Zece ani, două perioade diferite: din 2004 până în 2008 economia a mers bine, consumul era la cote înalte, iar România părea că a înţeles secretul capitalismului. A urmat însă criza din 2009, care a dus la ani de recesiune economică şi nesiguranţă.
Tag: consum
-
Pulsul economiei pe şosele. Logistica are nevoie de specialişti şi investiţii în infrastructură
Logistica este un domeniu ce ar putea fi asimilat unui barometru economic, atât pe domenii de activitate, cât şi la nivel macro“, spune Dragoş Geleţu, managing director la KLG Europe Logistics România. Companiile de logistică, explică el, sunt permanent în contact cu dinamica şi tendinţele din variate sectoare economice, fie creşterea sau căderea unor pieţe; „de aceea, în industria noastră nu se poate vorbi de inerţie. Şi tot de aceea, şi în 2014 piaţa de logistică va înregistra o creştere similară celei din 2013, când plusul a fost de 9%“, afirmă Geleţu.
Şi chiar dacă economia nu înregistrează plusuri, reprezentantul KLG identifică o tendinţă care reprezintă încă un argument în susţinerea creşterii din acest an: externalizarea serviciilor de logistică. „Practic, tot mai multe companii au înţeles că o echipă externă de specialişti în logistică nu mai reprezintă un cost, ci un beneficiu“, spune reprezentantul KLG. Compania se aşteaptă ca anul aceasta să înregistreze un plus de 10% faţă de rezultatele anului trecut, când afacerile s-au plasat la 21 de milioane de euro.
Într-un context mai larg, România rămâne o destinaţie destul de importantă pe harta logistică a Europei, atât prin poziţia geografică, cât şi prin costurile reduse cu forţa de muncă şi sectorul imobiliar, este de părere Christophe de Korver, general manager al Gefco România.El adaugă că o creştere importantă a acestei pieţe ar fi posibilă doar prin investiţii susţinute în infrastructură, „altfel putem pierde teren în faţa altor ţări din regiune, pe unde s-ar putea face tranzitul între Vest şi Est. Sperăm ca după alegerile prezidenţiale să fie o stabilitate mai mare şi să vedem proiecte pe termen lung sprijinite şi de stat“. 70% din afacerile Gefco sunt realizate prin contracte şi proiecte pe termen lung; conform previziunilor, compania ar urma să treacă anul acesta peste pragul de 50 milioane euro (faţă de 47 de milioane de euro în 2013), menţinând o rată de profitabilitate între 3 şi 5%. Numărul de clienţi a crescut şi în 2014, dar, punctează Christophe de Korver, „a fost un an în care ne-am concentrat pe dezvoltarea de proiecte noi cu clienţii mai vechi“.
Volumele de mărfuri intermediate de logisticieni anul acesta nu sunt diferite faţă de 2013. „Există însă o diferenţă în modul în care companiile rulează această marfă: lucrurile se desfăşoară mult mai rapid, stocurile sunt la un nivel minim, se lucrează foarte mult în sistem cross-dock“, spune Sergiu Iordache, managing director la DSV Romania.
El adaugă că în continuare se pune presiune pe costuri şi calitatea serviciilor. „Periodic sunt lansate licitaţii pentru găsirea celui mai profitabil furnizor, atât de către clienţii existenţi cât şi de către cei potenţiali“, arată Iordache. Or pentru a face faţă cerinţelor venite din partea clienţilor, companiile de logistică se concentrează pe creşterea calităţii serviciilor, investind în soluţii IT, echipamente şi proceduri de lucru pentru optimizarea serviciilor şi pentru a ţine pasul cu noile cerinţe. DSV a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 141 de milioane de lei (circa 32 de milioane de euro) şi un profit de peste 6,5 milioane de lei, iar pentru 2014 „ne-am propus o creştere de 5-10% atât pentru cifra de afaceri, cât şi pentru profit“. Intersnack, Nestle Purina, Fabryo, Carpatina se numără între clienţii atraşi de DSV anul acesta.
