BusinessMagazin

Tag: credite

  • Consiliul Fiscal: Impactul bugetar la Electorată ar putea fi mult sub estimări. Măsura nu e atractivă

     Consiliul Fiscal a realizat o analiză pe eşantionul de debitori bancari persoane fizice cu venituri lunare brute sub 2.200 lei, expunerea aferentă pe aceste credite fiind de 31,81 miliarde lei, cu o pondere de 36,93% din totalul împrumuturilor pentru persoanele fizice. În această categorie se încadrează circa 985.000 de debitori, reprezentând 48,84% din totalul celor care au luat credite imobiliare şi de consum pe segmental de retail.

    Luând în calcul un exemplu a valorii rămase de rambursat de către un client de 26.651 lei, cu o dobândă anuală efectivă (DAE) de 10,2% şi o perioadă rămasă din contract de 6 ani, clientul plăteşte în mod normal o rată lunară de 496,2 lei şi o dobândă totală de 9.087,37 lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ungaria va converti toate creditele în valută ale populaţiei în forinţi, până la sfârşitul anului

     El a arătat că nimeni nu poate spune cu certitudine ce costuri vor suporta băncile, având în vedere că acestea vor avea posibilitatea să demonstreze în justiţie corectitudinea contractelor de creditare în valută.

    “Dacă totul va decurge bine, Ungaria va putea spune la revedere împrumuturilor în valută până la Crăciun. Obiectivul este să le convertim în forinţi şi să creăm contracte corecte”, a spus Varga.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul aprobă “Electorata”. Cum va fi aplicată schema fiscală pentru restructurarea creditelor

     Schema fiscală pentru restructurarea creditelor, denumită de presă “Electorata”, va fi aplicată doar pentru persoanele cu venituri din activităţi dependente sub 2.000 de lei pe lună, iar deducerea din venitul lunar impozabil va fi de 900 de lei, restructurările fiind permise până la finele lui 2015, conform ultimului proiect iniţiat de Ministerul Finanţelor.

    “Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor pentru persoanele fizice care desfăşoară o activitate dependentă şi care realizează venituri din salarii, la funcţia de bază, în sensul acordării unei deduceri speciale lunare pentru credite restructurate ce va fi luată în calcul la stabilirea bazei impozabile. Pentru a beneficia de deducerea specială lunară pentru credite restructurate, contribuabilii respectivi trebuie să realizeze venituri brute din salarii prevăzute la art. 55 altele decât alin. (2)-(4), la funcţia de bază sau venituri brute din pensii de până la 2.000 lei, inclusiv, în fiecare lună a perioadei impozabile în care se acordă deducerea”, se explică în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CEC Bank a lansat microcreditele pentru agricultură

    Banca beneficiază de un fond în valoare de aproximativ 16,6 milioane lei, cu posibilitatea suplimentării dupa utilizarea integrală a acestei sume.

    Din fondul pus la dispoziţie de MADR, clientii eligibili pot contracta de la CEC Bank următoarele tipuri de finanţări: credite pentru investiţii în domeniul agricol, în valoare de maximum 15.000 euro, in echivalent lei, pe o perioadă de creditare de maximum 120 de luni; credite pentru asigurarea contribuţiei proprii aferente proiectelor de investiţii selectate prin PNDR, în valoare de până la 75.000 euro, în echivalent lei, pe o perioadă de maximum 120 de luni; credite pentru susţinerea realizării producţiei agricole, în valoare maximă de 25.000 euro, în echivalent lei, pe o perioadă de creditare de maximum 24 de luni.

    Avantajul principal al finanţărilor acordate prin convenţia CEC Bank ă MADR îl constituie costurile ce permit clienţilor eligibili un acces mai uşor la finanţare. În prezent, dobânda este de 6,1%, iar comisionul de acordare a creditelor este 0. Costurile includ comisionul de analiză de 0,4%, comisionul de gestiune de 0,04%, aplicabil lunar la soldul curent al creditului şi comisionul de evaluare a garanţiilor.

