BusinessMagazin

Tag: acuzatii

  • Povestea lui Lakshmi Mittal, CEO-ul celui mai mare producător de oţel din lume

    Mittal a absolvit Colegiul St. Xavier din Calcutta şi a început să lucreze alături de tatăl său în industria oţelului. Din cauza condiţiilor grele impuse de guvernul indian, la vârsta de 26 de ani a deschis prima fabrică de oţel peste hotare, în Indonezia.

    De-a lungul carierei sale, Lakshmi Mittal a fost în centrul a numeroase controverse. A fost acuzat de către mai multe organizaţii că impune condiţii de muncă similare sclaviei. Scandalul a escaladat în decembrie 2004, atunci când 23 de oameni au murit într-o mină din Kazahstan din cauza echipamentelor învechite de detectare a gazelor. În 2002, a fost implicat într-o dispută referitoare la privatizarea combinatului siderurgic de la Galaţi.

    Premierul britanic Tony Blair a trimis autorităţilor române o scrisoare prin care încuraja achiziţia combinatului de către firma controlată de Mittal, sugerând că acest proces ar ”creşte„ şansele României de aderare la Uniunea Europeană. Deşi mai multe instituţii au criticat evenimentul, Mittal a intrat în posesia pachetului majoritar.

    În anul 2007, Mittal a cumpărat 20% din acţiunile clubului englez de fotbal Queens Park Rangers, devenind coproprietar alături de Flavio Briatore şi Bernie Ecclestone. În urma investiţiei, cumnatul lui Mittal, Amit Bhatia, a devenit membru al consiliului de administraţie.

    Mittal este un cunoscut filantrop, el investind sume mari de bani în sport, cercetare sau medicină. După Jocurile Olimpice de vară din anul 2000 şi cele din anul 2004, unde India a câştigat doar trei medalii, omul de afaceri a decis deschiderea unui ”Fond al Campionilor„ în care a depus 9 milioane de dolari, destinate susţinerii celor mai buni 10 atleţi din India. În 2008, Mittal a donat 15 milioane de lire sterline spitalului Great Ormond Street din Londra pentru a ajuta la dezvoltarea unui centru pentru copii.

    În anul 2004, Mittal a cumpărat de la Bernie Ecclestone, un apropiat al său, o vilă situată lângă Kensington Palace Gardens, în Londra, pentru 128 de milioane de dolari. La acea vreme, proprietatea era cea mai scumpă casă din lume. Vila a fost decorată cu marmură provenind de la cariera care a aprovizionat şi celebrul Taj Mahal, atrăgând omului de afaceri supranumele de ”Taj Mittal„. El mai deţine, printre altele, o proprietate pe Aurangzeb Road din New Delhi, cea mai exclusivistă stradă din oraş şi din India.

    În 2013, Mittal avea o avere estimată de Forbes la 16 miliarde de dolari; în 2012, aceeaşi revistă l-a trecut pe lista celor mai puternici oameni din lume. Omul de afaceri este căsătorit şi are doi copii.

  • Moloţ ar fi condiţionat acordarea de fonduri comunei Turdaş de modul în care se vota la alegeri

    Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara, Mircea Moloţ (PNL), este audiat, miercuri, la Direcţia Naţională Anticorupţie Alba, unde a fost citat să se prezinte în dosarul de corupţie în care, în 7 noiembrie, au fost făcute percheziţii la CJ, la locuinţa sa din Deva, precum şi la sediile a şapte firme, tot din Deva.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Mircea Moloţ ar fi în atenţia anchetatorilor pentru noi fapte, iniţial el fiind suspectat de abuz în serviciu, trafic şi cumpărare de influenţă, într-un dosar în care în 3 februarie 2014 a fost începută urmărirea penală in rem.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, obţinute de MEDIAFAX, în 31 octombrie, procurorii au extins urmărirea penală in rem în acest dosar, pentru “fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite”.

    Anchetatorii arată că, în 19 octombrie, Mircea Moloţ s-ar fi folosit de autoritatea dată de funcţia publică pe care o deţine în virtutea faptului că îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, pentru direcţionarea unor fonduri guvernamentale către bugetul comunei Turdaş, în tranşe, contrar dispoziţiilor legale, “suma finală fiind condiţionată de modul în care alegătorii din comuna respectivă îşi vor exprima opţiunea de vot” la alegerile prezidenţiale.

