Ministrul Mediului, Daniel Constantin, a declarat marţi, într-o conferinţă de presă, la Sibiu, că cei care vor achiziţiona maşini electrice în 2017 vor putea beneficia, în cadrul Programului Rabla Plus, de o primă ce va fi dublată, ajungându-se până la suma de 10.000 de euro.
Constantin a precizat că se are în vedere achiziţionarea a circa 1.000 de maşini electrice prin acest program.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Andrei Tiberiu Maria, alias Smiley, se poate lăudă cu o carieră de succes şi o casă de invidiat.
După ani buni de muncă în industria muzicală şi proiectele de televiziune, cântăreţul a reuşit să-şi achiziţioneze casa visurilor sale şi să o decoreze într-un mod original.
Smiley trăieşte într-o locuinţă de vis, pe care a amenajat-o şi decorat-o după gustul lui. E drept, a apelat la ajutor specializat, însă amprenta burlacului Smiley se vede cu ochiul liber.
Casa artistului are un aspect modern, minimalist, iar iluminarea naturală datorată ferestrelor mari îi conferă un mare avantaj. Smiley a optat pentru nuanţe precum albastru, muştar şi bleumarin, în decorul casei sale, ceea ce face din casa lui un spaţiu relaxant, occidental şi care nu-şi pierde din amprenta personală.
Smiley trăieşte într-o locuinţă de vis, pe care a amenajat-o şi decorat-o după gustul lui. E drept, a apelat la ajutor specializat, însă amprenta burlacului Smiley se vede cu ochiul liber.
Casa artistului are un aspect modern, minimalist, iar iluminarea naturală datorată ferestrelor mari îi conferă un mare avantaj. Smiley a optat pentru nuanţe precum albastru, muştar şi bleumarin, în decorul casei sale, ceea ce face din casa lui un spaţiu relaxant, occidental şi care nu-şi pierde din amprenta personală.
Cititi mai multe pe www.one.ro
Campioana olimpica si mondiala la atletism, Gabriela Szabo a ajuns sa detina la 41 de ani o avere impresionanta, impreuna cu sotul Zsolt Gyongyossi, fostul ei antrenor. In declaratia de avere pe care a depus-o in periaoda in care a fost ministru al sportului (martie 2014-noiembrie 2015), Gabi a trecut trei terenuri agricole, trei case – una in Corbeanca, de 400 de metri patrati, una in Bucuresti si alta in Voluntari, achizitionate in 2013 – trei masini, dar si tablouri, ceasuri si bijuterii de 44000 de euro.
Rata lunară pentru o garsonieră consumă, în medie, 20% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziţionat o astfel de locuinţă prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară a unei garsoniere reprezintă 19% din venitul lunar al unui angajat la nivel naţional, potrivit unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.
În judeţul Hunedoara achiziţia unei locuinţe cu o cameră consumă numai 10% din salariul unui angajat plătit cu salariul mediu la nivel judeţean, indiferent dacă este cumpărată prin Prima Casă sau prin credit standard. Astfel hunedorenii plătesc cel mai puţin dintre toţi românii.
Tot în Hunedoara achiziţia unui apartament cu 3 camere consumă doar 24% din salariul lunar din judeţ, dacă este cumpăra prin Prima Casă şi numai 22% din salariu în cazul unui credit ipotecar standard. În acelaşi judeţ, locuinţele cu 4 camere consumă 24% din salariul lunar din judeţ dacă aceasta se face prin Prima Casă şi 22% dacă locuinţa este cumpărată prin credit ipotecar standard.
Clujenii plătesc cele mai mari rate lunare, indiferent de modul de creditare ales. Astfel, pentru o garsonieră achiziţionată prin programul Prima Casă, rata lunară este de 32% din salariul mediu net din judeţ şi 30% din salariul lunar dacă e cumpărată prin credit imobiliar standard.
După judeţul Cluj-Napoca, primele poziţii sunt ocupate de Dolj, Iaşi, Mureş, Braşov, Bihor, Prahova şi Brăila. Capitala se sitează pe poziţia a 15-a.
Angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru achiziţia unui apartament cu una sau două camere, deşi salariile din judeţ sunt mai mici decât cele din Capitală.