    Facilităţile beneficiază de garanţie emisă de Fondul de Garantare a Creditului Rural de maximum 80% din valoarea creditului, plus alte garanţii din mixul acceptat de CEC Bank. Nu se solicită contribuţie proprie şi exista posibilitatea obţinerii unei perioade de gratie.

    “Prin lansarea acestor microcredite, CEC Bank îşi consolidează poziţia de partener strategic în susţinerea sectorului agricol, în scopul creării de noi oportunităţi de dezvoltare intensivă şi extensivă a agriculturii”, a declarat Radu Graţian Gheţea, preşedintele CEC Bank.

    CEC Bank a avut anul trecut un profit brut de 56 mil. lei (13 mil. euro), în creştere cu circa 22 mil. lei faţă de 2012. Portofoliul de credite acordate de bancă s-a extins cu 3%, la 12,3 mld. lei (2,8 mld. euro).
     

  • Ce resurse are politica monetară să relanseze economia Europei

    O dobândă negativă pentru depozitele băncilor la BCE este o opţiune, fie şi pentru că trebuie ţinut cumva ritmul cu reducerea continuă a dobânzii de referinţă la credite, sugera în iulie 2012 Benoit Coeure, membru al Consiliului BCE, când dobânda de referinţă fusese redusă la 0,75%, iar dobânda la depozite ajunsese la zero.

    „Nu e clar dacă pieţele pot funcţiona la dobânzi negative. Unele pieţe pot“, reflecta Coure, adăugând că BCE va studia ce se întâmplă în Danemarca, ţară din afara zonei euro, dar a cărei bancă centrală introdusese atunci în premieră o dobândă negativă la depozite ca să se apere de invazia de capitaluri speculative care căutau un refugiu din criza zonei euro, ceea ce pentru coroana daneză a însemnat o apreciere excesivă.

    Anul acesta, în aprilie, experimentul danez a luat sfârşit, iar banca centrală a majorat dobânda respectivă de la -0,1% la 0,05%, ca să stimuleze o apreciere a coroanei, depreciată între timp până la minimul ultimilor opt ani faţă de euro. În luna mai, acelaşi Coeure sugera că a venit momentul şi pentru BCE să acţioneze, fiindcă un euro prea puternic şi inflaţia prea mică subminează relansarea zonei euro.

    O comparaţie cu situaţia din Danemarca nu l-ar mai fi servit, pentru că şi cu dobânda negativă, şi cu coroana depreciată, inflaţia în ţara nordică n-a făcut decât să scadă continuu, de la peste 2% în 2012 la 0,3% în mai 2013, faţă de 0,5% în zona euro, reflectând aceeaşi greutate a economiei reale de a depăşi urmările crizei financiare ca şi în zona euro. Anul trecut, economia daneză a crescut cu 0,4% (la fel ca a Germaniei), în timp ce în zona euro economia a scăzut cu 0,4%.

    Faptul că aprecierea euro contribuie la dificultăţile de redresare a zonei euro este însă o realitate. De la o medie anuală de 1,47 dolari/euro în 2008, cursul a evoluat la 1,39 în 2009, 1,32 în 2010, 1,39 în 2011, 1,28 în 2012, 1,32 în 2013 şi 1,37 în primele cinci luni din acest an. Preşedintele BCE, Mario Draghi, remarca în martie, când euro atinsese 1,39 dolari, că în comparaţie cu minimele din 2012 euro a câştigat 9% faţă de moneda americană, ceea ce ar însemna un minus de 0,4-0,5% la rata actuală a inflaţiei în zona euro.

