BusinessMagazin

Tag: acordare

  • LOTERIA BONURILOR FISCALE: Valoarea bonurilor câştigătoare, aferente lunii martie

    Extragerea bonurilor fiscale câştigătoare emise în perioada 1 – 31 martie a avut loc duminică, 17 aprilie, fondul de premiere pentru extragerea lunară fiind de 1 milion de lei, sumă din care vor fi acordate cel mult 100 de premii, a anunţat Ministerul Finanţelor Publice.

     Câştigătoare la extragerea Loteriei bonurilor fiscale de duminică, 17 aprilie, sunt bonurile fiscale emise în data de 18 martie, cu o valoare de 615 lei.

    Extragerea a fost organizată în studioul TV al Loteriei Române, începand cu ora 19:30.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată cel mai bun restaurant din lume – GALERIE FOTO

    „El celler de can roca” este cel mai bun restaurant din lume, conform topului anual al celor mai bune 50 de destinaţii gastronomice. Topul, întocmit de publicaţia britanică Restaurant Magazine, a ajuns la ediţia cu numărul 13 şi pare că suferă din cauza numărului ghinionist, pentru că au apărut şi o serie de controverse legate de listă şi de jurizare. Ba a apărut chiar şi mişcarea Occupy 50 best.

    În top 10 se află restaurante din Spania, Italia, Danemarca, Statele Unite, Londra, Japonia, Brazilia, Thailanda, nume binecunoscute în gastronomie. Încă din 2013 primul loc a fost disputat de două restaurante, cel danez, Noma, şi cel spaniol, El Celler de Can Roca. În 2013 El Celler a ocupat primul loc, iar în 2014 Noma a ajuns să ocupe această poziţie. De ce sunt atât de faimoase aceste restaurante încât să fie clasate pe locurile fruntaşe?

    Cu trei stele Michelin şi pe primul loc în topul acestui an, El Celler de Can Roca este creaţia fraţilor Joan, Josep şi Jordi Roca, un restaurant cu 55 de locuri deschis în 1986. În 2013 fraţii Roca au prezentat El Somni, o producţie multisenzorială care explora interacţiunea dintre gastronomie, muzică şi artă.

    În 2014 întreaga echipă s-a angajat într-un tur al restaurantelor din sudul Statelor Unite şi America Latină, în timp ce localul lor a fost închis. El Celler este angajat şi în proiectul numit Terra Animada, care îşi propune să catalogheze specii sălbatice rare de plante care să fie reintroduse în alimentaţie. El Celler oferă o experienţă care îmbină tradiţionalul şi avangarda, criticii spunând că restaurantul nu-şi uită niciodată rădăcinile şi oferă ceea ce se numeşte căldura familială. 

    Noma, care se află într-un fost depozit pescăresc, a fost ales de patru ori cel mai bun restaurant din lume şi ocupă anul acesta locul trei. Cu două stele Michelin şi dominat de personalitatea chefului René Redzepi, Noma s-a mutat la începutul acestui an în Japonia, timp de cinci săptămâni, o mişcare primită cu entuziasm de japonezi. Redzepi este un tehnician care se joacă şi asimilează constant culturi şi obiceiuri culinare.

    Osteria Franciscana din Modena, Italia, ocupă locul al doilea în 2015. Restaurantul are trei stele Michelin, iar cheful Massimo Bottura se bucură de succesul cărţii sale intitulate „Să nu ai încredere niciodată într-un bucătar italian slăbănog”. Creaţiile sale sunt şi rămân italieneşti, dar formele şi texturile sunt prezentate clientului în moduri nemaiîntâlnite.

    Topul întocmit de Restaurant Magazine este realizat în baza voturilor a peste 1.000 de critici alimentari, bucătari, cunoscători şi profesionişti din industria alimentară, de două ori mai mulţi decât adepţii mişcării Occupy 50 Best, a cărei petiţie a fost semnată, până în momentul scrierii acestui articol, de 407 persoane.  Este adevărat că printre semnatari de află destule nume de chefi, somelieri şi proprietari de restaurante, care reproşează lipsa de criterii în sistemul de întocmire a topului, autopromovarea, pentru că unii dintre chefii din listă sunt şi membri ai juriului, naţionalismul, ba chiar şi şovinismul listei. „Ce au în comun Noma, El Bulli şi Fat Duck? Au îmbolnăvit sute de consumatori, dar au fost încoronate drept cele mai bune restaurante din lume”, arată manifestul care deschide pagina de internet a grupului.