    De asemenea, tot în 31 octombrie a fost extinsă urmărirea penală in rem şi pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. În cazul acestei fapte, procurorii au date că SC Viva Construct a executat lucrările de asfaltare în localitatea Aurel Vlaicu, deşi nu avea autorizaţie şi contract, plăţile fiind făcute ilegal.

    Anchetatorii susţin că aceste aspecte sunt susţinute şi de convorbirea telefonică purtată de către Viorel Rotar, director tehnic la CJ Hunedoara, cu un angajat al SC Viva Construct SRL, la data de 20 iunie 2014, precum şi de convorbirea telefonică purtată de Vasile Axinte, administrator şi acţionar al aceleiaşi firme, cu un angajat al CJ Hunedoara, în 25 iunie.

    “Lucrările de asfaltare realizate de Viva Construct pe o distanţă de 2 km nu au la bază un contract legal încheiat, ci o comandă, cei doi interlocutori confirmând faptul că au dificultăţi în justificarea consumului de materiale pe situaţii de lucrări”, se mai arată în documentele citate.

    La percheziţiile care au fost făcute în 7 noiembrie, procurorii DNA Alba au ridicat documente din biroul preşedintelui CJ Mircea Ioan Moloţ, şi cel al vicepreşedintelui Tiberiu Ioan Balint, nicio persoană nefiind dusă atunci la audieri.

    Preşedintele Consiliului Judeţean Hunedoara declara că procurorii au ridicat din locuinţa sa “o sumă de bani”, “18 coli din care două pagini de ziar”, CV-ul unei persoane şi “un bileţel găsit într-un plic cu bani”.

    Moloţ a spus că procurorii l-au întrebat despre legăturile sale cu anumite firme, din care de unele societăţi ştia, de altele nu. Moloţ a adăugat că a citit ulterior în presă că este vorba despre unele lucrări făcute “pe licitaţie” de Apa Prod, nu de Consiliul Judeţean, adăugând că nu ştie despre ce este vorba.

    “E o societate care într-adevăr este în subordinea CJ, dar eu habar nu am când se face şi ce se face. E problema firmei şi responsabilitatea ei, nu am tangenţă cu licitaţiile respective. (…) Am citit comunicatul DNA şi pe cuvânt de onoare am aflat că este vorba despre o firmă care este a ginerelui meu sau e angajat el acolo. Suntem două familii diferite, fiecare cu afacerile lui, fără să mă intereseze cine şi ce contracte are”, a declarat Moloţ.

    Potrivit documentelor anchetatorilor, la sfârşitul anului 2011, Victor Arion, la acea dată director general al SC Apa Prod SA Deva, societate al cărui acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Hunedoara (76,72%), alături de consiliile locale din judeţ, la solicitarea lui Ioan Mircea Moloţ, a avantajat SC Viva Construct SRL Deva în cadrul procedurii de atribuire a contractului “Măsuri temporare pentru tratarea apei uzate în Deva şi Hunedoara prin aerarea artificială a apei uzate deversate în râurile Mureş şi Cerna prin canalele deversate de la staţiile de epurare a apei uzate” şi a permis începerea lucrărilor înaintea finalizării procedurii de achiziţie.

    Anunţul pentru licitaţia de atribuire a lucrărilor aferente contractului a fost publicat de SC Apa Prod SA pe SEAP în 16 septembrie 2011, iar în 21 noiembrie 2011, SC Viva Construct a început lucrările de execuţie, deşi atunci nu era atribuit contractul. Societatea a încasat pentru acest contract, până la sfârşitul anului 2011, suma de 1.481.669 de euro, se arată în documentele citate.

    În schimbul sprijinului primit de la preşedintele CJ Hunedoara, Vasile Axinte, administrator şi acţionar al SC Viva Construct SRL, a cedat execuţia unei părţi din lucrările din acest contract, fără a exista un contract de subantrepriză, către SC Vivanty Industries SRL Şoimuş, societate controlată direct, în calitate de asociat şi administrator, de către ginerele lui Mircea Ioan Moloţ, Venter Roberto Patrik, potrivit sursei citate.

