Tag: autoritati

  • Omul care vânează “falsificatorii de mâncare”. La el apelează autorităţi şi clienţi din întreaga lume

    Şi în fiecare săptămână laboratorul său descoperă cazuri de înşelăciune cu alimente. La ei apelează autorităţi şi clienţi din întreaga lume. „Dacă ne gândim mai întâi la Europa, auzim din ce în ce mai des despre mafia care se implică în infracţiuni cu alimente. Aceasta pentru au fost contraţi în alte părţi ale spectrului infracţional.“

    Un coleg în trecere îi aminteşte lui Elliott că are de semnat un teanc de acorduri de confidenţialitate. Acesta îşi freacă fruntea cu tristeţe. Mostrele trimise pentru testare la institut vin de la companii de peste tot din lume, inclusiv de la marile lanţuri de retail. Spre exemplu, anul trecut institutul a analizat oregano uscat şi a descoperit că 25% dintre probele aduse de la supermaketuri, de la retaileri online şi de la magazine de cartier conţineau şi alte substanţe în afară de oregano.

    Pe unul dintre ecrane se învârte reprezentarea matematică a unei noi mostre de „oregano”. Culorile diferite scot în evidenţă substanţele străine: măsline, mirt şi frunze de alun, dar şi oţetar, cistus şi phlomis, plante care trăiesc în sudul Europei. Aşezaţi într-o tăviţă, micii fulgi de „oregano” par inocenţi. Un cercetător analizează o altă mostră cu un dipozitiv ţinut în mână care poate fi folosit în puncte importante de verificare din lanţul de aprovizionare. „Aici, în Star Trek, putem analiza orice fel de probă şi putem face orice tip de extracţie”, spune Simon Haughey, cercetător cu experienţă. 

    Când institutul descoperă o fraudă, nu anunţă public sursa probelor suspecte. „Pur şi simplu am fi copleşiţi cu procese”, spune Elliott. „Am primit destul de des ameninţări”. Institutul este păzit 24 de ore din 24 – cum este destul de greu ca frauda alimentară să atragă şi o condamnare, orice îmbunătăţire a metodelor de detecţie reprezintă o posibilă ameninţare pentru crima organizată. „Adesea, când se ţin seminarii despre fraudă, o parte din cei din public sunt ei înşişi fraudatori. Vin ca să ştie ce mai este nou.“

    Complexitatea lanţurilor de aprovizionare înseamnă că este dificil de demonstrat complicitatea: „Am găsit un produs falsificat la Tesco (retailer britanic). Sunt sigur în proporţie de 99,9% că nu ştiau despre el”, povesteşte Elliott. „Nu lăsăm pe nimeni să scape – vom spune mai departe autorităţii competente.“ În urma jenantului scandal „Horsegate” din 2013, Tesco, dar şi alţi comercianţi au recunoscut că au vândut în necunoştinţă de cauză produse din carne de cal. Atunci, guvernul i-a cerut lui Elliott să efectueze o analiză privind „integritatea şi siguranţa reţelelor de aprovizionare cu alimente”. Raportul, prezentat guvernului în iulie 2014, prevede o serie de recomandări, printre care înfiinţarea unei unităţi de luptă contra criminalităţii alimentare. Şase luni mai târziu, a fost lansată unitatea naţională de lupta contra criminalităţii alimentare, în subordinea Agenţiei Standardelor Alimentare din Londra. Directorul executiv al diviziei, Andy Morling, a fost ofiţer de informaţii. „Unde sunt bani, sunt şi infracţiuni; unde sunt bani mulţi, sunt şi infracţiuni grave. Există cu siguranţă oportunităţi pentru crima organizată de a pătrunde în afaceri cu alimente deoarece au deja construită infrastructura: controlează afaceri de transport, deţin depozite, au posibilitatea de a spăla bani. Însă cred că de această dată suntem înaintea lor”, spunea Morling în septembrie la o conferinţă pe tema siguranţei alimentare.

    Recent, Morling şi-a publicat prima evaluare strategică anuală. „Amploarea acestei probleme m-a surprins şi, ceea ce este unic printre cazurile de fraudă, lipseşte agitaţia făcută de victimă”, scrie el. Morling crede, de asemenea, că distribuitorii de alimente nu aduc problema suficient de mult în lumină. „Raportează industria către noi pe cât de mult am vrea? Nu sunt sigur. Nu-mi place şi nu pot accepta asta.“

    Elliott îl descrie pe Morling ca fiind „un om bun”, dar este rezervat în ceea ce priveşte puterea unităţii pe care acesta o conduce.

