BusinessMagazin

Tag: decese

  • O inchisoare unde prizonierii au fost torturaţi sau ucişi in timpul celui De-Al Doilea Război Mondial, transformată într-un resort de lux – GALERIE FOTO

    Guvernul din Muntenegru şi-a dat acordul ca un dezvoltator imobiliar să transforme insula pe care se afla o închisoare unde prizonierii au fost torturaţi în timpul celui De-Al Doilea Război Mondial într-un resort de patru sau cinci stele, informează Daily Mail.

    În cadrul resortului se vor construi un club de noapte, un spa şi mai multe restaurante. Astfel se doreşte ca insula să se transforme într-un loc exclusivist pentru cei cu bani. Însă acest lucru nu este văzut cu ochii buni de toată lumea. Mai multe familii, ai căror membrii au fost încarceraţi pe insulă, sunt revoltate şi au cerut guvernului să se răzgândească, dar nu au avut sorţi de izbândă.

    Insula se află la graniţă cu Croaţia, iar fortul, devenit închisoare, a fost construit în 1853 în timpul Imperiul Austro-Ungar.
    Insula nu este locuită, însă în timpul celui De-Al Doilea Război Mondial, aici au fost deţinuţi peste 2000 de oameni, iar mulţi dintre ei au fost torturaţi sau ucişi, iar alţii au murit de inaniţie.

    Pentru a atrage mai mulţi turişti guvernul din Muntenegru a vorbit despre o oportunitate de investiţie pe insulă încă din decembrie 2013, iar săptămâna trecută a bătut palma cu Orascom Development Holding din Elveţia. Elveţienii au obţinut chiria pe 49 de ani, iar potrivit guvernului din Muntenegru, proiectul de 15 milioane de euro va crea 200 de slujbe.

  • Premierul turc: Statul Islamic este responsabil de atacul de la Istanbul

    Premierul turc Ahmet Davutoglu afirmă că gruparea Statul Islamic (SI) se află în spatele atacului sinucigaş de la Istanbul, soldat cu zece morţi, majoritatea turişti germani, relatează AP în pagina electronică.

    Turcia este hotărâtă să lupte împotriva grupării jihadiste până când aceasta nu va mai reprezenta “o ameninţare” pentru ţara sa sau pentru lume, a declarat Davutoglu.

    Autorităţile turce afirmă că un cetăţean sirian în vârstă de 28 de ani a comis marţi atacul din cartierul istoric Sultanahmet din Istanbul, un important centru turistic.

  • Reacţia turiştilor români din Istanbul după explozia din centrul oraşului

    Reprezentanţii agenţiei de turism online Paravion au declarat că au primit solicitări din partea turiştilor români aflaţi în Istanbul pentru a se întoarce cât mai repede în ţară după explozia puternică de marţi dimineaţă, soldată cu zeci de morţi şi răniţi.

    Potrivit informaţiilor Paravion, imediat după explozia de azi dimineaţă petrecută în apropierea Moscheii Albastre, obiectiv turistic recunoscut al Istanbulului, soldată cu cel puţin 10 morţi şi 15 răniţi, turiştii români au început să reacţioneze. Ei au luat de urgenţă legătura telefonic cu specialiştii Paravion pentru a găsi cea mai rapidă metodă de a se reîntoarce în ţară.

    “Istanbulul este una dintre cele mai accesate destinatii de turistii romani, vorbim de ordinul miilor care il viziteaza anual. In momentul de fata analizam baza de date cu toti romanii care sunt deja acolo sau urmeaza sa plece catre Istanbul in urmatoarele saptamani, pentru a fi 100% pregatiti operational. Am inceput deja sa primim telefoane pentru a se intoarce repede in tara si depunem toate eforturile pentru a gasi varianta optima si cea mai convenabila. Pana la acest moment, companiile aeriene nu au anuntat nimic in acest sens.”, a declarat  Remus Vişan, managing director al Paravion.

    Potrivit presei internaţionale, în dimineaţa zilei de 12 ianuarie a avut loc o explozie puternică în zona turistică a Istanbulului, cel mai probabil în urma unui atentat sinucigaş. Până la acest moment, explozia s-a soldat cu cel puţin 10 morţi şi 15 răniţi.

     

  • Retrospectiva 2015: Criza refugiaţilor

    Nu există imagine mai zguduitoare, mai reprezentativă pentru anul 2015, decât cea cu  trupul lui Alan Kurdi, copilul în vârstă de trei ani care s-a înecat în Mediterană şi care a fost descoperit pe o plajă din Turcia. Alan nu a fost singur, pentru că, potrivit UNICEF, cel puţin 185 de copii imigranţi au murit înecaţi în Marea Egee în timp ce încercau să ajungă pe cale maritimă din Turcia în Grecia. „În Marea Egee, aproximativ 30% dintre cei care au murit în acest an sunt copii. Ceea ce înseamnă 185 de copii din totalul de 590 de persoane decedate în estul Mării Mediterane în acest an“, a declarat Sarah Crowe, un purtător de cuvânt al UNICEF.