-
Bogdan Ion, EY România: Economia va creşte cu 2,3% în 2014. Cererea internă va fi principalul motor
“În România, cererea internă este de aşteptat să devină principalul motor de creştere în acest an. Creşterile salariale şi nivelul foarte scăzut al inflaţiei vor întări puterea de cumpărare a consumatorilor, în vreme ce creşterea continuă a exporturilor – după vârful de anul trecut – ar trebui să încurajeze companiile să îşi mărească investiţiile după nivelurile slabe înregistrate din 2012 până în prezent. În acest context, pentru România, EY Eurozone Forecast estimează o creştere de 2,3% a PIB-ului în 2014, urmată de o creştere de 3,6% în 2015”, a declarat Bogdan Ion, country managing partner al EY România şi Moldova.
Potrivit raportul de toamnă EY Eurozone Forecast (EEF), revenirea Zonei Euro începe să se facă simţită treptat după stagnarea din primele şase luni ale anului, iar PIB-ul Zonei Euro va creşte cu 0,9% în acest an, urmat de o creştere de 1,5% în 2015 şi de 1,7% în 2016. Creşterea vine după doi ani de scăderi, însă ritmul se va situa mult sub ritmul mediu de dinainte de criză de 2,3% pe an, înregistrat în perioada 1997 – 2007.
Conform documentului, primele semne ale redresării economice au fost impulsionate de îmbunătăţirea activităţii comerciale, dar un rol import în perioada care urmează îl va juca cererea internă. Recenta depreciere a monedei Euro va avea un impact pozitiv asupra exportatorilor, în special asupra celor din economiile mai puţin competitive, iar exporturile sunt estimate să crească cu aproximativ 3% în 2014, atingând 4,1% în 2015 şi 4,3% în 2016.
Îmbunătăţirea mediului comercial, cât şi îmbunătăţirea accesului la finanţare vor permite firmelor să îşi crească nivelul de cheltuieli cu investiţiile. Conform EEF, creşterea cheltuielilor de capital va atinge creşteri semnificative, de 2,4% în 2015 şi 2,8% în 2016, faţă de 1,3% în 2014. Prin urmare, e de aşteptat ca, în 2014, contribuţia investiţiilor la creşterea economică să fie mai mare, după ce a fost puternic negativă în 2013, urmând să se menţină constantă în 2015 şi 2016.
Cu toate acestea, revenirea investiţiilor va înregistra un ritm mai scăzut decât în alte perioade post-recesiune, cauzele fiind nivelurile ridicate ale datoriilor companiilor, creşterea costurilor reale ale împrumuturilor pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi fragmentarea financiară încă mare.
Conform previziunilor EEF, consumul va înregistra un trend ascendent şi va deveni un motor important de creştere în 2015 şi 2016, cu un ritm aproape dublu faţă de 2014.
Consumatorii încep să îşi recapete încrederea, iar scăderea ratei şomajului va fi un factor pozitiv pentru stimularea consumului. Creşterea veniturilor şi şomajul în scădere ar putea determina consumatorii să renunţe la economisire în favoarea consumului. Un impact pozitiv asupra cheltuielilor efectuate de gospodării l-ar putea avea şi îmbunătăţirea condiţiilor din zona creditelor de consum, aşteptată ca răspuns la implementarea programului operaţional al Băncii Centrale Europene (BCE) de refinanţare pe termen lung, conform unui sondaj realizat de BCE în iunie. Per ansamblu, se estimează ca aceşti factori să contribuie la o creştere a consumului de 1,4% în 2015 şi de 1,5% în 2016, faţă de doar 0,8% în acest an.
-
Europa va creşte capacitatea de stocare a gazelor cu peste 75 mld. mc
Potrivit datelor CEDIGAZ, o asociaţie internaţională care reuneşte aproximativ 100 de companii din domeniul gazelor naturale, în prezent se construiesc sau se extind capacităţi pentru înmagazinarea a 44 de miliarde de metri cubi de gaze la nivel mondial, jumătate din acestea fiind pe teritoriul Europei. Spaţiile de stocare europene vor fi suplimentate cu încă 55 de miliarde de metri cubi în viitorul apropiat, echivalentul a 59% din depozitele propuse spre construire la nivel mondial.