    „Am senzaţia că îi este foarte, foarte greu lui Andy Morling să avanseze de acolo de unde e. Pentru ca unitatea sa să funcţioneze cum trebuie, să aibă mai multă putere de constrângere, ar trebui să se ducă în altă parte. Aş zice ca Biroul pentru Proprietate Intelectuală, agenţie guvernamentală, să găzduiască echipa – are în grijă diferite sectoare. Lucrează foarte bine cu alte sectoare.“

    Apoi, un element frapant în scandalul cărnii de cal este că au urmat puţine condamnări. „În primul rând nimeni nu şi-a asumat responsabilitatea – era ca şi cum diferite departamente guvernamentale şi-au pasat unul altuia cupa cu otravă. Am mult respect pentru Owen Paterson, atunci secretarul de stat pentru mediu, alimente şi afaceri rurale, deoarece s-a ridicat dintre toţi şi a spus: «Gata, daţi-mi-o mie. Mă ocup eu»”, spune Elliott. „Însă ştiu că lui Paterson i-a fost greu să lucreze cu poliţia. În cele din urmă poliţia a acceptat să efectueze investigaţiile pentru că este specializată în fraudă. Organizarea a durat trei luni”, povesteşte cercetătorul. În trei luni orice răufăcător poate să dispară. Şi aşa au făcut aproape toţi.

  • Deloitte: investiţiile în cercetare şi dezvoltare pot fi impulsionate de stat

    O susţinere mai mare din partea autorităţilor sub forma unor ajutoare sau facilităţi fiscale ar putea duce la creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare, potrivit celei de-a V-a ediţii a raportului Deloitte CE Research & Development (R&D) Survey.

    Mai mult de jumătate dintre respondenţii din România au în plan creşterea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare în următoarele 12-24 luni, comparativ cu anul trecut, în timp ce 63% intenţionează să cheltuie mai mult în următorii trei- cinci ani. Principala motivaţie pentru companii o reprezintă noul program de fonduri europene (2014 – 2020) cu subvenţii noi pentru R&D, care le oferă motivaţia de a co-finanţa proiecte de cercetare şi dezvoltare.

    ”Studiul a evidenţiat, o dată în plus, că economiile funcţionale investesc un procent semnificativ mai mare din PIB în activităţi de cercetare şi dezvoltare. Avantajul forţei de muncă relativ ieftine din ţările Europei Centrale este pus în umbră de investiţiile considerabil mai mici în R&D. Având în faţă acest tablou, sperăm că autorităţile vor face schimbări menite să continue stimularea investiţiilor în cercetare şi dezvoltare”, a spus Tiberiu Negulescu, senior manager Deloitte România.

    Raportul a mai arătat că un mediu de afaceri mai previzibil din punct de vedere fiscal ar atrage mai multe investiţii în cercetare şi dezvoltare, atât în România, cât şi în regiune. O altă îngrijorare a investitorilor intervievaţi o reprezintă lipsa de cercetători calificaţi şi cu experienţă.

    Deloitte CE R&D Survey îşi propune să realizeze o hartă a atitudinilor companiilor din Europa Centrală privind investiţiile în cercetare şi dezvoltare. Raportul ajută la identificarea dificultăţilor existente în R&D, a modalităţilor de protejare a proprietăţii intelectuale, cât şi a susţinerii companiilor de către stat.

    Ediţia din acest an include zece ţări din Europa Centrală: Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi Slovenia. Peste 400 de persoane au participat la sondaj în perioada noiembrie 2015 – februarie 2016.

  • Alexandru Lăpuşan, CEO al ZITEC, este unul dintre cei 8 vicepreşedinti al ANIS

    CEO-ul Zitec a fost ales, prin vot, în această funcţie în cadrul celei mai recente Adunări Generale a ANIS, devenind astfel unul dintre cei 8 membri ai Consiliului Director ANIS şi având un mandat de 2 ani. Obiectivele noii conduceri, din care face parte şi Alexandru Lăpuşan, sunt orientate către susţinerea creşterii industriei de tehnologie din România într-un cadru legislativ şi fiscal care să sprijine performanţa şi antreprenoriatul.

    “Obţinerea funcţiei de vicepreşedinte în cadrul ANIS reprezintă pentru mine o recunoaştere a eforturilor şi rezultatelor Zitec. Îmi propun ca din această poziţie să îmi aduc aportul la dezvoltarea industriei IT pe piaţa locală, să ajut firmele locale să se prezinte mai bine în afara ţării cu efect direct asupra portofoliului de clienţi externi şi evident să ajut la dezvoltarea asociaţiei. Mulţumesc membrilor ANIS care m-au susţinut”, a declarat Alexandru Lăpuşan.

    Dincolo de numirea în funcţia de vicepreşedinte ANIS, Alexandru Lăpuşan a câştigat şi premiul “Most Admired Romanian Entrepreneur of the Year” în cadrul competiţiei “Romanian Outsourcing Awards for Excellence 2016”, dedicată recunoaşterii performanţei în industria locală de externalizare.