    Ulterior, în perioada iunie 2012-martie 2013, Mircea Ioan Moloţ i-ar fi solicitat lui Victor Arion să avantajeze şi SC Euro Cons Expert SRL, societate controlată tot de Vasile Axinte, în cadrul procedurii de atribuire a lotului nr. 2 “Reconstrucţia staţiilor de epurare Deva şi Hunedoara – construcţia platformelor de depozitare a nămolului provenit de la Staţiile de epurare din aglomerările Deva şi Hunedoara”, din contractul de lucrări aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara”, contract finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

    Victor Arion ar fi participat direct la conceperea ofertei depuse pentru acest contract de către SC Euro Cons Expert SRL, în condiţiile în care activitatea membrilor Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) cu finanţare europeană era avizată de acesta, iar datele privind organizarea procedurii de achiziţie îi erau disponibile în calitate de director general al SC Apa Prod SA, beneficiarul procedurii de achiziţie, se mai arată în documentele citate.

    În martie 2013, contractul de lucrări a fost atribuit SC Euro Cons Expert SRL, valoarea acestuia fiind de 3.756.744 de lei.

    În schimbul sprijinului primit de la Mircea Ioan Moloţ pentru încheierea acestui contract, SC Viva Construct SRL a asfaltat strada din satul Mărtineşti, unde preşedintele CJ Hunedoara deţine un imobil, în condiţiile în care firma nu avea proiect tehnic sau autorizaţii de construire, iar contravaloarea lucrărilor fusese stabilită în sarcina executantului, conform aceloraşi documente.

    Mircea Ioan Moloţ este preşedintele PNL Hunedoara şi vicepreşedintele Biroului Politic Naţional al PNL. El este preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara din 2004, fiind la al treilea mandat consecutiv. Anterior, între 2000 şi 2004, Mircea Moloţ a fost viceprimar al Devei.

  • Kievul afirmă că zeci de tancuri, echipamente şi trupe din Rusia au intrat în estul Ucrainei

    În total, “32 de tancuri, 16 obuziere şi 30 de camioane militare Kamaz, precum şi trupe au intrat în Ucraina din Rusia” şi se îndreptau spre oraşul Krasnîi Luci, din regiunea rebelă Lugansk, a declarat purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene Andrei Lisenko.

    Un alt convoi de camioane care transporta trei staţii radio a trecut frontiera pe la postul de control Izvarin, aflat sub controlul separatiştilor, a adăugat el.

    Lisenko a declarat de asemenea că “cinci soldaţi au fost ucişi şi alţi 16 (…) răniţi în ultimele 24 de ore”.

    Autorităţile ucrainene au anunţat anterior că 15 civili şi şapte paraşutişti ucraineni au fost răniţi în ultimele 24 de ore în estul separatist.

    Cincisprezece civili au fost răniţi de schije de obuze în timpul luptelor desfăşurate joi la Doneţk, în districtele Kievski şi Kuibişevski, situate în apropierea aeroportului din oraş, a informat vineri Primăria.

    În regiunea vecină Lugansk, şapte paraşutişti au fost răniţi după explozia unei mine în apropierea satului Sokilniki, la 30 de kilometri nord-vest de Lugansk.

    Situaţia din teren s-a agravat după alegerile organizate duminică de separatişti, recunoscute de Moscova, dar care constituie un obstacol pentru procesul de pace, potrivit Kievului şi occidentalilor.

  • Prima ţară din lume care acuză Apple că i-a îngropat economia. Compania nu are nicio reacţie

    Prim-ministrul Finlandei, Alexander Stubb, acuză Apple că a distrus economia ţării. “iPhone-ul a omorât Nokia, iar iPad-ul a distrus industria de hârtie”, a declarat Stubbs pentru CNBC.

    Declaraţia lui Stubbs este destul de consistentă, în condiţiile în care Nokia şi producătorii de hârtie reprezentau, nu cu mulţi ani în urmă, segmente esenţiale ale economiei finlandeze. Producătorul de telefoane mobile a fost cea mai importantă companie din Finlanda până în 2007, atunci când Apple a lansat prima generaţie de iPhone.

    În anii ce au urmat, Nokia a intrat într-un declin evident. În aprilie 2013, Microsoft a cumpărat producătorul de mobile pentru 7,2 miliarde de dolari şi a început imediat restructurarea, anunţând că va concedia peste 12.000 de persoane şi că fostul lider pe piaţa telefoanelor mobile îşi va concentra activitatea asupra serviciilor şi reţelelor, o decizie calificată drept “cea mai bună cale de a merge înainte, atât pentru Nokia, cât şi pentru acţionarii săi”.

    Nokia se afla deja în parteneriat cu Microsoft, adoptând sistemul de operare Windows Phone pentru smartphone-urile companiei, înţelegere materializată prin gama de telefoane Lumia.

    Deşi Stubbs i-a acuzat în mod direct pe cei de la Apple, piaţa de smartphone-uri este dominată în continuare de Samsung şi de dispozitivele care rulează sistemele de operare Android, acestea reprezentând peste 70% din numărul total de dispozitive vândute.

  • Kelemen Hunor: România încalcă drepturile maghiarilor de păstrare a identităţii naţionale

    Aflat la Arad pentru a participa, luni după-amiază, la manifestări comemorative în Parcul Reconcilierii Româno-Ungare, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a abordat, într-o conferinţă de presă, temele sale din campania electorală pentru Preşedinţia României, spunând, între altele, că prevederi legale privind protejarea minorităţilor naţionale sunt încălcate de statul român

    Kelemen Hunor a afirmat că “orice om doreşte să îşi păstreze identitatea naţională”, iar când a fost întrebat dacă România încalcă aceste drepturi ale minorităţii maghiare, a răspuns: “De foarte multe ori încalcă, nu aplică legislaţia. Nu aplică Legea învăţământului, în care scrie cum ar trebui să funcţioneze Universitatea de Medicină şi Farmacie de la Târgu Mureş. Conducerea Universităţii nu respectă legea. Nu sunt aplicate prevederile legislaţiei în ceea ce priveşte folosirea limbii materne în Justiţie. Că tot timpul se găsesc fel de fel de motive: că nu sunt bani de interpreţi, traducători şi aşa mai departe”.

    Kelemen Hunor a spus că, în timp ce “Legea învăţământului nu este aplicată în totalitate de către UMF, este aplicată de Universitatea «Babeş-Bolyai» sau la Universitatea de Arte dinTârgu Mureş şi nu s-a întâmplat nimic rău”.

    În ceea ce priveşte folosirea limbii materne în Justiţie, liderul UDMR a spus că “se întâlnesc fel de fel de situaţii când nu se găsesc bani pentru traducători, interpreţi”, deşi “este treaba CSM să găsească soluţii pentru aplicarea legii, nu este treaba celui care merge la proces să aducă bani de acasă”.

    “În România sunt foarte multe legi unde sancţiunile nu sunt bine gândite”, a spus Kelemen Hunor, care a precizat că trebuie aplicate sancţiuni şi în cazul instituţiilor care nu respectă drepturile legale ale minorităţilor.

    Totodată, el s-a referit la necesitatea “amendării Constituţiei”, pentru că actuala “are lacune uriaşe” şi nu permite aplicarea nor programe ale UDMR, precum cele referitoare la autonomia culturală şi regională.

    “Noi vrem în interiorul statului român, respectând unitatea teritorială”, a amintit Kelemen Hunor, referindu-se la intenţiile autonomiste.

    Întrebat dacă mai poate miza la alegeri pe voturile românilor, în contextul în care promovează intens ideea de autonomie pentru judeţele din aşa-numitul Ţinut Secuiesc, Kelemen Hunor a spus că proiectul de autonomie nu lezează interesele majorităţii şi că are încredere că va fi votat şi de români.

    “După 25 ani, România s-a schimbat, de aceea considerăm că relaţiile între români şi maghiari trebuie întărite. Sunt necesare soluţii prin care maghiarii să poată spune că sunt mulţumiţi cu ce oferă majoritatea, statul român. Vrem să obţinem garanţii reale în plus, printr-o nouă legislaţie plecând de la o nouă Constituţie”, a spus Kelemen Hunor.

    El a adăugat că UDMR va propune în viitor “un parteneriat interetnic” care să poată fi asumat de toate partidele parlamentare.

    “Tot ce dorim pentru maghiari dorim şi pentru români, de exemplu pentru românii din Serbia, din Valea Timocului, pentru care ar trebui să existe o preocupare mai intensă”, a spus Kelemen Hunor.

    Luni după-amiază, de la ora 13.00, liderul UDMR va lua parte la ceremonia de comemorare şi depunere de coroane la Statuia Libertăţii din Arad, iar de la ora 17.00 ar urma să fie prezent la Monumentul celor 13 generali, pentru depunere de coroane.

    În 6 octombrie, comunitatea maghiară comemorează 13 generali ucişi la Arad la sfârşitul Revoluţiei de la 1848-1849, în memoria acestora fiind reamplasată în oraş, în 2004, Statuia Libertăţii.

    În fiecare an, la evenimentul din Parcul Reconsilierii Româno-Ungare participă între câteva sute şi câteva mii de persoane, între care lideri UDMR şi politicieni de la Budapesta.

  • “Sunt atât de bogată încât am cheltuit 1 milion de lire sterline doar pe parfum în două luni”. O prinţesă saudită a fost acuzată că este de fapt o prostituată din Etiopia

    O presupusă prinţesă saudită declara anul trecut că este atât de bogată încât şi-a permis să cheltuiască nu mai puţin de un un milion de lire sterline doar pe parfumul pe care l-a consumat în două luni. Sara Al Amoudi a fost acuzată că ar fi de fapt o prostituată etiopiană, extrem de săracă, care a pozat în prinţesă saudită pentru a-i escroca pe dezvoltatorii imobiliari Amanda Clutterbuck şi Ian Panton, de la care a luat apartamete luxoase în valoare de 14 milioane de lire sterline.

    Misterioasa prinţesă – a cărei vârstă este estimată între 31 şi 3ă45 de ani – a plâns în faţa instanţei de judecată, argumentând că n-a fost niciodată o prostituată nevoiaşă, că averea sa este reală şi că partidele de cumpărături la care a fost pot dovedi clar acest lucru.

    Sara Al Amoudi a ajuns la tribunal într-un Rolls Royce şi i-a mărturisit judecătoarei că adicţia sa pentru cumpărături este atât de severă încât a apelat la ajutor medical specializat pentru a se trata. Într-o engleză cu accent puternic, ea a declarat: “am o problemă legată de mersul la cumpărături şi merg la doctor; numai în ultimele două luni am cheltuit doar pentru parfum 1,4 milioane de dolari. Vă pot arăta pozele”.

    Sara Al Amoudi a apărut în instanţă îmbrăcată cu o burka care o învăluia complet şi cu încălţări cu tocuri de 10 cm. La cererea juriului a îndepărtat vălul de pe faţă dar continua să-şi ascundă faţa.

    Ea afirmă că a avut o legătură amoroasă cu presupusa victimă (Ian Patton, 45 de ani), în vreme ce partenera şi iubita acestuia (Amanda Clutterbuck, 56 de ani) şi că el ar fi împrumutat şi furat de la ea circa 5 milioane de lire sterline din “banii de buzunar” pe care îi primea din Arabia Saudită. Ea insistă că în momentul în care a preluat cele şase apartamente de lux, acest lucru a echivalat cu rambursarea banilor împrumutaţi sau furaţi de la ea.

    Cei care au dat-o în judecată spun însă că ea i-a escrocat, spunând că are sume uriaşe de investit într-un proiect de dimensiuni ample, pretinzând că este una din soţiile regelui Abdullah al Arabiei Saudite, în vârstă de 88 de ani. Cei doi londonezi pretind că paguba lor este de 14 milioane de lire sterline.

    Sara al Amoundi a replicat însă că acuzaţiile sunt mincinoase, că ei nu-i lipsesc nicicând banii, având permanent între 100.000 şi 400.000 de lire sterline în locuinţă. Ea a adăugat că în Arabia Suadită era privită ca o criminală din pricina unei relaţii adulterine, dar a argumentat că a fost forţată să se mărite la 13 ani cu un om al cărui nume n-a vrut să-l dea, argumentând că atât viaţa ei cât şi a fiicei de 13 ani ar fi periclitată de acest lucru.

    În februarie 2014, judecătorul de la Curtea Supremă de Arbitraj de la Londra a decis că femeia poate rămâne în posesia bunurilor ce au o valoare estimată la 14 milioane de lire sterline. Tribunalul nu a găsit motive care să arate că cei care au dat-o în judecată ar fi fost păcăliţi.