    Peste 250.000 de sirieni şi-au pierdut viaţa în conflictul armat care are loc în Siria din 2011, început cu proteste antiguvernamentale, înainte de a escalada în război civil. Alţi 11 milioane de oameni au fost nevoiţi să îşi părăsească locuinţele, iar peste 4 milioane au fugit din ţară, din cauza luptelor dintre forţele loiale preşedintelui Bashar al-Assad şi rebeli. La acestea se adaugă militanţii jihadişti ai grupării Stat Islamic, care controlează mari regiuni din Siria şi Irak, unde seamănă teroare. Statele Unite şi ţări partenere lansează atacuri aeriene împotriva forţelor Statului Islamic încă din septembrie 2014. Rusia a început la rândul ei, în septembrie, atacuri aeriene împotriva ISIS, la cererea preşedintelui Bashar al-Assad, şi a intensificat acţiunile în noiembrie, după doborârea unei aeronave ruseşti în Sinai de către islamişti şi a atentatelor de la Paris.

    În condiţiile uriaşului aflux de oameni, Uniunea Europeană a stabilit la un summit din luna septembrie redistribuirea obligatorie a refugiaţilor în statele membre. Potrivit planului CE, Germania şi Franţa urmează să accepte cele mai multe persoane, 31.443 şi 24.031. Spania, Polonia şi Olanda sunt următoarele, cu 14.931, 9.287 şi 7.214 de azilanţi. Sistemul obligatoriu de cote, contestat de unele state, precum Ungaria, are drept criterii populaţia, economia, şomajul şi acceptarea în trecut a unor refugiaţi de către statele membre. România, care s-a opus cotelor obligatorii, urmează să găzduiască 6.351 de azilanţi.

    Potrivit datelor ONU, războiul civil din Siria a făcut ca în ultimii cinci ani peste 4 milioane de oameni să se refugieze mai întâi în ţările vecine Turcia, Liban, Iordania şi Irak, iar apoi în Europa. În luna februarie, Turcia a devenit gazda celui mai mare număr de refugiaţi din lume, adăpostind 2,2 milioane de sirieni şi cheltuind 7,6 miliarde de dolari pentru asistenţa directă acordată acestora. La sfârşitul lunii noiembrie, Uniunea Europeană a încheiat un acord cu Turcia pe tema gestionării crizei migraţiei şi negocierilor de aderare, în care s-a angajat să îi acorde un ajutor de 3 miliarde de euro.

    Europenii, în frunte cu cancelarul german Angela Merkel, au fost supuşi unor presiuni puternice în gestionarea celui mai mare aflux de oameni de la al doilea război mondial încoace, cei mai mulţi prezenţi deja în Germania, unde Merkel depune eforturi importante în vederea unui acord cu turcii. Criza a fost exploatată de către opoziţii populiste şi a ridicat unele ţări împotriva altora, afectând totodată ideea frontierelor deschise, atât de preţuită de către membrii Uniunii.

    Măsurile pe care UE le-a adoptat în ultimele luni au contribuit prea puţin la preluarea controlului asupra afluxului, iar iarna, care poate diminua numărul migranţilor timp de câteva luni, înăspreşte situaţia zecilor de mii de oameni blocaţi după închiderea frontierelor în Balcani, sporind presiunea asupra liderilor europeni să găsească o soluţie. Europenii vor ca Turcia să cheltuiască noile fonduri europene – aproximativ 3 miliarde de euro în următorii unu-doi ani – pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă ale celor aproximativ 2,3 milioane de sirieni care trăiesc în prezent în Turcia, pentru ca aceştia să fie mai puţin dispuşi să urce în bărci şi să plece către coastele Greciei. UE doreşte de asemenea ca autorităţile turce să păstreze mai mulţi afgani şi alţi asiatici care traversează Turcia în drumul lor către Europa. Uniunea mai vrea ca Turcia să-şi asume angajamentul de a reprimi persoane care reuşesc să ajungă în Grecia, dar ale căror solicitări de azil politic sunt respinse.

    Criza refugiaţilor ar putea căpăta aspecte din ce în ce mai dramatice după atentatele teroriste din Franţa, de la începutul şi de la sfârşitul anului. Este vorba de masacrul de la birourile revistei de satiră Charlie Hebdo, din 7 ianuarie, care s-a sfârşit cu o uriaşă operaţiune a poliţiei şi două asedii, două zile mai târziu, dar şi de atacurile seara zilei de 13 noiembrie, din Paris, comise de islamişti înarmaţi şi sinucigaşi, care au lovit o sală de concerte, un stadion, restaurante şi baruri, provocând moartea a 130 de oameni şi rănirea altor câteva sute. Atacurile, comise de trei echipe coordonate, au fost descrise de preşedintele Francois Hollande drept un act de război organizat de gruparea Stat Islamic. Atacurile au fost cele mai sângeroase atentate din Uniunea Europeană după cel care au avut loc într-un tren la Madrid, în 2004.

  • Retrospectivă 2015: Tragedia din clubul Colectiv sau demascarea sistemului corupt din România

    În seara zilei de 30 octombrie, un incendiu cuprindea unul din cluburile populare ale Capitalei.Într-o seară de vineri, la concertul trupei Goodbye to Gravity, care îşi lansa un nou album în prezenţa mai multor prieteni, jurnalişti, fotografi, a altor muzicieni şi a sute de fani a avut loc o tragedie. Concertul a inclus artificii, după aprinderea cărora a luat foc unul din stâlpii pe care erau puse şi apoi tot tavanul localului, ambele acoperite cu burete de antifonare care nu era ignifug. Focul s-a extins rapid, în doar 10 secunde, în timp ce spectatorii se îndreptau, iniţial în ordine, spre ieşire. Au urmat panica şi haosul.

    Autorităţile au anunţat iniţial 26 de morţi. O altă victimă a murit în drum spre spital. Dintre cei 172 de răniţi care au ajuns la spital, au fost internaţi 147, aproape 100 fiind în stare critică şi gravă. La o lună după incendiu, numărul morţilor a ajuns la 62, în timp ce în spitale din Bucureşti şi din străinătate se mai aflau internaţi 67 de răniţi. Un număr de 39 de răniţi au fost transportaţi în străinătate, însă 11 dintre ei au murit. Şi la Bucureşti au murit alţi 23 dintre răniţi în zilele şi săptămânile ce au urmat.

    Clubul din incinta fostei fabrici Pionierul a devenit loc de pelerinaj, unde mii de oameni au depus lumânări şi flori. Printre ei au fost preşedintele Klaus Iohannis, reprezentanţii Casei Regale, preşedintele Poloniei, ambasadorul Franţei şi arhiepiscopul romano-catolic Ioan Robu. Guvernul a declarat trei zile de doliu naţional, şi un marş al tăcerii, cu aproape 10.000 de participanţi, a avut loc în 1 noiembrie în Capitală, din Piaţa Universităţii până la Colectiv.

    După cele trei zile de doliu însă, oamenii au ieşit în stradă, în Capitală şi mai multe oraşe din ţară, cerând demisii, după ce incendiul din Colectiv a relevat atât sistemul corupt, prin care clubul fusese autorizat fără a respecta normele de apărare împotriva incendiilor, dar şi carenţe în rândul serviciilor de intervenţie, puse tot pe seama corupţiei. În seara de 3 noiembrie, ieşeau în stradă zeci de mii de oameni cerând demisia premierului Victor Ponta, a ministrului de interne Gabriel Oprea şi a primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, pentru emiterea autorizaţiei clubului Colectiv fără un aviz al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă. În ziua următoare, Victor Ponta îşi depunea mandatul, întreg guvernul urmând a fi schimbat, iar Piedone îşi dădea demisia.

    Ancheta a fost preluată de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care face cercetări pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă. Procurorii au început urmărirea penală pe numele celor trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu. De asemenea, au fost puşi sub urmărire patronii firmei care a furnizat artificiile folosite în Colectiv în seara de 30 octombrie, Daniela şi Cristian Niţă, şi pirotehnicianul Viorel Zaharia, care le-a montat. Aceştia au fost arestaţi, în 8 noiembrie, şi plasaţi în arest la domiciliu nouă zile mai târziu.

    Procurorii anticorupţie au deschis la rândul lor un dosar în care anchetează modul în care a fost autorizat şi îşi desfăşura activitatea clubul Colectiv. Primăria Sectorului 4 a emis un acord şi autorizaţie de funcţionare pentru local fără a cere avizul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă privind respectarea normelor de prevenirea şi stingerea incendiilor (PSI), conform unei hotărâri de consiliu local. Clubul a fost autorizat în baza unei declaraţii pe propria răspundere a proprietarilor, care au indicat activităţile desfăşurate în local şi capacitatea acestuia de 80 de locuri pe scaun. Potrivit procurorilor DNA, declaraţia pe proprie răspundere nu mai putea să fie luată în considerare de autorităţile competente să elibereze autorizaţia de funcţionare în anul 2015, deoarece din anul 2007, pentru avizul PSI, solicitanţii aveau obligaţia legală să aducă acte doveditoare.

    Astfel, procurorii DNA i-au pus sub urmărire pe fostul primar al sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, şi pe Aurelia Iofciu şi Luminiţa Larisa Ganea, angajate ale primăriei, implicate în emiterea autorizaţiei. Piedone şi cele două angajate au fost arestaţi în 7 noiembrie, de Tribunalul Bucureşti, şi puşi în libertate în 11 noiembrie, de Curtea de Apel, printr-o decizie ce a atras autosesizarea Inspecţiei Judiciare, criticată pentru aceasta de Uniunea Judecătorilor.

    Tot pentru abuz în serviciu au fost puşi sub acuzare de DNA şi ofiţerii ISU Bucureşti Antonina Radu şi Petrică George Matei, care, deşi au făcut mai multe deplasări la Colectiv, nu au întocmit niciun act de control, cu niciun prilej, şi nici nu au întreprins vreo măsură pentru ca societatea să fie luată în evidenţă de către ISU Bucureşti, ca funcţionând fără aviz sau autorizaţie de securitate la incendiu, aşa cum erau obligaţi de actele normative ce reglementează activitatea în domeniu. Mai mult, potrivit referatului procurorilor, cei doi angajaţi ai ISU s-ar fi oferit să-i ajute pe patronii clubului cu întocmirea dosarului pentru obţinerea avizului PSI. Ancheta în cazul lor a relevat o practică a sponsorizărilor inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă de către firmele controlate, prin care se ajungea ca angajaţii instituţiilor de control să presteze servicii pentru aceste firme, cu ştiinţa şefilor.