    Cum mandatul BCE vizează stabilitatea preţurilor (o ţintă de inflaţie de 2%), nu cursul valutar, era normal ca Draghi şi ceilalţi oficiali ai BCE să vorbească despre dezinflaţie drept nume de cod pentru necazurile actuale: o inflaţie foarte mică face dificilă reducerea îndatorării guvernelor, a companiilor şi a familiilor, ceea ce loveşte în primul rând în statele de la periferia zonei euro, împiedică avansul de competitivitate al acestora faţă de Germania şi amână perspectivele de cumpărare pentru companii şi consumatori, în aşteptarea unor preţuri şi mai mici. Ultimele luni însă au mutat centrul discuţiei asupra aprecierii euro faţă de dolar, fiindcă ea a fost mai greu de explicat decât neputinţa clasică a oricărei economii slabe de a genera inflaţie. De unde a venit această întărire a euro?

    La sfârşitul anului trecut, motivele avansate de finanţişti ţineau de îmbunătăţirea perspectivelor zonei euro după cei mai grei ani de austeritate. Treptat, explicaţiile au devenit tot mai legate de factori externi. Pe de o parte, politica Rezervei Federale a SUA: previziunile curente nu dau ca posibilă o majorare a dobânzilor (care ar atrage o apreciere a dolarului) înainte de vara lui 2015, pentru că economia SUA nu şi-a revenit: salariile cresc lent, iar locurile de muncă noi în domeniile cu salarii mari sunt prea puţine.

    Pentru a stopa aprecierea yuanului, Banca Chinei a cumpărat iniţial dolari, umflându-şi rezervele valutare cu 126 mld. dolari în T1, la un total echivalent cu aproape 4.000 de miliarde, dar ca să nu mărească ponderea dolarului în rezerve, a vândut ulterior dolari cumpărând alte monede, în primul rând euro. În februarie, când Banca Chinei a început mişcarea, yuanul a scăzut cu 1,4% faţă de dolar, în timp ce euro a urcat cu 2,3%. Alte explicaţii ţin de întoarcerea investitorilor speculativi spre activele mai sigure din pieţele dezvoltate, după ce în anii precedenţi preferau pieţele emergente.

    Aşa se face că s-au înmulţit vocile din rândul finanţiştilor care au propus ca BCE să contracareze aprecierea euro şi inflaţia prea mică prin singurul instrument de politică monetară cu adevărat neconvenţional: tiparniţa de bani, respectiv o operaţiune de relaxare monetară cantitativă (QE – quantitative easing) după exemplul celor derulate din 2008 până acum de Rezerva Federală a SUA (cumpărări de obligaţiuni federale şi ipotecare pentru a împinge băncile să se reorienteze spre creditare şi spre piaţa acţiunilor, stimulând astfel economia).

    Aceste voci existau încă din 2012, în contextul recesiunii din zona euro, însă pe atunci inflaţia în zona euro era peste 2%, iar cursul euro era suportabil. Între timp, şefa FMI, Chistine Lagarde, a avertizat repetat că pericolul deflaţiei paşte zona euro şi a cerut deschis BCE să ia măsuri neconvenţionale de relaxare monetară. În ultimele luni, Mario Draghi a sugerat că ar putea avea în vedere în ultimă instanţă un astfel de model, ceea ce i-a făcut pe comentatori să estimeze că dacă speculatorii vor duce euro peste pragul de 1,40 dolari, atunci poate vor reuşi să forţeze BCE să acţioneze. Ori măcar să dea un orizont de timp pentru aşa ceva.

  • Băncile ar putea fi obligate să accepte convertirea creditelor în ce monedă vor consumatorii, fără costuri

     Plenul Senatului a adoptat, în acest sens, o propunere legislativă pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului 50/2010 privind contractele pentru consumatori, iniţiată de un numeros grup de deputaţi şi senatori PSD.

    Propunerea legislativă prevede includerea unor clauze în contractele de credit încheiate în monedă străină prin care se instituie dreptul consumatorului de a opta pentru convertirea creditului într-o monedă alternativă, fără comisioane, fără costuri adiţionale sau garanţii suplimentare, şi se stabileşte la cursul de schimb la care se efectuează conversia.