  • “Sunt atât de bogată încât am cheltuit 1 milion de lire sterline doar pe parfum în două luni”. O prinţesă saudită a fost acuzată că este de fapt o prostituată din Etiopia

    O presupusă prinţesă saudită declara anul trecut că este atât de bogată încât şi-a permis să cheltuiască nu mai puţin de un un milion de lire sterline doar pe parfumul pe care l-a consumat în două luni. Sara Al Amoudi a fost acuzată că ar fi de fapt o prostituată etiopiană, extrem de săracă, care a pozat în prinţesă saudită pentru a-i escroca pe dezvoltatorii imobiliari Amanda Clutterbuck şi Ian Panton, de la care a luat apartamete luxoase în valoare de 14 milioane de lire sterline.

    Misterioasa prinţesă – a cărei vârstă este estimată între 31 şi 3ă45 de ani – a plâns în faţa instanţei de judecată, argumentând că n-a fost niciodată o prostituată nevoiaşă, că averea sa este reală şi că partidele de cumpărături la care a fost pot dovedi clar acest lucru.

    Sara Al Amoudi a ajuns la tribunal într-un Rolls Royce şi i-a mărturisit judecătoarei că adicţia sa pentru cumpărături este atât de severă încât a apelat la ajutor medical specializat pentru a se trata. Într-o engleză cu accent puternic, ea a declarat: “am o problemă legată de mersul la cumpărături şi merg la doctor; numai în ultimele două luni am cheltuit doar pentru parfum 1,4 milioane de dolari. Vă pot arăta pozele”.

    Sara Al Amoudi a apărut în instanţă îmbrăcată cu o burka care o învăluia complet şi cu încălţări cu tocuri de 10 cm. La cererea juriului a îndepărtat vălul de pe faţă dar continua să-şi ascundă faţa.

    Ea afirmă că a avut o legătură amoroasă cu presupusa victimă (Ian Patton, 45 de ani), în vreme ce partenera şi iubita acestuia (Amanda Clutterbuck, 56 de ani) şi că el ar fi împrumutat şi furat de la ea circa 5 milioane de lire sterline din “banii de buzunar” pe care îi primea din Arabia Saudită. Ea insistă că în momentul în care a preluat cele şase apartamente de lux, acest lucru a echivalat cu rambursarea banilor împrumutaţi sau furaţi de la ea.

    Cei care au dat-o în judecată spun însă că ea i-a escrocat, spunând că are sume uriaşe de investit într-un proiect de dimensiuni ample, pretinzând că este una din soţiile regelui Abdullah al Arabiei Saudite, în vârstă de 88 de ani. Cei doi londonezi pretind că paguba lor este de 14 milioane de lire sterline.

    Sara al Amoundi a replicat însă că acuzaţiile sunt mincinoase, că ei nu-i lipsesc nicicând banii, având permanent între 100.000 şi 400.000 de lire sterline în locuinţă. Ea a adăugat că în Arabia Suadită era privită ca o criminală din pricina unei relaţii adulterine, dar a argumentat că a fost forţată să se mărite la 13 ani cu un om al cărui nume n-a vrut să-l dea, argumentând că atât viaţa ei cât şi a fiicei de 13 ani ar fi periclitată de acest lucru.

    În februarie 2014, judecătorul de la Curtea Supremă de Arbitraj de la Londra a decis că femeia poate rămâne în posesia bunurilor ce au o valoare estimată la 14 milioane de lire sterline. Tribunalul nu a găsit motive care să arate că cei care au dat-o în judecată ar fi fost păcăliţi.

  • Bernie Ecclestone: Am fost un pic idiot să plătesc o sută de milioane de dolari

    Cu toate acestea, Ecclestone, care şi-a reafirmat nevinovăţia, a precizat că este bucuros că a scăpat de acuzaţii.

    “În final, ce s-a întâmplat este şi bine, şi rău. Bine este că judecătorul a spus, mai mult sau mai puţin, că am fost achitat, iar ei (n.r. – procurorii) chiar nu au avut un caz. Deci am fost un pic idiot să fac ce am făcut ca să rezolv. Oricum, este făcut şi terminat, deci e bine. Sunt mulţumit, totul este în regulă. Asta îmi permite acum să fac ce ştiu cel mai bine, să conduc Formula 1. M-am retras din motive evidente, dar mă voi întoarce. Totul a revenit la normal”, a spus Ecclestone, pentru Press Association Sport, citată de planetf1.com.