    La scurt timp după incident, secretarul de stat Raed Arafat declara că la ISU Bucureşti nu figura niciun document, nicio solicitare, pentru autorizarea activităţii care se desfăşura în Colectiv sau pentru un punct de vedere. Ulterior, în presă au apărut informaţii potrivit cărora instituţia a primit o adresă de la organizatorul de evenimente Emagic, la sfârşitul lunii septembrie, prin care era informată că în local urma să aibă loc un festival de muzică cu 2.000 de participanţi şi i se cerea un punct de vedere. În urma apariţiei informaţiilor privind adresa Emagic, a fost făcut un control de urgenţă la ISU Bucureşti, dovedindu-se că instituţia primise adresa şi dăduse şi un răspuns. Şefii ISU Bucureşti-Ilfov, inspectorul-şef colonel Mihai Mirel Guţă, prim-adjunctul Orlando Şchiopu şi adjunctul Giani Aldoiu, au fost suspendaţi din funcţie. Ei au fost şi audiaţi la DNA, în calitate de martori, în dosarul privind autorizarea clubului Colectiv.

    ISU Bucureşti şi celelalte inspectorate din ţară au făcut în săptămânile ce au urmat tragediei controale la localuri şi în alte spaţii publice. Aproape 40 de cluburi, restaurante, discoteci şi alte localuri din Capitală şi din mai multe judeţe au fost închise până în 18 noiembrie. Cu această ocazie s-a constat că instituţii de cultură importante precum Castelul Peleş, Ateneul Român, Teatrul Naţional şi Opera Naţională din Cluj-Napoca funcţionează fără autorizaţie de securitate la incendiu din partea ISU. Până la intrarea în legalitate sau adaptarea reglementărilor, sunt sigilate localuri, spaţii comerciale şi săli de spectacole. Case de cultură şi alte spaţii de spectacole din toată ţara şi-au întrerupt activitatea.

    După controalele privind siguranţa la incendiu, au urmat măsurile de siguranţă la cutremur. Pe 17 noiembrie a fost promulgată de preşedinte legea care prevede interzicerea desfăşurării de activităţi în spaţiile comerciale precum magazine, săli de spectacole şi structuri turistice, în clădirile cu risc seismic ridicat, până la consolidarea acestora. Drept urmare, numai în Capitală au fost notificaţi să-şi înceteze activitatea, în 24 de ore, utilizatorii a nu mai puţin de 162 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic. Aflat în această situaţie, Teatrul Nottara a primit o sală pentru spectacole la Cotroceni. În Centrul Vechi al Capitalei, cel mai căutat loc de distracţie şi unul dintre principalele obiective turistice, cluburile, dar şi magazine şi alte spaţii se închid rând pe rând.
     

  • Organizaţia teroristă care omoară mai mulţi oameni decât Statul Islamic

    Conform Global Terrorism Index 2015, publicat de Institute for Economics & Peace, organizaţia jihadistă Boko Haram din Nigeria este responsabilă pentru 6.644 de decese în 2014, în timp ce ISIS răspunde de 6.073 de decese. Boko Haram a fost fondată în 2002 şi este o mişcare islamistă, iniţial împotriva educaţiei occidentale, care s-a transformat într-o mişcare insurgentă, în 2009. Organizaţia controlează teritorii din Nigeria, şi a înfiinţat acolo un califat.

    Datele din Global Terrorism Index arată că Nigeria are a doua cea mai mare rată de decese cauzate de terorism din lume, după Irak. Boko Haram este responsabilă pentru un număr mai mic de incidente, în comparaţie cu ISIS – 453, faţă de 1.071.

    Din 2000 şi până în prezent au avut loc peste 61.000 de atacuri teroriste, care s-au soldat cu peste 140.000 de decese. În prezent au muirt de nouă ori mai mulţi oameni în atacuri teroriste decât în 2000.

  • Tragedia din Statele Unite în care au murit 300 de copii l-a înduplecat şi pe Hitler, care a trimis o scrisoare de condoleanţe

    În 1937, în New London, Texas a avut loc una dintre cele mai mari tragedii din sistemul şcolar din Statele Unite. O scurgere de gaze din subsolul unei şcoli a provocat o explozie uriaşă în care au murit aproape 300 de copii şi cadre didactice şi peste 180 de oameni au fost răniţi, informează Texas Monthly.

    Ca o ironiei a sorţii mesajul zilei scris pe tablă era următorul: “Petrolul şi gazele naturale sunt cele mai importante resurse naturale ale Texasului de Est. Fără aceste două resurse şcoala aceasta nu ar fi existat”.

    Tragedia a circulat şi a ajuns şi la Adolf Hitler, care a trimis o scrisoare de condoleanţe. Familiile victimelor au fost revoltate şi au dat în judecată şcoala pentru că a pus vieţile copiilor în pericol. Niciun oficial nu a fost tras la răspundere şi nicio amendă a fost aplicată.

    Însă, două luni mai târziu, a fost introdusă legea prin care gazului i-a fost adăugat un miros specific pentru a putea fi identificată o scurgere de gaze.