Astfel, chiar dacă salariul mediu net din Cluj-Napocaeste cu 18% mai mic decât cel din Bucureşti, angajaţii clujeni plătesc rate cu 15% mai mari decât bucureştenii pentru achiziţia aceluiaşi tip de garsonieră. În cazul achiziţiei unui apartament cu 2 camere, rata lunară plătită pentru un credit prin Prima Casă echivalează cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, cu mult peste media Bucureştiului, de numai 34% din venitul lunar.
Pentru apartamentele cu 3 şi 4 camere, cele mai mari rate sunt în judeţul Constanţa. La polul opus, Hunedoara este cel mai avantajos judeţ din România din punctul de vedere al ponderii pe care o are rata lunară de achiziţie a unei locuinţe în salariul mediu, indiferent de tipul de imobil achiziţionat.
La nivel naţional, achiziţia unei locuinţe în rate lunare prin programul Prima Casă reprezintă un cost echivalent cu valori între 20% şi 46% din salariul lunar mediu net, în funcţie de tipul de imobil cumpărat.În cazul unui credit ipotecar standard, rata lunară pentru cumpărarea unei locuinţe variază între 19% şi 44% din salariul mediu net la nivel naţional.
“În momentul acesta, Clujul trece printr-o perioadă de creştere similară cu cea din anii 2007-2008. Oraşul se dezvoltă foarte rapid, cererea a ajuns să fie mult mai mare decât oferta şi, în acest context, din ce în ce mai mulţi oameni trec peste bariera preţului cu gândul că fac o investiţie de lungă durată. Cu siguranţă preţurile se vor stabiliza în următoarele 12 luni, iar procesul de vânzare va fi unul mult mai calculat şi mai bine informat“,explică Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.
Apartamentele cu 2 camere
Rata lunară pentru un apartament cu 2 camere consumă, în medie, 34% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziţionat o astfel de locuinţă prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară pentru achiziţia unei locuinţe cu 2 camere reprezintă 32% din salariul lunar net al unui angajat.
Pentru o locuinţă cu 2 camere, un angajat clujean care obţine salariul mediu net va plăti 47% din veniturile sale lunare net (dacă achiziţionează locuinţa prin Prima Casă) şi 45% dacă o va cumpăra prin credit imobiliar standard.
Imediat în clasamentul judeţean, urmează Constanţa, Dolj, Timiş, Iaşi, Maramureş, Bihor şi Braşov. Ratele cel mai puţin împovărătoare se găsesc în judeţele Hunedoara, Giurgiu, Harghita, Mehedinţi şi Teleorman.
Apartamentele cu 3 şi 4 camere
În majoritatea judeţelor, costul unui apartament cu 3 camere este similiar cu cel al unui apartament cu 4 camere raportat la povara pe care ar reprezenta-o pentru un salariat plătit la nivelul salariului mediu din judeţ, în aceleaşi condiţii de creditare.
Angajaţii constănteni care vor să-şi cumpere un apartament cu 3 camere vor plăti o rată echivalentă cu 58% din salariul lunar dacă o achiziţionează prin programul Prima casă. Dacă achiziţia se face printr-un credit imobiliar standard, rata lunară va consuma numai 57% dn salariul lunar.
Pentru apartamentele cu 4 camere, un angajat care obţine salariul mediu net din Constanţa va plăti 46% din veniturile sale lunare nete (dacă achiziţionează apartamentul prin Prima Casă) şi 44% dacă va cumpăra locuinţa prin credit imobiliar standard (cu avans de 15%).
În Bucureşti, unde există şi cele mai mari salarii, achiziţia unei garsoniere înseamnă o rată de 22% din salariul mediu din municipiu prin programul Prima Casă şi 21% din salariul mediu net prin creditul imobiliar standard, peste media naţională. Pentru achiziţia unui locuinţe cu 2 camere, rata lunară consumă doar o treime (34%) din salariul mediu din municipiu dacă locuinţa este cumpărată prin Prima Casă şi 32% dacă este achiziţionată prin credit ipotecar.
Achiziţia unei locuinţe cu 3 camere prin Prima Casă rata lunară este echivalentă cu 39% din salariul mediu lunar. În cazul unui credit ipotecar tot pentru 30 de ani, avansul minim este de 15%, iar rata lunară echivalează cu 43% din salariul mediu net al unui angajat din Capitală. Pentru apartamentele cu 4 camere, valoarea ratei prin programul Prima Casă este de 39%, respectiv 43% prin credit imobiliar.
Angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru achiziţia unui apartament cu una sau două camere, deşi salariile din judeţ sunt mai mici decât cele din Capitală, potrivit unei analize realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.