Odată cu liberalizarea pieţelor europene, comerţul cu gaze naturale se intensifică şi la fel şi competiţia. Statele UE încearcă să găsească noi surse pentru acoperirea cererii de gaze naturale, ca urmare a conflictului dintre Rusia şi Ucraina, care ameninţă să perturbe alimentarea cu gaze spre continent, la fel ca în 2006 şi 2009. Europa importă 50% din necesarul de gaze naturale, iar CEDIGAZ estimează că dependenţa de importuri va creşte la 70% până în 2030.
Aproape 30% din consumul de gaze din Europa este acoperit de gazele ruseşti, iar jumătate din livrările Gazprom trec prin conductele din Ucraina. Statele europene trebuie să construiască mai multe spaţii de înmagazinare, consideră reprezentanţii CEDIGAZ, care anticipează o creştere a cererii de gaze naturale cu 15% în următorii 15 ani, la 595 de miliarde de metri cubi. Marea Britanie construieşte sau are în plan să construiască cele mai multe spaţii de stocare a gazelor, urmată de Germania şi Italia.
-
De ţinut minte. Cifrele săptămânii
2,712 mld. euro
investiţiile străine directe în 2013, ridicând soldul total al ISD la finele anului la 59,958 mld. euro, din care 40,7 mld. euro aport la capitalurile proprii, inclusiv profit reinvestit (67,8%) şi 19,2 mld. euro credit net de la investitorii străini (32,2%)240,84 mld. lei
datoria publică la 31 dec. 2012, cu 46,4 mld. lei mai mare decât la 1 ian. 2010, ceea ce înseamnă o creştere a datoriei pe cap de locuitor de la 2.117 euro la 2.974 euro, conform Curţii de Conturi3.618
numărul de autorizaţii de construire eliberate în august pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 5% faţă de iulie 2014 şi cu 5,6% faţă de luna august 201340,5%
creşterea estimată în 2020 faţă de 2010 a consumului naţional final de energie primară, de la 22,7 la 31,9 mil. tone echivalent petrol, conform Planului naţional de acţiune pentru eficienţă energetică2.023,7 mld. euro
datoria publică a Franţei la finele T2, depăşind pentru prima oară în istoria ţării pragul de 2.000 mld. euro şi reprezentând 95,1% din PIB, cu 1,1% peste nivelul de la sfârşitul T110,1%
rata şomajului în UE în luna august, cel mai mic nivel din februarie 2012 până acum şi în scădere de la 10,2% în iulie, respectiv de la 10,8% în august 2013
-
Studiu Coface: PIB-ului Chinei va creşte cu 7,4% în 2014
De la începutul anului, guvernul chinez a continuat implementarea diferitelor puncte aflate pe agenda de reforme, în special cele referitoare la ajustarea structurii economiei chineze. În timp ce cererea internă rămâne modestă, creşterea pieţei imobiliare continuă să fie lentă şi problemele de supra-capacitate constatate în unele sectoare rămân, este puţin probabil ca Republica Chineză să realizeze obiectivul de creştere de 7,5%. Coface estimeaza o creştere a PIB-ului Chinei de 7,4% în 2014, fiind aşteptată o politică de susţinere în acest sens.
Cresterea numarului de credite neperformante si a costurilor de finantare. In ceea ce priveste calitatea creditelor, creditele neperformante (NPL) au crescut in China, dupa cum o demonstreaza studiul Coface privind platile companiilor, publicat la inceputul acestui an; suma absoluta a creditelor neperformante ajungand, in prima jumatate a anului 2014 (Anexa 1) la 28,7% fata de anul precedent. Tendintele macro observate in prima jumatate a anului 2014 sunt in conformitate cu asteptarile noastre in ceea ce priveste economia chineza. Pe de o parte, vom observa o stabilizare a cresterii, iar pe de alta parte, vom vedea participantii din industrie – in special companiile mai mici – care se vor confrunta cu presiuni in crestere, atat in ceea ce priveste costurile de finantare, cat si din incetinirea ritmului de crestere al cererii.
“Cresterea creditelor NPL conduce la preocupari privind calitatea activelor, in timp ce costul de finantare ramane o problema pentru diverse sectoare si companii mai mici care au dificultati in accesarea creditelor. Prin urmare, inflatia sub control, o scadere generala a ratelor dobanzilor ar putea contribui la relaxarea presiunii financiare cu care se confrunta companiile si ar aduce cresterea economica mai aproape de tinta guvernului, de 7,5%”, a mentionat Rocky Tung, Economist in cadrul Coface Regiune Asia-Pacific.
Problemele de supra-capacitate de pe o piata imobiliara lenta. In prima jumatate a anului 2014, sectorul imobiliar s-a dovedit a fi vulnerabil, intampinand greutati mari si nu este asteptata nicio schimbare semnificativa in a doua jumatate a anului. “Presiunea asupra preturilor si gradul de indatorare al dezvoltatorilor cresc ingrijorator, mai ales cu stocurile mari care ar trebui sa fie vandute; perspectivele pentru acest sector pe termen mediu vor ramane sumbre”, spune Rocky Tung.
Cu toate acestea, importanta sectorului imobiliar in cadrul economiei chineze este semnificativa si ar trebui sa fie evitata o prabusire a acestui sector. Cererea pe termen mediu va continua sa fie ghidata de planul de urbanizare al guvernului, care se va concentra mai mult pe calitate, decat pe volumul investitiilor.
Industria metalurgica continua sa sufere din cauza problemelor de supra-capacitate si o crestere, mult mai mica decat de obicei, a cererii influenteaza si mai mult profitabilitatea. Sectorul energetic, care utilizeaza carbunele drept combustibil, se confrunta, de asemenea, cu o crestere mai mica a cererii, in timp ce dinamica de ansamblu a economiei incetineste. Este posibil ca presiunea asupra preturilor sa conduca la o crestere a nivelului de risc si la erodarea profitabilitatii si sa aduca dificultati financiare. In ceea ce priveste industria prelucrarii lemnului si al fabricarii hartiei, daca la inceputul anului perspectivele erau optimiste, sectorul se confrunta acum cu preturi in continua scadere si o crestere modesta a cererii pentru produsele finite. Luand in considerare hotararea guvernului de a continua consolidarea industriei si a reduce capacitatea de productie, dinamica cererii si ofertei s-ar putea imbunatati pana in 2015.
Crestere redusa a pietei de bunuri de larg consum. In mod similar, pentru sectorul de consum din China, perspectivele pe termen mediu continua sa fie pozitive, iar provocarile pe termen scurt trebuie avute in vedere. Profitand de o clasa de mijloc in curs de dezvoltare, numarul mare de persoane incadrate in categoria activa, cresterea nivelului de trai si imbunatatirea canalelor de comert cu amanuntul, piata de consum din China va continua sa creasca intr-un ritm constant si va deveni motorul de cresterii economice pe termen mediu. Cu toate acestea, masurile de combatere a coruptiei, impreuna cu incetinirea ratei de crestere a veniturilor ar putea pune un plafon pentru potentialul pietei in viitorul apropiat, ceea ce este in concordanta cu previziunile Coface, care confirma o incetinire a cresterii economice in China.
In timp ce diferitele aspecte ale reformei sunt in curs de desfasurare, cresterea economica ramane o provocare majora. Cu o multime de semne care indica un ritm de crestere destul de fragil in acest an, se crede ca guvernul este in masura sa introduca pachete de stimulare mai puternice pentru a sustine cresterea economica. Mai precis, sunt deosebit de asteptati stimulii tinta. Mai mult decat atat, o posibila scadere a ratei dobanzii ar reduce, in mod direct, costul de finantare si ar stimula consumul. Cu toate acestea, Banca Populara a Chinei ar trebui sa gestioneze riscul potential de credit rezultat dintr-o situatie monetara slabita.
-
CALENDAR. Evenimente în perioada 29 septembrie – 5 octombrie
29.09 – 7.10
Audierea în comisiile PE a candidaţilor pentru funcţiile de comisari europeni (Bruxelles)29.09
DG-EFIN publică sondajele pe septembrie privind climatul de afaceri şi de consum din zona euro30.09
Şedinţa CA BNR pe probleme de politică monetară30.09
Eurostat anunţă datele privind şomajul în august pentru UE şi zona euro1.10
INSSE publică a doua rundă de date provizorii privind PIB în T22.10
INSSE anunţă cifra de afaceri în comerţ pe primele opt luni3.10
Începutul campaniei electorale oficiale pentru alegerile prezidenţiale3-5.10
Târgul de nunţi Ghidul Miresei (Romexpo Bucureşti)3.10
Eurostat anunţă datele privind comerţul în august pentru UE şi zona europână la 4.10
Bucharest Art Week (spaţii publice şi expoziţionale din Bucureşti) -
Bârsan, Ursus: Problema demografică a României este mai importantă decât aderarea la UE şi NATO
“Cea mai mare provocare a României şi a multor ţări din Europa de Est o reprezintă problema demografică. Este mai importantă decât aderarea la UE şi NATO, câţi oameni trăiesc în ţara asta”, a afirmat miercuri Bârsan.
El a arătat că în anul 1980 s-au născut 380.000 de copii, cu vârsta de 34 ani în prezent, în 1990 s-au născut 350.000 de copii (24 ani în prezent), iar cei care au ajuns la vârsta de 18 ani totalizează 240.000 de persoane.
“În acest moment, după cum arată lucrurile, mai degrabă în continuare majoritatea puterii de cumpărare în următorii 20 de ani va veni de la cei născuţi în anii ’70-’80, în timpul decretului faimos, în timp ce tinerii sunt tot mai puţini şi acest lucru ne va pune foarte mari probleme în viitor”, a arătat vicepreşedintele Ursus.
Bârsan spune că sunt necesare strategii pe termen foarte lung, de circa 50 de ani, care să încurajeze natalitatea şi să descurajeze avortul, să “aducă înapoi” diaspora, să atragă talente din afara ţării, din UE, dar şi să promoveze conceptul de familie.
“Dacă nu o să fie oameni în jur, nu o să fie business, nu o să fie creştere. Este foarte important ca, indiferent ce se întâmplă cu ramura demografică, afacerile să se adapteze şi să-şi muleze programele pe tineri, să-i înţeleagă cine sunt şi cum sunt”, a punctat reprezentantul Ursus.
România a înregistrat anul trecut sub 180.000 de nou-născuţi, record negativ după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Potrivit estimărilor Institutului Naţional de Statistică, populaţia României va continua să scadă, cu 6-7 milioane de locuitori până în 2060.
“În nicio variantă de proiectare, populaţia României nu va înregistra creşteri. În varianta optimistă (presupunând creşterea fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe), în 2060, ţara noastră ar avea cu 5,7 milioane locuitori mai puţin faţă de 2013, iar în cea pesimistă (presupunând scăderea şi apoi menţinerea la un nivel redus a fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe) populaţia s-ar diminua cu 7,2 milioane locuitori”, menţionează INS.
La 1 ianuarie 2014, populaţia rezidentă a României era de 19,94 milioane de locuitori, în scădere cu 0,4% faţă de 1 ianuarie 2013, în principal ca urmare a sporului natural negativ (-70.812 persoane).
-
Dacă nu investiţi, măcar consumaţi
Sondajul BNR din august privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei relevă că în perioada aprilie-iunie, cererea de credite din partea companiilor a cunoscut doar “o creştere marginală la nivel agregat”, iar cererea din partea populaţiei a crescut, indiferent de destinaţia creditului (ipotecar sau de consum). Pentru al treilea trimestru, băncile consultate (sondajul este efectuat în rândul primelor 10 bănci după cota de piaţă, care deţin cca 80% din totalul creditării) aşteaptă o reducere a cererii de credite din partea companiilor, determinată în special de scăderea cererii din partea corporaţiilor, şi o creştere a cererii din partea populaţiei.