  • Povestea incredibilă a creatorului unuia dintre cele mai iubite seriale din lume. A luptat în cel de-al Doilea Război Mondial si a scăpat din trei accidente aviatice

    Gene Roddenberry a rămas în istorie ca fiind creatorul unuia dintre cele mai iubite seriale Science Fiction din lume, Star Trek. Aceasta s-a născut pe 19 august 1921 în Texas şi a murit pe 24 octombrie 1991, iar Roddenberry a fost una din primele persoane căria i s-au organizat funeralii spaţiale, după moartea sa cenuşa fiindu-i expediată în spaţiu.

    Dar nu acest lucru este cel mai impresionant din povestea lui Gene Roddenberry. În timpul facultăţii a devenit interesat de inginerie aerospaţială şi a obţinut licenţa de pilot în cadrul armatei. A luptat în Teatrul Pacific din cel de-al Doilea Război Mondial. Pe 2 august 1943 avionul pe care-l pilota Roddenberry s-a prăbuşit, în urma căreia doi oameni au murit. Această prăbuşire nu avea să fie singura din viaţa lui. Avea să mai fie implicat în alte două accidente, într-unul ca pasager, iar în altul în calitate de co-pilot.

    Zbura pentru Pan American World Airways  pe unul dintre cele mai lungi trasee. Pe 18 iunie 1947 unul dintre motoarele avionului, care circula de la New York spre Calcutta, s-a oprit. Acest lucru a făcut ca celalalt motor să se supraîncălzească şi să ia foc. Pilotul a pregătit avionul pentru o aterizare forţată, iar în acest timp, Gene Roddenberry, în vârstă de 25 de ani, a ieşit din cabină pentru a calma pasagerii.

    El s-a aşezat lângă o femeie singură şi asigurat-o că totul o să fie bine. Motorul s-a desprins de aripă şi avionul cădea cu o viteză uimitoare. Aeronava s-a prăbuşit în deşertul sirian. 14 oameni au murit pe loc şi doar doi membri ai echipajului de zbor au supravieţuit. Roddenberry, deşi rănit, a salvat mai multe persoane. Credea că echipajele de salvare vor ajunge a doua zi, însă nimeni nu a venit, aşa că supravieţuitorii s-au împărţit în două grupuri şi au mers în direcţii opuse.

    Grupul condus de Roddenberry a descoperit un sat care avea un radio şi a chemat ajutoare. Acel moment a fost unul crucial pentru Gene Roddenberry. Şi-a dat seama că nu mai vrea să fie pilot, ci vrea să-şi urmeze visul, acela de a deveni scriitor. Roddenberry a început să scrie scenarii înainte de Star Trek, încă din perioada în care lucra ca poliţist în Los Angeles, sub pseudonimul Robert Wesley. Dar până când Star Trek să devină o piatră de temelie a show-urilor SF, Roddenberry a întâmpinat mai multe dificultăţi.

    Ideea pentru Star Trek i-a venit în 1964, dar peste doi ani avea să devină realitate, după mai multe amânări şi refuzuri din partea mai multor televiziuni.  Universul Star Trek a devenit cunoscut şi îndrăgit de toată lumea datorită celor şase serii de seriale şi altor 10 filme artistice. Pe lângă acestea au fost scrise sute de romane şi nuvele, jocuri video sau pe calculator.

  • BILANŢUL TRAGIC al incendiului din Colectiv continuă să crească: Numărul deceselor a ajuns la 46. Ultima victimă este jurnalista Teodora Maftei, care a murit la clinica din Israel

    UPDATE 10:50 – Jurnalista Teodora Maftei a murit la clinica din Israel, numărul persoanelor decedate a ajuns la 46

    Jurnalista şi fotografa Teodora Maftei a murit la clinica din Israel, unde a fost transferată săptămâna trecută, numărul persoanelor care au decedat în urma incendiului din clubul Colectiv ajungând la 46.

    UPDATE 18:38 – Bateristul trupei Goodbye to Gravity şi-a pierdut viaţa. Numărul persoanelor decedate creşte la 45

    Bateristul trupei Goodbye to Gravity, Bogdan Enache, a murit, duminică seară, după ce a intrat în stop cardiorespirator în aeronava care îl transporta la o clinică din Elveţia şi care a fost întoarsă din drum, astfel că bilanţul persoanelor decedate în urma incendiului din Colectiv a ajuns la 45.

    Conform directorul medical al Spitalului de Arşi, Cristian Niţescu, bateristul trupei Goodbye to Gravity, Bogdan Enache, a fost resuscitat timp de 70 de minute, atât în aeronava care trebuia să-l ducă la o clinică din Elveţia, cât şi în ambulanţa care îl transporta spre Spitalul de Arşi.

    Potrivit sursei citate, tânărul a decedat când a ajuns la unitatea medicală din Capitală.

    Bogdan Enache este al treilea membru al trupei Goodbye to Gravity care îşi pierde viaţa în urma incendiului din clubul Colectiv, după Vlad Ţelea şi Mihai Alexandru. Ceilalţi doi membri ai trupei sunt grav răniţi.

    UPDATE 10:31 – O altă victimă din Colectiv şi-a pierdut viaţa. Numărul persoanelor decedate a ajuns la 44

    O altă victimă din Clubul Colectiv şi-a pierdut viaţa la Spitalul de Arşi din Capitală, astfel că numărul persoanelor decedate a ajuns la 44.

    Persoana rănită în urma incendiului din Clubul Colectiv a murit în noapte de sâmbătă spre duminică, conform unor surse medicale. La Spitalul de Arşi au decedat, sâmbătă, alte trei persoane- Daniel Ciobanu (39 de ani), Ionuţ Cosmin Popescu (32 de ani) şi Alexandru Chelba (33 de ani).

    UPDATE 08:15 – Numărul deceselor a ajuns la 43, alţi doi răniţi în incendiul din Colectiv au murit la Floreasca

    Doi răniţi internaţi la Spitalul ”Floreasca” din Capitală au murit în această dimineaţă, după ce alţi nouă au decedat sâmbătă, şapte în spitale din Capitală şi doi în Olanda, unde fuseseră transferaţi.

    Surse medicale au declarat pentru MEDIAFAX că la Spitalul Floreasca au murit Alexandra Rădulescu, care avea 26 de ani, şi un cetăţean turc.

    Potrivit profesorului Ioan Lascăr, începând din a cincea zi este cea mai grea perioadă pentru răniţii în stare critică.

    “La toţi cei patru decedaţi din Spitalul Floreasca le-a cedat plămânul. Este perioada complicaţiilor majore respiratorii. Este exact cum apare în literatura de specialitate, este o evoluţie exact ca la carte. Potrivit literaturii de specialitate, mortalitatea la aceşti pacienţi este între 30 şi 80 la sută, adică cel puţin trei şi maxim opt din zece pacienţi arşi în stare critică decedează. Acum este riscul vital, din cauza complicaţiilor majore. Oriunde pe această planetă evoluţia este aceeaşi. Nu se poate face nimic mai mult”, a precizat, pentru MEDIAFAX,  Ioan Lascăr, şeful Clinicii de chirurgie plastică din Spitalul Floreasca.

    NOUĂ RĂNIŢI AU MURIT SAMBĂTĂ

    UPDATE 20:48 – Încă doi răniţi au murit

    Bilanţul persoanelor decedate în tragedia de la Clubul Colectiv a ajuns la 41, după ce sâmbătă seară au murit o femeie care era internată la Spitalul ”Floreasca” din Capitală şi o alta internată la Spitalul ”Bagdasar”.

    Surse medicale au declarat pentru MEDIAFAX că de la Spitalul Floreasca a murit Elena Toader, care avea 30 de ani. De la Spitalul ”Bagdasar Arseni” a decedat o tânără de 25 de ani, Mavi Serian.

    Potrivit surselor citate, cele două tinere erau în stare critică, având arsuri pe suprafeţe mari din corp şi arsuri ale căilor respiratorii.

    UPDATE 15:45 – Numărul deceselor a ajuns la 39, un alt rănit în incendiul din Colectiv a murit la Spitalul de Arşi

    Un alt bărbat rănit în incendiul din clubul Colectiv a murit, la Spitalul de Arşi, numărul celor care şi-au pierdut viaţa în tragedie ajungând la 39, dintre care şapte au decedat sâmbătă, cinci în spitale din Capitală şi doi în Olanda, unde au fost transferaţi.

    Purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri, Adrian Stănculea, a declarat, pentru MEDIAFAX, că cel de-al treilea bărbat care a decedat sâmbătă în unitatea sanitară era în stare gravă, având arsuri pe o suprafaţă mare din corp şi arsuri de căi aeriene.

    Potrivit unor surse medicale, bărbatul care a decedat se numeşte Alexandru Chelba şi avea 33 de ani. Acesta este al treilea rănit în incendiul din clubul Colectiv care a murit sâmbătă în Spitalul de Arşi.

    Ceilalţi doi pacienţi decedaţi la Spitalul de Arşi – Daniel Ciobanu (39 de ani) şi Ionuţ Cosmin Popescu (32 de ani) – aveau arsuri pe suprafeţe mari din corp şi arsuri de căi respiratorii.

    Informaţii despre cei nouă răniţi decedaţi sâmbătă

    Daniel Ciobanu a fost internat, în 30 octombrie, cu arsuri pe aproximativ 50% din suprafaţa corpului. Acesta trebuia să fie transferat joi, la un spital din Israel. Vineri, reprezentanţii Spitalului de Arşi, întrebaţi despre Daniel Ciobanu, au declarat că acesta este în stare foarte gravă şi a necesitat traheostomie de urgenţă.

    Daniel Ciobanu, chitaristul trupei Prea Târziu, era în 30 octombrie în clubul Colectiv pentru a filma concertul trupei Goodbye to Gravity. Acesta avea 39 de ani, era tatăl a doi copii şi se ocupa şi de producţie audio-video, potrivit cumnatului acestuia, Andrei Ciobanu.

    Ionuţ Cosmin Popescu avea arsuri pe 70 la sută din suprafaţa corpului şi era de o săptămână în comă indusă. În 30 octombrie, Ionuţ Popescu era în clubul Colectiv împreună cu prietena lui, care a murit în acea seară.