    Semnatarii petiţiei spun că juraţii topului 50 au tendinţa de a recompensa restaurante situate în oraşe turistice, în timp ce altele rămân neobservate sau unele zone, cum este Orientul Mijlociu, sunt slab reprezentate. Alţii au spus că trebuie să existe o reprezentare naţională şi echilibrată, pentru că în jur de 60% dintre restaurantele din clasament se află în Europa de Vest. Nu ne putem pronunţa în privinţa argumentelor Occupy 50 Best, dar putem admite că există o anumită opacitate în întocmirea topului restaurantelor, iar sistemul de notare nu este la fel de limpede precum cel al acordării stelelor Michelin. Ghidul francez are, de exemplu, inspectori anonimi care pun note inclusiv aranjamentelor florale de pe mese şi care emit rapoarte detaliate, în timp ce top 50 nu solicită justificări sau comentarii din partea juriului.

    Pe de altă parte, topul 50 Best a fost puternic mediatizat de la înfiinţarea sa, în 2002, şi s-a constituit într-un concurent serios al Ghidului Michelin. Organizatorii, sponsorizaţi de companii din industria alimentară, cum sunt San Pellegrino sau Lavazza, susţin că încearcă să protejeze anonimatul juriului; membrii acestuia au reguli clare care specifică, de exemplu, că voturile nu pot fi acordate restaurantelor pe care le deţin sau în care au interese.

  • BCR a epuizat fondurile alocate pentru acordarea de credite prin programul “Prima Casă”

     Pe ultima sută de metri din 2015, guvernul a decis ca programul Prima casă să continue în 2016, deşi încă din toamnă au apărut voci care au contestat acest program. Astfel, executivul a decis ca rata dobânzii la creditele acordate prin Prima casă să fie de 2% în loc de 2,5% cât era anterior, plus nivelul indicatorului Robor la trei luni.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cum au transformat doi antreprenori penele de curcan într-un business de milioane de dolari – GALERIE FOTO

    În 2007 lui Ben Ross i-a venit o idee de papioane colorate din pene de curcan pentru o petrecere de nuntă. Trei ani mai târziu un prieten, Jeff Plotner, l-a sfătuit să facă o afecere din asta, iar în 2012 cei doi au lansat Brackish cu doar 750 de dolari. Acum Plotner spune că veniturile înregistrate de companie ajung în rândul milioanelor de dolari. Brackish are 49 de angajaţi, iar fiecare petrece în jur de 4-5 ore pentru a realiza un papion, care este vândut cu 165-275 de dolari. Produsele Brackish se vând în 250 de magazine din SUA, în Londra, Paris sau Bermuda şi, bineînţeles, online.

    VEZI AICI CUM ARATA PAPIOANELE FACUTE DE CEI DOI ANTREPRENORI

    Într-un interviu acordat Forbes, Jeff Plotner povesteşte cum a ajuns un antreprenor în domeniul modei.

    “Căutam ceva care să mă pasioneze. Am început facultatea de drept, dar am renunţat după un an. Am fost chelner, am vândut tractoare şi alte echipamente, chiar şi asigurări de viaţă. Am prins gustul antreprenoriatului şi am început să citesc cărţi de business, precum “The Four-Hour Workweek” de Tim Ferris”, povesteşte Plotner.

    “Niciunul dintre noi nu avea experienţă de business sau în lumea modei”. “Ideea noastră era să cheltuim cât mai puţini bani şi să testăm ideea în piaţă, apoi să luăm veniturile şi să le investim înapoi în afacere. O idee foarte idealistă”, continuă el.

    Antreprenorii români care folosesc lemnul ca materie primă pentru accesorii: papioane, ceasuri sau genţi din lemn

    Cum a fost executată această idee?

    “I-am contactat pe cei de la Fab.com şi i-am implorat să ne includă şi pe noi într-un flash sale. Într-un final au fost de acord şi în cele 72 de ore, cât a durat flash sale-ul, am primit 450 de comenzi. Ne-am dat seama că noi chiar trebuia să facem toate papioanele alea în şapte zile.”, spune Plotner

    Acesta mai spune că a pornit afacerea cu 750 de dolari, bani care s-au dus, majoritatea, pe fotografierea produselor, iar penele le cumpărau de la ferme cu 25 de dolari/per papion. Iar fiecare produs a fost vândut cu 120 de dolari.

    Un om foarte important pentru succesul companiei a fost actorul Bill Murray, care a purtat un papion Brackish la premiile Oscar din 2014. “Telefonul a început să spune non-stop”, spune el. “Am primit un telefon de la o cunoştiinţă de-a lui Bill Murray care spunea că papionul nostru o să arate bine pe covorul roşu. Nu am crezut că este chiar Bill cu adevărat până când nu l-am văzut pe covorul roşu”, afirmă Plotner.

    Ce salariu are Jeff Plotner? “Nu mult. Facem tot posibilul să investim în afacere, să rămânem fără datorii”, mărturiseşte el. 

  • Producător local: Tiruri întregi cu marfă expirată în alte ţări sunt aduse în România

    Producătorii locali spun că nu este o surpriză să audă de la ministrul Agriculturii că în România sunt aduse produse expirate sau aproape de termen pentru a fi distribuite pe piaţă, însă reprezentanţii supermarketurilor spun că nimeni nu şi-ar asuma aşa ceva fiindcă şi-ar pierde clienţii.

    Producătorii locali spun că nu sunt surprinşi de afirmaţiile ministrului Agriculturii, Achim Irimescu, dintr-un interviu acordat Ziarului Financiar în care spune despre România că este „o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate”. Însă, reprezentanţii marilor supermarketuri spun că nimeni nu şi-ar asuma să pună pe rafturi astfel de produse fiindcă şi-ar pierde imediat credibilitatea şi clienţii.

    „În primul rând trebuie să spun că sunt surprins că un ministru al Agriculturii are astfel de date şi nu vedem deja şi arestări. Cum să aduci alimente expirate şi cum să falsifici produse alimentare făcând chestii din astea? Nu ştiu de unde are aceste date, şi eu am informaţii că se întâmplă astfel de lucruri, tiruri întregi cu marfă expirată în alte ţări sunt aduse în România şi aici se practică astfel de lucruri, dar nu am cum să probez aceste informaţii. Cred că autoritatea statului ar trebui să verifice şi să depisteze atsfel de cazuri. Aici, cu toate că nu sunt de acord cu ministrul Agriculturii pe foarte multe subiecte, aici pot spune că da, într-adevăr, am şi eu astfel de informaţii, iar noi, ca stat, trebuie să luăm cele mai severe măsuri să stopăm aceste lucruri”, a declarat pentru MEDIAFAX Costel Caraş, fermierul care în 2013 a aruncat în câmp 8.000 de litri de lapte în semn de protest pentru că nu mai are cui să îl vândă de la izbucnirea scandalului laptelului contaminat cu aflatoxină.

    El a mai spus că peste 60% din piaţa României nu mai este a românilor şi că toată piaţa serioasă este stăpânită de firme multinaţionale care deţin marile lanţuri. „Foarte curând, noi o să fim în genunchi, toată ţara va fi terminată şi nu vom putea face altceva decât să aducem mâncare din import pentru că dacă distrugem agricultorul român, el nu se va mai apuca de agricultură în vecii vecilor”, a atras atenţia Costel Caraş.

    La rândul său, Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România, spune că trebuie doar să vedem ce se întâmplă pe piaţă pentru a ajunge la o concluzie.

    „Cum credeţi că pot veni produsele mai ieftin de afară, ştiind prea bine care sunt costurile reale. Cum credeţi că ne-au invadat cu carne de porc piaţa? Noi asigurăm în momentul de faţă 30% din piaţa cărnii de porc, dar firmele sunt aproape de faliment. Am putea acoperi aproape 100%, dar ne-au omorât piaţa cu carnea de porc venită din afară care se vinde la nişte preţuri derizorii. Cum vă explicaţi? Vinde producătorul acela în pierdere? Sunt convins că ministrul are datele. (…) Dacă te duci afară, uitaţi-vă la ce preţuri e carnea de porc, în Belgia e între 8-10 euro. Aceeaşi carne, la noi o găseşti între 3-4 euro, carne importată din străinătate. Cum vă explicaţi? Şi carnea asta e produsă acolo, la noi se adaugă şi costul de transport”, a spus Laurenţiu Baciu pentru MEDIAFAX.

    Reprezentanţii supermarketurilor spun că afirmaţiile ministrului Agriculturii nu au nicio bază.

    „Ce pot să comentez când un ministru al Agriculturii face astfel de declaraţii? Vă daţi seama că nimeni nu ar putea să-şi permită luxul să-şi piardă clienţii, nimeni nu-şi poate permite să pună astfel de produse pe piaţă. Efectiv sunt fără grai. Nu ştiu nimic despre ceea ce spune ministrul. ANSVSA-ul şi ANPC-ul vin şi fac controale, noi suntem consiliaţi unde se greşeşte. Controlul e un lucru bun, îţi arată unde greşeşti şi cum poţi remedia. Nimeni nu lasă zone din acestea sensibilie necontrolate. La nivel de reţele comerciale, numărul producătorilor români este în creştere şi a crescut an de an şi asta pentru că piaţa cere”, a declarat Florin Căpăţână, vicepreşedinte Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRC).

    Însă, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România Laurenţiu Baciu spune că supermarketurile nu şi-ar pierde clienţii fiindcă aceştia nu pot constata calitatea cărnii. „Trebuie un examen de specialitate, câţi din ţara asta am putea constata? Ţi-ar trebui laborator, cunoştiinţele necesare de a afla dacă marfa e bună sau nu. Pe asta mizează. Cine-i controlează? Dacă vorbim de organele de control din România, aici mă abţin”, a mai spus Baciu.

    Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, a declarat miercuri într-un interviu acordat ZF că „România este o piaţă de mâna a zecea în care se aduc produse din străinătate cu termene expirate. Aici este o piaţă în care importatorii se orientează şi aduc produse la sfârşit de termen de valabilitate sau chiar depăşit. În România sunt cazuri în care salamul se spală cu oţet; se schimbă saramura la brânză, iar brânza se bagă din nou la vânzare. Statul nu-şi face datoria, ANPC-ul nu şi-o face. Alţii controlează ce intră din România, noi de ce să nu controlăm ce primim de la alţii?“, a mai spus ministrul.

  • 15 zile in plus la concediul de odihnă. Vezi cum poţi să le obţii

    Taţii care deţin atestatul de absolvire a cursului de puericultură vor beneficia de concediu paternal majorat cu 15 zile lucrătoare, în loc de 10, cât prevede actuala legislaţie, potrivit unui proiect de lege adoptat marţi de Senat.

    Iniţiativa legislativă prevede ca “în cazul în care tatăl copilului nou-născut a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal (…) se majorează cu 15 zile lucrătoare” şi că tatăl poate beneficia de de concediu pentru primii doi copii.

    Potrivit formei actuale a legii, în cazul în care tatăl copilului nou-născut a obţinut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal – 5 zile lucrătoare – se majorează cu 10 zile lucrătoare. Tatăl poate beneficia de prevederea aceasta numai o singură dată.

    “Prezentul proiect are în vedere sprijinirea categoriilor de persoane de sex masculin care au o cultură educaţională pentru a asigura cele necesare creşterii copilului încă din primele zile de viaţă. Considerăm că este cazul de a susţine şi acele categorii sociale care au un venit ce le permite a demara o familie cu cel puţin doi copii şi au maturitatea de a le oferi un viitor încă din primele ore de viaţă”, susţin iniţiatorii în expunerea de motive.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câştigătorii celei de-a 13-a ediţii a concursului anual de fotografie Smithsonian

    Smithsonian a anunţat câştigătorii concursului anual de fotografie, inclusiv marele premiu şi premiul acordat de cititori.

    Concursul s-a desfăşurat în perioada 31 martie – 1 decembrie 2015, perioadă în care au fost înscrise peste 46.000 de lucrări.

    Cea de-a 14-a ediţie a început pe 22 martie 2016.

  • Expert în lumea arabă: “Islamul se consideră, din punct de vedere moral, superior Occidentului”

    Profesorul Christian Tămaş a spus că atacurile de la Bruxelles se încadrează în logica celor din 13 noiembrie de la Paris, doar cu nu par să fie la fel de bine coordonate, probabil pentru că au fost devansate în urma arestării teroristului Saleh Abdeslam.

    El a explicat că logica principală din spatele acestor atacuri este destabilizarea economică, socială şi politică a ţărilor vizate şi “atragerea statelor occidentale în conflicte armate interminabile, cheltuitoare de resurse şi generatoare de instabilitate geo-politică”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Motivul neaşteptat pentru care un CEO plăteşte chelnerii pentru ca ei să încurce comanda celor cu care ia micul dejun

    Walt Bettinger, CEO-ul companiei americane din domeniul finanţelor Charles Schwab, are o metodă mai puţin obişnuită prin care îşi testează potenţialii angajaţi. El a declarat într-un interviu acordat publicaţiei The New York Times că atunci când face angajări, se concentrează mai ales pe personalitatea candidatului. ”Pun întrebări precum <Povesteşte-mi despre cele mai mari reuşite din viaţa ta>. Încerc să aflu dacă viziunea lor despre lume se rezumă la ei sau la cei din jurul lor. Îi voi întreba despre cele mai mari eşecuri din viaţă şi voi observa astfel dacă au o identitate asumată sau dacă sunt rezultatul influenţei altor persoane.”

    Cel mai interesant aspect al modului în care Bettinger îşi intervievează potenţialii angajaţi este că îi invite la micul dejun, dar soseşte mai devreme la restaurant şi îl roagă pe manager să încurce comanda persoanei care i se va alătura, în schimbul unui bacşiş consistent.

    ”Fac acest lucru pentru că vreau să văd cum va reacţiona candidatul în această situaţie. Acest lucru mă va ajuta să înţeleg cum rezolvă situaţia. Sunt supăraţi, frustraţi sau înţelegători? Viaţa e aşa, la fel şi afacerile. Este doar o altă modalitate de a arunca o privire în inimile, şi nu în mintea lor.”

    În cazul în care potenţialul candidat alege să nu spună nimic în cazul unei comenzi greşite, acest lucru ar putea însemna că este timid, că nu este atent la detalii sau că nu îşi doreşte să îndrepte o greşeală – mesaje pe care nimeni nu îşi doreşte să le transmită unui potenţial angajator, scrie Business Insider.

     

  • O nouă ţară a introdus legea care obligă supermarket-urile să doneze produsele nevândute

    În contrast cu legea din Franţa, care acordă amenzi de până la 75.000 de euro supermarket-urilor care nu donează produsele alimentare nevândute, Italia a adoptat o strategie de încurajare a actului de donaţie.

    Până în prezent, companiile care doreau să doneze astfel de produse trebuiau să completeze zeci de formulare, transformând practic procesul într-un coşmar birocratic. Noua lege stipulează că aceste companii vor completa doar o declaraţie lunară în care specifică cantitatea donată.

    Începând cu luna februarie, supermarketurile din Franţa au fost obligate prin lege să doneze alimentele nevândute. Pentru a descuraja oamenii să caute prin gunoaie, unele supermarketuri obişnuiau să toarne înălbitor pe alimentele aruncate sau să le pună în depozite încuiate, însă noua lege, adoptată în Franţa, interzice acest lucru.

    Noile prevederi se aplică oricărui supermarket de 400 de metri pătraţi sau mai mult. În cazul în care companiile nu respectă legea, acestea pot primi amenzi de până la 3750 de euro.

    Jacques Bailey de la Banques Alimentaires, o reţea de bănci de alimente, a declarat pentru The Guardian: “Cel mai important lucru, pentru că supermarketurile vor fi obligate să semneze un acord de donaţie cu organizaţiile de caritate, este că vom putea să îmbunătăţim calitatea şi diversitatea alimentelor pe care le primim şi le distribuim”.