    Zitec este una dintre companiile lider în industria IT din România, specializată în dezvoltarea de produse şi aplicaţii online complexe, precum şi servicii de online marketing.  Cu un ritm de creştere anual susţinut, afaceri de 4,5 milioane euro în 2015 şi circa 40% din venituri provenite din proiecte externe, dezvoltate pentru parteneri din SUA, Canada, Marea Britanie, Germania, Elveţia, Italia sau Olanda, succesul Zitec este confirmat şi pe plan local prin referinţele primite din partea unor clienţi de top, precum PayU, Flanco, Amadeus, Paravion, Depanero, Vector Watch sau Network One Distribution.

    Zitec este singurul partener Amazon AWS Advanced Technology Partner din România şi una dintre puţinele firme locale certificate Microsoft ISV Gold. Compania are, totodată, cel mai mare număr de specialişti certificaţi Zend (The PHP Company) din România.

  • Nu şi-a mai primit pensia, iar când a cerut explicaţii răspunsul a fost şocant

    Un bărbat din Lincoln(SUA) a fost nevoit să dea explicaţii absolut incredibile Serviciilor sociale. Acesta s-a retras din activitate în 2000, iar de atunci pensia şi fondul de securitate socială erau singurele sale surse de venit. Însă în ultimele luni nu a primit nicio înştiinţare şi niciun ban. „Am făcut numeroase drumuri şi am dat numeroase telefoane”, povesteşte bărbatul, resemnându-se cu gândul că nu va afla niciodată cum s-a putut întâmpla aşa ceva.

    Când a mers la Serviciile Sociale să ceară explicaţii acesta a primit un răspuns absolut incredibil pentru care pensia sa nu a mai fost plătită.

    Află aici răspunsul şocant primit de bărbat când a cerut explicaţii că nu şi-a mai primit banii

  • Povestea incredibilă a oraşului care a costat o avere şi are doar o mână de locuitori – GALERIE FOTO

    Naypyidaw a devenit capitala Birmaniei în 2005, fiind în acea vreme mai mult un proiect decât un oraş bine definit.

    Autorităţile au decis construirea oraşului având de la început intenţia ca acesta să fie capitala statului. Investiţiile în infrastructură au fost uriaşe, deşi Birmania este o ţară cunoscută mai ales pentru conflictele militare şi traficul de droguri, iar majoritatea populaţiei trăieşte la limita sărăciei.

    Deşi proiectul este în proporţie de 80-90% finalizat, gradul de ocupare al oraşului este de sub 5%. De aici provine şi numele de “capitala fantomă”, aşa cum a fost Naypyidaw denumit de către presa internaţională.

    Autostrada ce duce la Naypyidaw are 11 benzi pe sens, însă în marea parte este goală. Încrederea autorităţilor în acest proiect este de neînţeles, avaând în vedere comparaţia dintre preţul apartamentelor şi faptul că doar cei mai bogaţi oameni din Burma îşi permiteau accesorii de bază, precum telefoanele mobile.

    Naypyidaw a fost construit, susţin autorităţile, datorită poziţiei mai “sigure” decât vechea capitală (Rangoon). Cu toate acestea, există zvonuri că liderii militari ai statului ar fi fost îndemnaţi de către aşa-numiţii cititori în stele să demareze proiectul.

    POVESTEA INCREDIBILĂ A UNUI ORAŞ-FANTOMĂ

  • Oraşul în care cerşetorii câştigă în jur de 2500 de dolari pe zi

    Nu mai puţin de 59 de cerşetori au fost prinşi în urma acţiunilor poliţiei din Dubai, potrivit lui Faisal Al Badiawi, reprezentant al municipalităţii. Au fost descoperite lucruri interesante. De exemplu, s-a descoperit că un cerşetor câştiga pe lună nu mai puţin de 28.000 de dolari, informează Gulf News.

    „Unii dintre cerşetori aveau paşapoarte cu vize de turist sau pentru afaceri. Am descoperit că majoritatea cerşetorilor au intrat legal în ţară cu o viză de 3 luni şi au încercat să strângă cât mai mulţi bani posibil. Unul dintre ei a făcut 28.000 de dolari într-o lună”, a mai spus Badiawi.

    Potrivit calculelor autorităţilor, un cerşetor căştiga în jur de 2500 de dolari pe zi, dar se poate câştiga şi mai mult, în special în zilele de vineri în faţa moscheilor.



    Cele mai interesante galerii foto:

    30 de soluţii creative pentru a depozita bicicleta într-un apartament mic. Le puteţi face singuri – GALERIE FOTO

    Primul restaurant din lume cu camere pentru dormit: cum arată locul unde poţi lua o pauză în timpul serviciului – GALERIE FOTO

    Un apartament care are pereţii, mobila şi chiar colacul closetului acoperiţi cu aur este scos la vânzare – GALERIE FOTO

    Stewardesele în bikini au transformat-o în prima miliardară din Vietnam – GALERIE FOTO

    Cum arată cel mai mare vas de croazieră. Este mai lung decât Titanicul şi pleacă pentru prima dată din port, fără pasageri, dar cu un echipaj de 500 de oameni -GALERIE FOTO

    Doi tineri români au venit cu o idee unică: creează şi vând ceasuri de mână din lemn – GALERIE FOTO

    Motivul economic din spatele tatuajelor pe care le au membri cartelurilor de droguri – GALERIE FOTO

    Povestea hotelului deţinut de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Palatul Primaverii, fosta resedinta a familiei Ceausescu, ar putea fi vandut cu 18-22 milioane euro – GALERIE FOTO

     


     

  • Gropile nesemnalizate se plătesc cu închisoare. Legea, promulgată de Iohannis

    Autorităţile care nu semnalizează corespunzător gropile sau lucrările de pe drumurile publice vor plăti cu libertatea. Asta înseamnă că, dacă s-a produs un accident rutier grav din cauza unei gropi nesemnalizate, administratorul drumului riscă de la 6 luni la 3 ani de închisoare.


    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea prin care autorităţile sunt obligate să monteze inclusiv lămpi cu lumină în zonele cu lucrări pe drumurile publice sau porţiunile de drum deteriotat.

    Deşi este un proiect vechi de aproape doi ani, parlamentarii l-au adoptat doar după moartea poliţistului Bogdan Gigină. Acesta şi-a pierdut viaţa în urma unui accident din cauza unei gropi nesemnalizate corespunzător.

     

  • Ţara din Europa care vrea să dea fiecărui cetăţean 800 de euro pe lună. Nu trebuie decât să aibă peste 18 ani

    Finlanda ia în calcul oferirea unui venit de bază în valoare de 800 de euro pe lună fiecărui cetăţean, informează The Telegraph.

    Autorităţile finlandeze au în vedere oferirea fiecărui cetăţean o sumă neimpozabilă de 800 de euro pe lună. Această propunere a fost făcută de Institutul finlandez de Asigurări Sociale (KELA), iar acest venit de bază ar înlocui toate celealte beneficii financiare. Orice adult ar beneficia de acestă sumă indiferent dacă mai au sau nu o altă sursă de venit.

    Somajul în Finlanda se află la cote ridicate (10%), iar acest venit ar încuraja oamenii să se angajeze. În prezent, mulţi oameni preferă să rămână şomeri decât să se angajeze pe un post cu un salariu mic. Procentajul somajului în rândul tinerilor creşte la 22.7%.

    Proiectul va fi definitivat anul acesta, iar un programul-pilot va debuta la 1 ianuarie 2017.

    O măsură asemănătoare a fost luată în 1970 în oraşul canadian Dauphin, iar rezultatele au fost, atât economice, cât şi sociale, în mare parte pozitive.

    Pe de altă parte, unele voci susţin că această măsură doar ar creşte rata şomajului descurajând oamenii să caute un loc de muncă.

    Prim-ministrul finlandez, Juha Sipila, sprijină ideea “pentru mine, un venit de bază înseamnă simplificarea sistemului de securitate socială”.

    Dacă această măsură va fi adoptată, guvernul finlandez va trebui să plătească 46.7 de miliarde pe an.

  • Bilanţul seismelor din Ecuador depăşeşte 600 de morţi. 130 de persoane rămân dispărute

    Autorităţile din Ecuador au comunicat că 602 persoane au murit, alte 12.492 au fost rănite, iar 130 sunt dispărute, în urma seismului de 7,8 grade pe scara Richter produs acum o săptămână şi a sutelor de replici telurice.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un român are un depozit de 1.000 de lei la bancă. Marea surpriză pe care o va avea peste un an

    Câştigul real obţinut  de un deponent pentru un depozit de 1.000 de lei pe 12 luni este pozitiv la cinci bănci şi negativ la 18 bănci, rezultă din analiza efectuată de finzoom.ro asupra a 23 de bănci din sistemul bancar românesc. Finzoom.ro a analizat dobânda anuală efectivă (DAE) pentru depozite şi conturi de economii la 23 dintre băncile care activează în România. DAE include, pe lângă dobânda anuală, şi impozitul de 16% reţinut pentru dobândă, dar şi unele dintre comisioanele percepute de banci.

    Un alt paradox scos la iveală de autorii analizei este că nu bancile care au cele mai mari dobânzi nominale au şi cea mai bună DAE, adică cel mai mare câştig real pentru deponent.

    Află aici ce se întâmplă într-un an cu un depozit de 1.000 de lei de la o bancă şi care este marea surpriză pe care o vor avea deponenţii