    UPDATE 12:26 – O persoană rănită în incendiul din Colectiv a murit la Floreasca, numărul deceselor a ajuns la 38

    O altă persoană rănită în incendiul din clubul Colectiv a murit, sâmbătă, la Spitalul Floreasca, numărul celor care şi-au pierdut viaţa în tragedie ajungând la 38, după ce doi pacienţi au decedat la Spitalul de Arşi, un altul la Spitalul Universitar, iar doi au murit în Olanda, unde au transferaţi.

    Reprezentanţii Spitalului Floreasca au declarat, pentru MEDIAFAX, că unul dintre pacienţii internaţi în unitatea sanitară în urma incendiului din clubul Colectiv a decedat din cauza arsurilor grave de pe corp şi a arsurilor de căi respiratorii. 

    UPDATE – Arafat: Doi dintre pacienţii răniţi în incendiul din Colectiv transportaţi în Olanda au decedat

    Doi dintre cei opt pacienţi răniţi în incendiul din clubul Colectiv care au fost transportaţi, sâmbătă, în Olanda au decedat, unul în ambulanţă spre spital şi un altul la spitalul din Rotterdam, a anunţat secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat.

    Secretarul de stat Raed Arafat a spus, în conferinţa de presă de la Palatul Victoria, că cei doi pacienţi care au decedat erau printre cele opt persoane transferate, cu o aeronavă militară, de la spitale din Capitală la spitale din Olanda.

    Printre cei doi pacienţi decedaţi se află o tânără italiancă (20 de ani), care după incendiul din clubul Colectiv fusese internată la Spitalul SRI “Agrippa Ionescu”.

    Raed Arafat a precizat că în aeronava care a plecat din Capitală spre Rotterdam, Olanda, erau opt pacienţi, dintre care cinci intubaţi şi trei neintubaţi, iar în avionul care a plecat spre Bruxelles, Belgia, trei pacienţi erau intubaţi şi ventilaţi mecanic, iar alţi cinci erau neintubaţi.

    Secretarul de stat a precizat că avionul spre Rotterdam a decolat primul, iar la sosise a primit mesaje că toţi pacienţii sunt bine, însă ulterior a fost informat că starea a doi pacienţi s-a agravat.

    Unul dintre pacienţi a intrat în stop cardiorespirator în ambulanţă, un medic din România care însoţea pacienţii a continuat resuscitarea până la spitalul din Rotterdam, iar de aici a fost preluat şi resuscitat în continuare, însă fără succes, a adăugat Raed Arafat.

    Celălalt pacient a intrat în stop cardiorespirator după ce a ajuns la spital, unde s-a încercat resuscitare, însă nu s-a mai reuşit salvarea acestuia, a mai spus Raed Arafat.

    UPDATE 11:04 – Un bărbat rănit în incendiul din clubul Coleciv a murit la SUUB, numărul deceselor a ajuns la 35

    Un bărbat rănit în incendiul din clubul Colectiv a murit, sâmbătă, la Spitalul Universitar de Urgenţă Bucureşti, a declarat pentru MEDIAFAX managerul unităţii sanitare, Cătălin Cîrstoiu, numărul persoanelor care şi-au pierdut viaţa în tragedie ajungând astfel la 35.

    Managerul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti (SUUB), Cătălin Cîrstoiu, a spus că bărbatul care a decedat sâmbătă era în stare critică. La Spitalul Universitar este internată şi soţia acestuia, care a fost detubată recent, după ce mai multe zile a fost în stare gravă.

    Cătălin Cîrstoiu a precizat că bărbatul care a decedat avea arsuri grave, după ce, în urma incendiului din clubul Colectiv, s-a aruncat peste soţia sa ca să o salveze.

    Bărbatul se numeşte Ionuţ Maior şi avea 27 de ani, iar soţia acestuia, care a rămas internată la SUUB, are tot 27 de ani.

    UPDATE 10:20 – Două persoane, internate la Spitalul de Arşi, au murit

    Tot sâmbătă au murit alţi doi bărbaţi răniţi în incendiul din clubul Colectiv, care erau internaţi la Spitalul de Arşi: Daniel Ciobanu (39 de ani) şi Ionuţ Cosmin Popescu (32 de ani). 

    Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat a spus că cele două persoane erau internate la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Capitală.

    Daniel Ciobanu a fost internat, în 30 octombrie, cu arsuri pe aproximativ 50% din suprafata corpului, precum şi arsuri de căi respiratorii. Acesta trebuia să fie transferat joi, la un spital din Israel. Decizia de transfer a fost luată după vizita profesorului David-Michael Linton, directorul secţiei de Terapie Intensivă din cadrul Hadassah Medical Center.

    Vineri, reprezentanţii Spitalului de Arşi, întrebaţi despre Daniel Ciobanu, au declarat că acesta este în stare foarte gravă şi a necesitat traheostomie de urgenţă.