    Bernie Ecclestone, “omul care a construit Formula 1 timp de trei decenii, singurul care ştie tot despre acest sport”, după cum îl caracterizează fostul pilot Niki Lauda, îşi poate relua acum locul în fruntea Marelui Circ. Din cauza acestei proceduri judiciare, britanicul de 83 de ani a fost nevoit să se retragă din Consiliul de Administraţie al Delta Topco, societatea care deţine astăzi drepturile comerciale ale Formulei 1 şi la care acţionarul principal este CVC Partners. Însă el şi-a continuat activitatea executivă în cadrul Formula One Management (FOM), componenta operaţională a Delta Topco în Formula 1.

    Tribunalul din Munchen a anunţat, marţi, că a pus capăt procesului de corupţie în care era judecat Bernie Ecclestone, în schimbul achitării sumei de o sută de milioane de dolari (74 milioane de euro) de către omul de afaceri britanic, un record în Germania.

    Banii pe care Ecclestone s-a angajat să-i plătească depăşesc cu mult cele 3,2 milioane de euro achitate, în 2006, de un fost CEO al Deutsche Bank, Josef Ackerman, pentru a scăpa de acuzaţiile de abuz de încredere cu circumstanţe agravante, sumă care reprezenta precedentul record.

    Din 100 de milioane de dolari, 99 de milioane vor reveni Landului Bavaria, iar un milion va intra în contul unei fundaţii pentru ajutorarea copiilor. Termenul de plată este de o săptămână.

    Ecclestone, 83 de ani, a scăpat astfel de o eventuală condamnare, rămânând cu cazierul nepătat. El risca până la zece ani de închisoare dacă era găsit vinovat că i-ar fi plătit 44 de milioane de dolari mită germanului Gerhard Gribkowsky, pentru ca acesta să convingă conducerea băncii de stat BayernLB la care lucra să vândă drepturile comerciale ale Formulei 1 fondului de investiţii CVC Capital Partners.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Reţeaua de socializare Facebook, acuzată de încălcarea confidenţialităţii de 17.000 de utilizatori

     Max Schrems, în vârstă de 26 de ani, a făcut apel, săptămâna trecută, la utilizatorii Facebook să se alăture unei cereri depuse de acesta la Tribunalul comercial din Viena ca parte a campaniei sale.

    Potrivit legii australiene, un grup de persoane poate transfera pretenţiile sale financiare unui singur individ, în acest caz Max Schrems.

    Schrems a precizat că ecoul la apelul său a fost “colosal, mai mult decât s-a aşteptat”, precizând că majoritatea persoanelor care s-au înscris au fost din Europa.

    “E-mailurile şi feedback-ul primite au fost pozitive şi ceea ce este interesant este că mulţi oameni spun că în cele din urmă cineva face ceva în această direcţie”, a spus Max Schrems.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • RECORD pentru justiţia germană: Ecclestone a plătit 100 de milioane de dolari pentru a scăpa de acuzaţiile de corupţie. El risca 10 ani de închisoare

     Banii pe care Ecclestone s-a angajat să-i plătească depăşesc cu mult cele 3,2 milioane de euro achitate, în 2006, de un fost CEO al Deutsche Bank, Josef Ackerman, pentru a scăpa de acuzaţiile de abuz de încredere cu circumstanţe agravante, sumă care reprezenta precedentul record în Germania.

    Fostul cancelar Helmut Kohl, acuzat de deturnare de fonduri din Uniunea Creştin-Democrată (CDU), a acceptat să plătească 300.000 de mărci (circa 150.000 de euro) pentru a pune capăt procesului de la Tribunalul din Bonn, în 2001, în timp ce fostul ciclist Jan Ullrich a obţinut oprirea anchetării sale pentru dopaj, în 2006, în schimbul sumei 250.000 de euro.

    Justiţia germană prevede posibilitatea de a retrage acuzaţiile în schimbul achitării unei sume de bani, chiar şi după ce a început procesul. Potrivit unui raport comandat de Curtea Constituţională din Karlsruhe, în 2012, între 25 şi 33 la sută dintre sentinţe sunt negociate.

    Cititi mai mutle pe www.mediafax.ro