    Potrivit proiectului, adoptat cu amendamente de senatori, contractul de credit în monedă străină trebuie să prevadă dreptul consumatorului de a putea converti contractul de credit într-o monedă alternativă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ZF Bankers Summit’14 – Cercel, BRD: Trebuie să asigurăm stabilitatea dobânzilor dacă vrem să încurajăm creditarea în lei

     “Dacă vrem să stimulăm creditarea în lei e foarte important să asigurăm o stabilitate a dobânzilor în lei, pentru că altfel e foarte greu să-i explici unui client pe care-l inviţi să ia credite în lei că în luna asta Robor e la 2,5%, apoi se duce la 3,5%, sare la 4%, scade la 2,1%, e foarte greu”, a afirmat miercuri Cercel la conferinţa ZF Bankers Summit’14.

    El a precizat că dobânzile sunt determinate, în mare parte, de situaţia lichidităţii din sistemul bancar, aspect evidenţiat de ecartul între indicatorul Robor la 3 luni, spre exemplu, şi dobânda de politică monetară, respectiv între 2,58% şi 3,5% pe an.

    “Dacă în urma măsurilor pe zona de credite neperformante, banca centrală va decide o compensare pentru a susţine creditul, cum ar fi să reducă rezervele minime obligatorii – dacă se va decide reducerea, mai degrabă atunci se va face, după acest exerciţiu – atunci va exista în continuare o presiune de reducere a dobânzilor”, a explicat Cercel.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gheţea: Nu suntem entuziasmaţi să facem provizioane pentru a curăţa bilanţurile, dar e un rău necesar

     “Noi, bancherii, am solicitat Băncii Naţionale curăţarea portofoliilor de neperformante de foarte mult timp. Discuţia că ar trebui scoase din bilanţ creditele provizionate în totalitate a plecat de la ARB în urmă cu un an jumate. În ultima perioadă BNR a adoptat o normă prin care putem să scoatem din bilanţuri creditele neperformate provizionate în totalitate şi adiţional a venit cu două recomandări: prima privind provizionarea creditelor care au un serviciu al datoriei mai mare de 360 de zile şi pentru care n-au început procedurile judiciare de executare silită şi a doua de a proviziona 90% din creditele care au fost acordate clienţilor care au intrat în insolvenţă”, a declarat marţi preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), Radu Graţian Gheţea, la conferinţa ZF Bankers Summit’14.

    El a arătat că, în condiţiile celor două recomandări, provizioanele înseamnă cheltuieli mari şi o reducere a profitabilităţii sau chiar intrarea pe pierdere în cazul unor bănci, lucru pentru care bancherii nu sunt “încântaţi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • “Electorata” se va aplica persoanelor cu salarii sub 2.000 de lei. Deducerea fiscală va fi de 900 lei

     Ministerul Finanţelor Publice a publicat spre dezbatere publică forma actului normativ, care va fi analizat într-o primă lectură în şedinţa de Guvern de miercuri.

    “Se propune revizuirea sistemului de acordare a deducerilor pentru persoanele fizice care desfăşoară o activitate dependentă şi care realizează venituri din salarii, la funcţia de bază, în sensul acordării unei deduceri speciale lunare pentru credite restructurate ce va fi luată în calcul la stabilirea bazei impozabile. Pentru a beneficia de deducerea specială lunară pentru credite restructurate, contribuabilii respectivi trebuie să realizeze venituri brute din salarii prevăzute la art. 55 altele decât alin. (2)-(4), la funcţia de bază sau venituri brute din pensii de până la 2.000 lei , inclusiv, în fiecare lună a perioadei impozabile în care se acordă deducerea”, se explică în nota de fundamentare a proiectului de ordonanţă de urgenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina a primit 750 de milioane de dolari de la Banca Mondială

     Aceste fonduri “vor fi utilizate pentru reforme strategice şi instituţionale”, în vederea, în primul rând, unei “stabilizări a situaţiei economice şi financiare a ţării”, a precizat ministerul.

    Creditele instituţiei se înscriu în planul de ajutor de 27 de miliarde de dolari promis de comunitatea internaţională Ucrainei, afectată de o profundă criză politică şi economică.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro