduce în SC Calex Business Group SRL, o parte la SC Fashion Brand Management SRL (firma controlată de Oana Mizil- n.r.), o parte la PSD Bucureşti şi PSD Sector 5. Din banii primiţi, am mai efectuat, tot din dispoziţia lui Vanghelie Marian-Daniel, diferite plăţi către diferite societăţi comerciale….”, a mai consemnat Niculae în mărturia sa.

    Marian Vanghelie a fost trimis în judecată de DNA în 7 iulie, în dosarul în care este acuzat de fapte de corupţie, unele săvârşite prin favorizarea firmelor omului de afaceri Marin Dumitru în atribuirea unor contracte.

    În acelaşi dosar sunt judecaţi, sub control judiciar, Mircea-Sorin Niculae, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani, Sorin-Ştefan Ciocan, pentru spălare de bani şi directorul Economat Sector 5, Laura Ciocan, pentru complicitate la luare de mită şi spălare de bani.

    De asemenea, procurorii l-au trimis în judecată şi pe Marin Dumitru, în stare de libertate, pentru dare de mită.

    Conform rechizitoriului procurorilor, în perioada 2006 – 2014, Marian Vanghelie, în calitate de primar al Sectorului 5, ajutat de Mircea-Sorin Niculae şi parţial de Laura Ciocan, a cerut şi a primit de la Marin Dumitru foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro, reprezentând un “comision” de 20% din încasări.

    “Aceste foloase au fost pretinse şi primite de inculpatul Vanghelie Marian-Daniel pentru a-şi exercita atribuţiile de serviciu atât în vederea atribuirii de către Primăria Sectorului 5 şi serviciile publice de interes local din subordinea Consiliului local al Sectorului 5, cu nerespectarea prevederilor legale, de contracte de achiziţii publice firmelor controlate de omul de afaceri cât şi pentru a dispune efectuarea plăţii lucrărilor aferente acestor contracte (valoarea totală a acestor contracte este de aproximativ 738.019.000 de lei)”, conform procurorilor anticorupţie.

    Anchetatorii susţin că foloasele necuvenite la care se face referire în rechizitoriu au constat în predarea de sume de bani, încheierea şi executarea unor contracte, nejustificate din punct de vedere economic, cu societăţi comerciale controlate de către Vanghelie ori în legătură cu care acesta avea un interes personal, în cedarea părţilor sociale şi, implicit, a patrimoniului unei societăţi comerciale către persoane indicate de edilul suspendat sau în transferul dreptului de proprietate asupra a două vile către o persoană indicată de Marian Vanghelie.

    De asemenea, ar fi fost achitate cheltuieli ale campaniilor electorale, oferite ceasuri, încheiate contracte de sponsorizare cu Primăria Sectorului 5 Bucureşti, în vederea susţinerii financiare a organizării unor manifestări publice ce i-au adus capital electoral lui Marian Vanghelie şi ar fi fost achitate sume de bani unor persoane care au întocmit liste cu semnături pentru susţinerea unei candidaturi la alegerile europarlamentare.

    Prejudiciul total cauzat bugetului Sectorului 5, prin activitatea infracţională a lui Vanghelie, este de aproape 3 milioane de lei.

    În aceeaşi perioadă, “o parte considerabilă din sumele de bani şi din celelalte foloase patrimoniale necuvenite primite drept mită au fost supuse unor ample operaţiuni de spălare de bani”, procurorii susţinând că au fost utilizate circuite financiare fictive, desfăşurate de Vanghelie, Niculae şi de Laura şi Sorin Ciocan, având rolul de a disimula produsele, obiect al infracţiunilor.

    Marian Vanghelie a fost ales primar al Sectorului 5 în anul 2000, el câştigând alegerile din poziţia de candidat al PSD. El a fost membru al acestui partid până în noiembrie 2014, când a fost exclus, alături de Mircea Geoană şi Dan Şova, în urma votului Comitetului Executiv Naţional al PSD. Ulterior, în martie, Vanghelie şi Geoană au anunţat înfiinţarea unei noi formaţiuni politice – Partidul Social Românesc.

  • Jumătate dintre români cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită

    Peste jumătate dintre români (52,3%) consideră că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, starea de sănătate, posibilitatea unui conflict în zonă şi diminuarea veniturilor fiind principalele surse de îngrijorare, potrivit unui sondaj INSCOP transmis marţi AGERPRES.

    Potrivit cercetării, 34,3% din populaţia României consideră că ţara noastră se îndreaptă într-o direcţie bună, în timp ce 52,3% sunt de părere că se îndreaptă într-o direcţie greşită, procentul non-răspunsurilor fiind de 13,4%.

    Sondajul relevă că în topul surselor de îngrijorare se află starea de sănătate (20% faţă de 23,3% în octombrie), posibilitatea unui conflict în zonă (18,6% faţă de 14,2% în octombrie) şi diminuarea veniturilor (17,5% faţă de 16% în octombrie), urmate de creşterea preţurilor (12,2% faţă de 13,1% în octombrie), pierderea locului de muncă (11,7% faţă de 12,5% în octombrie) şi instabilitatea politică (10,4% faţă de 8,7% în octombrie).

    “Clasamentul surselor de îngrijorare este încheiat de calamităţile naturale (4,4% faţă de 5,6% în octombrie) şi deteriorarea mediului înconjurător (1,2% faţă de 1,5% în octombrie). 2,8% dintre respondenţi se declară îngrijoraţi de alte probleme, în timp ce 1,2% nu ştiu sau nu răspund”, potrivit INSCOP.