Este al doilea sondaj de la începutul lui 2013 încoace, după cel din mai anul acesta, unde se manifestă net această tendinţă divergentă, după ce în sondajul din februarie era aşteptată stagnare în cazul tuturor categoriilor de credite pentru populaţie şi scădere a cererii de credite din partea companiilor (la acest din urmă capitol, situaţia a rămas neschimbată din 2012 până acum). În acelaşi timp, băncile consideră că riscul de credit asociat companiilor este în creştere la nivelul IMM şi constant în cazul corporaţiilor, cele mai riscante sectoare fiind imobiliarele, construcţiile şi intermedierea financiară. Pentru T3, băncile văd o relaxare moderată a termenilor de creditare, atât pentru companii, cât şi pentru populaţie, în special în cazul împrumuturilor pentru cumpărarea de locuinţe şi terenuri, inclusiv în contextul în care preţurile locuinţelor sunt aşteptate să scadă în continuare.
Aceste evoluţii au două explicaţii. Pe de o parte, încurajarea consumului intern ca nouă pârghie de susţinere a economiei, începând de anul trecut, când salariul mediu brut a avut cea mai mare creştere de la începutul crizei încoace (de la 463 la 490 de euro). Tendinţa n-a fost specifică doar României, ci şi altor ţări din Est care au depăşit grosul efortului de ajustare fiscală din primii ani de criză; ea a fost încurajată de guverne ca soluţie de rezervă pentru cazul unei recăderi în recesiune a zonei euro, principala destinaţie de export a esticilor, şi pornind de la exemplul Poloniei, unde menţinerea cererii interne la un nivel rezonabil a ferit ţara de recesiune. Pe de altă parte, e vorba de rezultatul de până acum al restructurării în sistemul bancar şi al eforturilor de remediere a dezechilibrelor atât între credite şi depozite, cât şi între creditele în lei şi cele în valută, cu dobânzile aferente, influenţate în grade variabile de politica BNR de relaxare treptată a politicii monetare. În iulie, împrumuturile imobiliare în lei au ajuns mai ieftine chiar decât cele în euro, cu o dobândă efectivă medie de 5,2% pe an, la jumătate faţă de nivelul din urmă cu trei ani.
Conform viceguvernatorului BNR Florin Georgescu, rata creditelor neperformante a scăzut în iulie la 17,7%, de la un maxim de 22,3% în primăvara acestui an, iar indicatorul de solvabilitate în sistemul bancar (limita minimă cerută de BNR: 8%) a crescut de anul trecut până acum de la sub 15% la 17%. Dezintermedierea bancară, un proces inevitabil şi temut de toată lumea după 2008, a fost însoţită şi de aspecte pozitive: dacă băncile străine au retras în cinci ani şi jumătate 9 mld. euro din liniile de finanţare acordate subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 13 mld. euro la sfârşitul lunii iunie, în schimb a crescut tendinţa de economisire (depozitele atrase de bănci de la populaţie şi companii au crescut în acelaşi interval cu aproape 11 mld. euro, la 49 mld. euro), iar dezechilibrul dintre creditele în valută şi cele în lei s-a redus. Potrivit analiştilor Raiffeisen, ponderea creditului neguvernamental în valută, considerată pe parcursul ultimilor zece ani, a coborât de la un maxim de 63,4% atins în 2011 până la 61,2% anul trecut, deşi valoarea este departe încă de minimul de 47,3% atins în 2006. Restrângerea creditării în valută explică şi faptul că, dacă ponderea maximă în PIB atinsă după 2004 de creditul neguvernamental a fost de 40% (2010 şi 2011), ulterior aceasta s-a micşorat progresiv până la 34,8% anul trecut. Comparaţia istorică din datele Raiffeisen relevă însă şi un lucru alarmant.
-
Dacă nu investiţi, măcar consumaţi
Sondajul BNR din august privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei relevă că în perioada aprilie-iunie, cererea de credite din partea companiilor a cunoscut doar “o creştere marginală la nivel agregat”, iar cererea din partea populaţiei a crescut, indiferent de destinaţia creditului (ipotecar sau de consum). Pentru al treilea trimestru, băncile consultate (sondajul este efectuat în rândul primelor 10 bănci după cota de piaţă, care deţin cca 80% din totalul creditării) aşteaptă o reducere a cererii de credite din partea companiilor, determinată în special de scăderea cererii din partea corporaţiilor, şi o creştere a cererii din partea populaţiei.