    “Medicii curanţi au considerat că ar avea mai multe şanse în străinătate. S-a luat legătura cu cei din Israel şi a venit un medic de ATI din Tel Aviv. Ei au un protocol care spune că nu pot primi un pacient decât după ce îl vede şi dă acceptul medicul lor. S-a dat acceptul, undeva în jurul orei 14.00 s-au făcut demersurile să vină un avion al lor şi un medic ATI specializat pe zbor. Când au venit să-l ia, la ora 21.30, au considerat ca transferul nu e foarte sigur, ca atare nu a fost preluat de avion şi de spital, pentru că ei au considerat că este periculos să fie transportat, pentru că se poate întâmpla ceva în timpul transportului. Medicii de aici nu au nicio legătură. Medicii de aici fac toate eforturile, ei au avut iniţiativa să fie transferat, pentru că este un pacient extrem de grav”, a spus un medic de la Spitalul de Arşi.

    “Noi am făcut toate eforturile, specialistul din Israel a venit şi a zis că şansele lui sunt de maximum 20-30 la sută. Am trimis toate documentele pacientului”, a mai spus medicul de la Spitalul de Arşi.

  • Ce localuri din Bucureşti s-ar prăbuşi la un cutremur de 7,6 grade. Vezi harta cladirilor afectate – FOTO

    Adulţii care au acum cel puţin 35 de ani îşi amintesc de simulările de incendiu sau de cutremur care aveau loc săptămânal la şcoală. Poate îşi mai amintesc sau li s-a povestit şi de alarmele care sunau în anii 60 şi pregăteau oamenii din oraşe pentru atacuri cu bombe sau pentru altfel de dezastre sau de sirenele maşinilor de pompieri care traversau în goană oraşele tot în cursul unor exerciţii şi simulări.

    Vorbim despre ele la trecut pentru că aceste simulări şi lecţii de supravieţuire s-au rărit atât de mult încât adulţii tineri nici nu mai ştiu de ele. A fost o surpriză să aud cum o supravieţuitoare de 17 ani a tragediei de la Colectiv s-a lăsat la pământ, şi-a apărat capul cu mâinile şi a avut inspiraţia să îşi ţină respiraţia în momentul de maximă intensitate a focului. Cât de mulţi adulţi sau copii ar şti ce să facă? De ce nu dau primăriile recomandări şi de ce nu organizează cursuri şi simulări în şcoli sau universităţi? De ce nu există mesaje de interes public, precum cele cu atenţionarea la cantitatea de sare sau de zahăr, care să ne prevină că în caz de cutremur nu avem voie să coborâm scările de la bloc? Câţi angajaţi din clădirile de birouri ştiu pe unde să iasă în caz de incendiu şi câte clădiri din România au o persoană desemnată să controleze mulţimea în cazul unui foc, cutremur sau inundaţie?

    Mulţi dintre adulţii tineri au căzut şi în capcana faptului că ”găseşti toate aceste informaţii pe internet”, dar în timpul dezastrelor nu ai timp să deschizi telefonul şi e posibil ca nici net să nu ai. ”Lucruri ca acestea se întipăresc în mintea oamenilor numai în timpul exerciţiilor şi al lecţiilor de supravieţuire. Sunt perfect de acord că ar trebui predate cursuri în acest sens copiiilor, încă de la momentul când ajung la grădiniţă. În alte ţări ei sunt învăţaţi de mici să sune la 112, pentru că la acea vârstă fragedă nu au capacitatea fizică de a aplica o procedură de prim ajutor. Însă aceste proceduri sunt predate anii următori, astfel încât toate informaţiile se adaugă de-a lungul timpului”, spune Raed Arafat.

    Simulări există, însă doar pe hârtie. Ce s-ar întâmpla, totuşi, în cazul unui cutremur major? Răspunsul vine dintr-un document al Ministerului Afacerilor Interne, care prezintă simularea unui cutremur de 7,6 grade şi efectele sale asupra sectorului 2 din Bucureşti. În cadrul Buletinului Pompierilor nr. 1 din 2014 este simulat cazul particular al unui seism având o magnitudine de 7,6 pe scara Richter, la o adâncime de 105 kilometri, produs în zona judeţului Vrancea la ora 2:43 dimineaţa.

    Documentul arată că infrastructura municipiului Bucureşti nu ar fi afectată din cauza seismului, însă multor clădiri de locuit le-ar fi afectată structura de rezistenţă, o parte dintre acestea prăbuşindu-se. Situaţia ar sta în felul următor: 36.772 de clădiri şi locuinţe ar fi afectate, dintre care 1.913 s-ar prăbuşi. 70.747 de oameni s-ar afla în construcţiile afectate, în vreme ce 3.721 s-ar afla în cele prăbuşite. Numărul deceselor s-ar ridica la aproximativ 1.000, iar numărul total al victimelor la peste 6.000. Toate aceste numere trebuie, desigur, raportate la numărul total al celor care locuiesc în sectorul 2, respectiv 370.000 de persoane. Un număr de aproape 25.000 de oameni sau 15% din populaţia sectorului 2 ar avea nevoie de hrană, apă, adăpost şi energie în primele 24 de ore după cutremur. 

    Multiplicat de cinci ori, pentru a ajunge la întreaga populaţie a Bucureştiului, asta ar însemna peste 6.000 de morţi şi peste 30.000 de răniţi, pe care îi vor prelua cele 206 ambulanţe care deservesc Bucureştiul şi sectorul Ilfov. În cât timp şi cu ce costuri de vieţi omeneşti s-ar putea realiza o operaţiune de salvare de această amploare nu poate calcula deocamdată nimeni.