    Rezultatele sondajului arată şi că 48,9% dintre români apreciază că traiul lor este la fel ca acum un an, 25,2% consideră că este mai prost, iar 24,4% mai bun. Procentul celor care nu ştiu sau nu răspund a fost de 1,5%.

    O treime dintre cei intervievaţi (33,4%) apreciază că anul viitor vor trăi la fel ca în 2015, 28,7% că vor trăi mai bine, în timp ce 23,8% consideră că nivelul de trai personal se va înrăutăţi. Procentul non-răspunsurilor a fost de 14,1%.

  • Cum recunosc poliţişti bancnotele false

    Ofiţerii DIICOT le-au predat poliţiştilor din Lugoj o adevărată lecţie despre falsul de monedă, scrie lugojinfo.ro

    Cum recunosc poliţişti bancontele false? Simplu, se ia vopseaua. “Cel mai simplu mod de observare a falsului este că odată îndoită bancnota, vopseaua se detaşează”, a declarat unul dintre ofiţeri, potrivit sursei citate.

    Încă un punct care merită menţionat este faptul că bancnotele false de 10 lei găsite în circulaţie sunt imprimate ca fiind emise de BNR în 2008.

  • Cât vor să cheltuie românii pentru cadourile de Moş Nicolae? Bugetul a crescut faţă de media ultimilor ani

    Conform celui mai recent studiu de piaţă realizat de MEDNET Marketing Research Center, anul acesta peste 90% dintre românii din mediul urban vor oferi cadouri de Moş Nicolae.

    Intenţia de a cumpăra cadouri, chiar dacă de valoare mai mică, este mai ridicată în oraşele mici (93,2%), comparativ cu oraşele mari (peste 100.000 locuitori) unde numai 87,7% dintre aceştia oferi cadouri.

    Cu toate acestea, chiar şi în cazul oraşelor mari, care au peste 100.000 locuitori, se înregistrează o evoluţie pozitivă, comparativ cu anul trecut, a numărului celor care oferă cadouri.

    În acest context, dacă în 2014 mai puţin de 80% dintre locuitorii oraşelor mari îşi exprimau intenţia de a cumpăra cadouri de Moş Nicolae, în 2015 numărul acestora a crescut cu aproape 10 procente.

    În ceea ce priveşte cadourile oferite de Moş Nicolae, acestea vor fi multe şi diversificate, însă vedete vor fi dulciurile, peste 70% dintre orăşeni declarând că intenţionează să le cumpere pentru a le oferi celor dragi.

    În topul preferinţelor de cumpărături rămân jucăriile, dar şi articolele de îmbrăcăminte/încălţăminte, cosmeticele/parfumurile şi fructele. Peste 12% dintre orăşeni intenţionează să ofere cadou de Moş Nicolae un smartphone sau o tabletă.

    În oraşele mari, cu peste 100.000 de locuitori, suma medie alocată pentru cumpărăturile de Moş Nicolae îşi continuă trendul ascendent şi ajunge la 310 lei, în uşoară creştere comparativ cu cea din anul 2014 (294 lei).

    Studiul a fost realizat pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional urban (oraşe mici – sub 30.000 locuitori, oraşe mijlocii – 30.000-100.000 locuitori, oraşe mari – peste 100.000 locuitori) în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Au fost intervievate prin metoda CAWI (Computer Assisted Web Interviewing) 800 de persoane cu vârsta cuprinsă în intervalul 18 – 65 ani. Marja de eroare a studiului este de ±3,46%.

  • Un bărbat rănit în incendiul din clubul Coleciv a murit la SUUB, numărul deceselor a ajuns la 35

    Un bărbat rănit în incendiul din clubul Colectiv a murit, sâmbătă, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, a declarat pentru MEDIAFAX managerul unităţii sanitare, Cătălin Cîrstoiu, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa în tragedie ajungând astfel la 35.

    -stire in curs de actualizare-

  • Cum a reuşit această femeie să câştige 45 de milioane de dolari într-o singură zi. Ce afacere de success a încheiat

    Oprah Winfrey a făcut în jur de 45 de milioane de dolari la bursă doar prin simplu fapt că a declarat că a cumpărat acţiuni la Weight Watchers Internationl, scrie Hollywood Reporter.

    Winfrey a cumpărat 10% dintre acţiunile Weight Watchers, plătind 6.79 de dolari pe acţiune, iar la finalul zilei  preţul unei acţiuni s-a dublat, ajungând la 13.92 de dolari.

    Astfel valoarea investiţiei lui Oprah de 43 de milioane de dolari s-a dublat la 88 de milioane de dolari. De asemenea, Winfrey are opţiunea de a mai cumpăra încă 5% din acţiuni.

    Winfrey a declarat că se va alătura consiliului de administraţie al Weight Watchers şi va acţiona în calitate de consilier al companiei, companie care a fost fondată într-un subsol din New York în 1963.

    Averea lui Oprah Winfrey este estimată la 3 miliarde de dolari.

  • O staţiune din România, considerată mai frumoasă decat multe alte locuri turistice din Europa

    Deşi mulţi ani a fost perecepută drept o staţiune pentru pensionari, Sovata este una dintre cele mai căutate destinaţii de vacanţă. Mulţi turişti care ajung acolo pentru prima dată rămân plăcut impresionaţi şi declară, fără nicio reţinere, că în Sovata… “E mai frumos ca-n Croaţia”!

    Recunoscută la nivel european încă din 1850, Sovata este o staţiune pentru orice sezon. Lacurile cu ape clorurate şi sodice – cât şi nămolul din ele –  au proprietăţi terapeutice pentru o multitudine de afecţiuni, în speciale pentru cele ginecologice.

    Cititi mai multe pe one.ro.