Este al doilea sondaj de la începutul lui 2013 încoace, după cel din mai anul acesta, unde se manifestă net această tendinţă divergentă, după ce în sondajul din februarie era aşteptată stagnare în cazul tuturor categoriilor de credite pentru populaţie şi scădere a cererii de credite din partea companiilor (la acest din urmă capitol, situaţia a rămas neschimbată din 2012 până acum). În acelaşi timp, băncile consideră că riscul de credit asociat companiilor este în creştere la nivelul IMM şi constant în cazul corporaţiilor, cele mai riscante sectoare fiind imobiliarele, construcţiile şi intermedierea financiară. Pentru T3, băncile văd o relaxare moderată a termenilor de creditare, atât pentru companii, cât şi pentru populaţie, în special în cazul împrumuturilor pentru cumpărarea de locuinţe şi terenuri, inclusiv în contextul în care preţurile locuinţelor sunt aşteptate să scadă în continuare.
Aceste evoluţii au două explicaţii. Pe de o parte, încurajarea consumului intern ca nouă pârghie de susţinere a economiei, începând de anul trecut, când salariul mediu brut a avut cea mai mare creştere de la începutul crizei încoace (de la 463 la 490 de euro). Tendinţa n-a fost specifică doar României, ci şi altor ţări din Est care au depăşit grosul efortului de ajustare fiscală din primii ani de criză; ea a fost încurajată de guverne ca soluţie de rezervă pentru cazul unei recăderi în recesiune a zonei euro, principala destinaţie de export a esticilor, şi pornind de la exemplul Poloniei, unde menţinerea cererii interne la un nivel rezonabil a ferit ţara de recesiune. Pe de altă parte, e vorba de rezultatul de până acum al restructurării în sistemul bancar şi al eforturilor de remediere a dezechilibrelor atât între credite şi depozite, cât şi între creditele în lei şi cele în valută, cu dobânzile aferente, influenţate în grade variabile de politica BNR de relaxare treptată a politicii monetare. În iulie, împrumuturile imobiliare în lei au ajuns mai ieftine chiar decât cele în euro, cu o dobândă efectivă medie de 5,2% pe an, la jumătate faţă de nivelul din urmă cu trei ani.
Conform viceguvernatorului BNR Florin Georgescu, rata creditelor neperformante a scăzut în iulie la 17,7%, de la un maxim de 22,3% în primăvara acestui an, iar indicatorul de solvabilitate în sistemul bancar (limita minimă cerută de BNR: 8%) a crescut de anul trecut până acum de la sub 15% la 17%. Dezintermedierea bancară, un proces inevitabil şi temut de toată lumea după 2008, a fost însoţită şi de aspecte pozitive: dacă băncile străine au retras în cinci ani şi jumătate 9 mld. euro din liniile de finanţare acordate subsidiarelor locale, care au ajuns la un nivel de 13 mld. euro la sfârşitul lunii iunie, în schimb a crescut tendinţa de economisire (depozitele atrase de bănci de la populaţie şi companii au crescut în acelaşi interval cu aproape 11 mld. euro, la 49 mld. euro), iar dezechilibrul dintre creditele în valută şi cele în lei s-a redus. Potrivit analiştilor Raiffeisen, ponderea creditului neguvernamental în valută, considerată pe parcursul ultimilor zece ani, a coborât de la un maxim de 63,4% atins în 2011 până la 61,2% anul trecut, deşi valoarea este departe încă de minimul de 47,3% atins în 2006. Restrângerea creditării în valută explică şi faptul că, dacă ponderea maximă în PIB atinsă după 2004 de creditul neguvernamental a fost de 40% (2010 şi 2011), ulterior aceasta s-a micşorat progresiv până la 34,8% anul trecut. Comparaţia istorică din datele Raiffeisen relevă însă şi un lucru alarmant.