Astfel, chiar dacă salariul mediu net din Cluj-Napocaeste cu 18% mai mic decât cel din Bucureşti, angajaţii clujeni plătesc rate cu 15% mai mari decât bucureştenii pentru achiziţia aceluiaşi tip de garsonieră. În cazul achiziţiei unui apartament cu 2 camere, rata lunară plătită pentru un credit prin Prima Casă echivalează cu 47% din salariul mediu al unui angajat clujean, cu mult peste media Bucureştiului, de numai 34% din venitul lunar.
Pentru apartamentele cu 3 şi 4 camere, cele mai mari rate sunt în judeţul Constanţa. La polul opus, Hunedoara este cel mai avantajos judeţ din România din punctul de vedere al ponderii pe care o are rata lunară de achiziţie a unei locuinţe în salariul mediu, indiferent de tipul de imobil achiziţionat.
La nivel naţional, achiziţia unei locuinţe în rate lunare prin programul Prima Casă reprezintă un cost echivalent cu valori între 20% şi 46% din salariul lunar mediu net, în funcţie de tipul de imobil cumpărat.În cazul unui credit ipotecar standard, rata lunară pentru cumpărarea unei locuinţe variază între 19% şi 44% din salariul mediu net la nivel naţional.
“În momentul acesta, Clujul trece printr-o perioadă de creştere similară cu cea din anii 2007-2008. Oraşul se dezvoltă foarte rapid, cererea a ajuns să fie mult mai mare decât oferta şi, în acest context, din ce în ce mai mulţi oameni trec peste bariera preţului cu gândul că fac o investiţie de lungă durată. Cu siguranţă preţurile se vor stabiliza în următoarele 12 luni, iar procesul de vânzare va fi unul mult mai calculat şi mai bine informat“,explică Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.
Garsoniere
Rata lunară pentru o garsonieră consumă, în medie, 20% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziţionat o astfel de locuinţă prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară a unei garsoniere reprezintă 19% din venitul lunar al unui angajat la nivel naţional.
Clujenii plătesc cele mai mari rate lunare, indiferent de modul de creditare ales. Astfel, pentru o garsonieră achiziţionată prin programul Prima Casă, rata lunară este de 32% din salariul mediu net din judeţ şi 30% din salariul lunar dacă e cumpărată prin credit imobiliar standard.
După judeţul Cluj-Napoca, primele poziţii sunt ocupate de Dolj, Iaşi, Mureş, Braşov, Bihor, Prahova şi Brăila. Capitala se sitează pe poziţia a 15-a.
La polul opus se găseşte judeţul Hunedoara, unde achiziţia unei locuinţe cu o cameră consumă numai 10% din salariul unui angajat plătit cu salariul mediu la nivel judeţean, indiferent dacă este cumpărată prin Prima Casă sau prin credit standard.
Apartamentele cu 2 camere
Rata lunară pentru un apartament cu 2 camere consumă, în medie, 34% din salariul mediu net al unui angajat care a achiziţionat o astfel de locuinţă prin programul Prima Casă. În cazul unui credit imobiliar standard, rata lunară pentru achiziţia unei locuinţe cu 2 camere reprezintă 32% din salariul lunar net al unui angajat.
Pentru o locuinţă cu 2 camere, un angajat clujean care obţine salariul mediu net va plăti 47% din veniturile sale lunare net (dacă achiziţionează locuinţa prin Prima Casă) şi 45% dacă o va cumpăra prin credit imobiliar standard.
Imediat în clasamentul judeţean, urmează Constanţa, Dolj, Timiş, Iaşi, Maramureş, Bihor şi Braşov. Ratele cel mai puţin împovărătoare se găsesc în judeţele Hunedoara, Giurgiu, Harghita, Mehedinţi şi Teleorman.
Apartamentele cu 3 şi 4 camere
În majoritatea judeţelor, costul unui apartament cu 3 camere este similiar cu cel al unui apartament cu 4 camere raportat la povara pe care ar reprezenta-o pentru un salariat plătit la nivelul salariului mediu din judeţ, în aceleaşi condiţii de creditare.
Angajaţii constănteni care vor să-şi cumpere un apartament cu 3 camere vor plăti o rată echivalentă cu 58% din salariul lunar dacă o achiziţionează prin programul Prima casă. Dacă achiziţia se face printr-un credit imobiliar standard, rata lunară va consuma numai 57% dn salariul lunar.
Pentru apartamentele cu 4 camere, un angajat care obţine salariul mediu net din Constanţa va plăti 46% din veniturile sale lunare nete (dacă achiziţionează apartamentul prin Prima Casă) şi 44% dacă va cumpăra locuinţa prin credit imobiliar standard (cu avans de 15%).
La polul opus este tot situaţia din judeţul Hunedoara, unde achiziţia unui apartament cu 3 camere consumă doar 24% din salariul lunar din judeţ, dacă este cumpăra prin Prima Casă şi numai 22% din salariu în cazul unui credit ipotecar standard. În acelaşi judeţ, locuinţele cu 4 camere consumă 24% din salariul lunar din judeţ dacă aceasta se face prin Prima Casă şi 22% dacă locuinţa este cumpărată prin credit ipotecar standard.
Valoarea ratelor lunare în Capitală
În Bucureşti, unde există şi cele mai mari salarii, achiziţia unei garsoniere înseamnă o rată de 22% din salariul mediu din municipiu prin programul Prima Casă şi 21% din salariul mediu net prin creditul imobiliar standard, peste media naţională. Pentru achiziţia unui locuinţe cu 2 camere, rata lunară consumă doar o treime (34%) din salariul mediu din municipiu dacă locuinţa este cumpărată prin Prima Casă şi 32% dacă este achiziţionată prin credit ipotecar.
Achiziţia unei locuinţe cu 3 camere prin Prima Casă rata lunară este echivalentă cu 39% din salariul mediu lunar. În cazul unui credit ipotecar tot pentru 30 de ani, avansul minim este de 15%, iar rata lunară echivalează cu 43% din salariul mediu net al unui angajat din Capitală. Pentru apartamentele cu 4 camere, valoarea ratei prin programul Prima Casă este de 39%, respectiv 43% prin credit imobiliar.
„Prin vânzare în pierdere, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege orice vânzare la un preţ egal sau inferior costului de achiziţie, astfel cum acesta este definit în reglementările legale în vigoare”, scrie în actul normativ. Totuşi, interdicţia nu este general valabilă, deoarece există şi unele excepţii. Astfel, vânzarea în pierdere este permisă comercianţilor doar în anumite situaţii, printre care vânzarea de lichidare, vânzarea de soldare sau vânzarea efectuată în magazinele sau depozitele de fabrică.
Dacă nu este vorba de una dintre situaţiile enumerate mai sus, amenda aplicabilă, de către organele de control ale Ministerului Finanţelor, pentru vânzarea în pierdere, este cuprinsă între 2.000 şi 10.000 de lei.
Grupul Kruk a investit 88 de milioane de euro în achiziţia de portofolii de creanţe în România, ceea ce reprezintă a doua mare investiţie făcută de grup în Europa, după Polonia, ţară în care a achiziţionat portofolii în valoare de 99 de milioane de euro.
Grupul a investit o sumă record de 299 milioane de euro în achiziţia de portofolii de creanţe pe şapte pieţe: Polonia, România, Republica Cehă, Slovacia, Germania, Spania şi Italia. Cele mai mari investiţii din 2016 au fost făcute în Polonia (99 milioane de euro, 33% din total), urmate de România (88 milioane de euro, 30% din total) şi Italia (75 milioane de euro, 25% din total), conform unui comunicat al grupului, care a publicat rezultatele financiare pentru 2016.
Conform estimărilor grupului, în 2016, valoarea nominală a creanţelor vândute sau externalizate spre colectare de către bănci şi alte entităţi pe piaţa din România a totalizat suma de 3,10 miliarde de euro (în 2015- 2,01 miliarde de euro), din care:
„Prin vânzare în pierdere, în sensul prezentei ordonanţe, se înţelege orice vânzare la un preţ egal sau inferior costului de achiziţie, astfel cum acesta este definit în reglementările legale în vigoare”, scrie în actul normativ. Totuşi, interdicţia nu este general valabilă, deoarece există şi unele excepţii. Astfel, vânzarea în pierdere este permisă comercianţilor doar în anumite situaţii, printre care vânzarea de lichidare, vânzarea de soldare sau vânzarea efectuată în magazinele sau depozitele de fabrică.
Dacă nu este vorba de una dintre situaţiile enumerate mai sus, amenda aplicabilă, de către organele de control ale Ministerului Finanţelor, pentru vânzarea în pierdere, este cuprinsă între 2.000 şi 10.000 de lei.