Momentul incredibil în care primarul oraşului Vilnius (Lituania) frustrat de ilegalităţile comise de cetăţeni, a condus un vehicul blindat peste un Mercedes-Benz clasa S, parcat neregulamentar, a devenit viral pe reţelele de socializare, potrivit The Guardian.
Potrivit primarului, aceasta este cea mai bună metodă de a combate, pe viitor, problema parcărilor neregulamentare.
“Mi-a ajuns cu şoferii care-şi parchează maşinile de lux pe pistele de bicicişti sau trecerile de pietoni. Acest tab este o unealtă bună pentru a rezolva problema parcărilor neregulamentare”, a explicat Zuokas.
Deşi Mamaia încă este cea mai căutată destinaţie de pe litoralul românesc, o altă staţiune de la area Neagră are toate şansele să o detroneze în scurt timp. Printre clădirile ridicate în perioada comunismului, au apărut hoteluri de 4 şi 5 stele, în care s-au investit milioane de euro, iar amenajările exterioare i-au făcut pe turişti să spună… “Plaja începe să arate ca în Egipt”.
Treptat, sudul litoralului românesc începe să atragă tot mai mulţi turişti atraşi de servicii de 5 stele, pe care le găsesc la preţuri mult mai rezonabile decât cele percepute în Mamaia. Proprietarii au investit milioane de euro în fostele unităţi de cazare comuniste şi le-au pregătit clienţilor tot confortul, departe de restul zonei care are nevoie de investiţii majore.
Staţiunea Venus renaşte încet, dar sigur, cu ajutorul hotelurilor de 4 şi 5 stele recent deschise, care au un grad de ocupare de aproape 100% pe timp de vară. Turiştii sunt extrem de mulţumiţi de serviciile pe care le primesc, dar şi de amenajările exterioare din jurul unităţilor de cazare. “Plaja începe să arate ca în Egipt. Sunt la standardele de afară, nu văd ceva mai mult afară decât aici”, a declarat un turist.
Un video postat pe Youtube o arată pe Krisztina Morvai, europarlamentar ungar ales pe lista neo-fasciştilor de la Jobbik, certându-i pe angajaţii Tribunalului Covasna pentru faptul că nu vorbesc limba maghiară şi nu au pliante în limba maghiară, ne infomează jurnalistul Dan Tanasă.
„Cu toţii trebuie să cunoască limba pe care o vorbesc locuitorii acestor teritorii iar în această localitate maghiarii au o pondere de 70-80%”, le striga europarlamentarul Krisztina Morvai angajaţilor Tribunalului Covasna potrivit traducerii în limba română a filmului postat pe internet în urmă cu câteva zile. Autorii postării susţin că acest film a fost realizat în primăvara anului 2016 şi că va fi adus în atenţia instituţiilor europene „cu scopul de a prezenta in mod real adevarul despre situatia juridica si sociala ale maghiarilor din Transilvania, contrara situatiei idilice prezentata de Romania in fata tarilor europene”.
Morvai, care susţine că are acceptul conducerii Tribunalului Covasna pentru a filma în instituţie, se arată deranjată de faptul că toate informaţiile din incinta Tribunalului Covasna din municipiul Sfântu Gheorghe sunt doar în lima română.
Comportându-se de parcă amiralul fascist Horthy Miklos ar fi încă la putere în Ardealul de Nord, Krisztina Morvai urlă la angajaţii Tribunalului Covasna afirmând, în mod mincinos, că ar exista o legislaţie care îi obligă să vorbească în limba maghiară şi să pună la dispoziţia cetăţenilor formulare în limba maghiară. Evident, Morvai, intrată în Parlamentul European pe lista neo-fasciştilor de la Jobbik, nu are nicio problemă să mintă, legislaţia românească în domeniul utilizării limbii materne în instituţiile publice fiind cât se poate de clară (detaliiaici). Krisztina Morvai are norocul să întâlnească chiar şi o doamnă în vârstă care nu cunoaşte limba oficială de stat a ţării în care susţine că s-a născut.
Gestul acestei doamne este inacceptabil. Un cetăţean ungar îşi permite să intre într-o instituţie publică a statului român pentru a-i certa pe angajaţii acestei instituţii pentru că nu vorbesc limba maghiară sau pentru că nu pun la dispoziţia cetăţenilor formulare tipizate în limba maghiară. Solicit public Ministerului Afacerilor Externe să o declare persona non grata pe această doamnă.
Un video postat pe Youtube o arată pe Krisztina Morvai, europarlamentar ungar ales pe lista neo-fasciştilor de la Jobbik, certându-i pe angajaţii Tribunalului Covasna pentru faptul că nu vorbesc limba maghiară şi nu au pliante în limba maghiară, ne infomează jurnalistul Dan Tanasă.
„Cu toţii trebuie să cunoască limba pe care o vorbesc locuitorii acestor teritorii iar în această localitate maghiarii au o pondere de 70-80%”, le striga europarlamentarul Krisztina Morvai angajaţilor Tribunalului Covasna potrivit traducerii în limba română a filmului postat pe internet în urmă cu câteva zile. Autorii postării susţin că acest film a fost realizat în primăvara anului 2016 şi că va fi adus în atenţia instituţiilor europene „cu scopul de a prezenta in mod real adevarul despre situatia juridica si sociala ale maghiarilor din Transilvania, contrara situatiei idilice prezentata de Romania in fata tarilor europene”.
Morvai, care susţine că are acceptul conducerii Tribunalului Covasna pentru a filma în instituţie, se arată deranjată de faptul că toate informaţiile din incinta Tribunalului Covasna din municipiul Sfântu Gheorghe sunt doar în lima română.
Comportându-se de parcă amiralul fascist Horthy Miklos ar fi încă la putere în Ardealul de Nord, Krisztina Morvai urlă la angajaţii Tribunalului Covasna afirmând, în mod mincinos, că ar exista o legislaţie care îi obligă să vorbească în limba maghiară şi să pună la dispoziţia cetăţenilor formulare în limba maghiară. Evident, Morvai, intrată în Parlamentul European pe lista neo-fasciştilor de la Jobbik, nu are nicio problemă să mintă, legislaţia românească în domeniul utilizării limbii materne în instituţiile publice fiind cât se poate de clară (detaliiaici). Krisztina Morvai are norocul să întâlnească chiar şi o doamnă în vârstă care nu cunoaşte limba oficială de stat a ţării în care susţine că s-a născut.
Gestul acestei doamne este inacceptabil. Un cetăţean ungar îşi permite să intre într-o instituţie publică a statului român pentru a-i certa pe angajaţii acestei instituţii pentru că nu vorbesc limba maghiară sau pentru că nu pun la dispoziţia cetăţenilor formulare tipizate în limba maghiară. Solicit public Ministerului Afacerilor Externe să o declare persona non grata pe această doamnă.
Deşi pentru unii este doar un joc imaginar, pentru jucătorii de la Cupa Mondială de Vâjthaţ, care a avut loc pe 24 iulie, competiţia a fost una cât se poate de reală, potrivit Reuters.
Sportul, inspirat din franciza “Harry Potter” semnată de J.K. Rowling, este practicat în viaţa reală de jucători care ţin mături între picioare, exact ca vrăjitorii tineri din seria magică arhi cunoscută.
Deşi pentru unii este doar un joc imaginar, pentru jucătorii de la Cupa Mondială de Vâjthaţ, care a avut loc pe 24 iulie, competiţia a fost una cât se poate de reală, potrivit Reuters.
Sportul, inspirat din franciza “Harry Potter” semnată de J.K. Rowling, este practicat în viaţa reală de jucători care ţin mături între picioare, exact ca vrăjitorii tineri din seria magică arhi cunoscută.
În 1999, când Fethullah Gulen a plecat în SUA pentru un tratament medical, a fost difuzat un mesaj video la televiziunea turcă pe care l-a negat, spunând ca a fost falsificat:
„Trebuie îndepărtate arterele din sistem, fără ca cineva să observe… Trebuie să aşteptaţi momentul potrivit până când veţi deţine toată puterea”, suna mesajul de pe casetă. Gulen a rămas în SUA şi nu s-a mai întors de atunci în Turcia.
Există numeroase zvonuri legate de modul în care sunt produşi cartofi prăjiţi serviţi în restaurantele McDonald’s.
În ultima vreme, pe internet sunt postate tot mai multe fotografii, în care mâncarea vândută de compania americană pare să rămână neschimbată chiar şi după câţiva ani.
Europa conduce detaşat topul celor mai bune oraşe în care să locuieşti, din top 25, 15 fiind pe ”bătrânul continent”, conform unui studiu Monocle.
Pentru realizarea topului s-au luat în considerare câteva criterii pentru catalogarea oraşelor. Printre acestea se numără şi preţul mediu al unui prânz, preţul unei cafele, cât te costă să închiriezi o garsonieră şi câte obiective turistice există în oraş.
Aceasta va fi cea de-a patra bancnota din seria „Europa”, dupa cea de 5 euro care a intrat in circulatie in luna mai 2013, urmata la sfarsitul lunii septembrie 2015 de noua bancnota de 10 euro, iar in luna noiembrie 2015 de noua bancnota de 20 euro.
„Introducerea noii bancnote de 50 de euro va spori si mai mult siguranta monedei noastre. Elementele sale de ultima generatie ne ajuta sa ne protejam moneda. Acestea se inscriu in eforturile noastre continue de a mentine stabilitatea euro, o moneda utilizata cotidian de 338 de milioane de cetateni din intreaga zona euro”, a declarat Yves Mersch, membru al Comitetului executiv al BCE.
Bancnota de 50 de euro este cea mai utilizata dintre toate cupiurile euro, reprezentand 45% din totalul bancnotelor aflate in circulatie. Volumul bancnotelor de 50 de euro in circulatie depaseste volumul cumulat al bancnotelor de 5 euro, 10 euro si 20 euro. De asemenea, numarul de bancnote de 50 de euro in circulatie este aproape identic cu totalul tuturor cupiurilor aflate in circulatie la sfarsitul anului 2002 – anul in care bancnotele si monedele euro au fost puse in circulatie.
Noua bancnota de 50 de euro include o fereastra-portret, element de siguranta inovator utilizat pentru prima data in cazul bancnotei de 20 euro din seria „Europa”. Atunci cand bancnota este indreptata spre o sursa de lumina, o fereastra transparenta din apropierea marginii superioare a hologramei reda portretul Europei, personaj din mitologia greaca, care este vizibil pe ambele fete ale bancnotei. Acelasi portret apare si in filigran. Aversul bancnotei include un „numar verde-smarald”, respectiv un numar stralucitor care, la inclinarea bancnotei, isi schimba culoarea din verde-smarald in albastru-inchis si creeaza un efect luminos care se deplaseaza in sus si in jos. Aceste elemente de siguranta faciliteaza verificarea autenticitatii noii bancnote de 50 de euro prin utilizarea metodei „atinge, priveste, inclina”.