Tag: sustinere

  • Afacerile QuickMobile au crescut cu 75% în primul semestru din 2016. Creşterea a fost susţinută de telefoanele premium

    Vânzările QuickMobile au crescut cu cca. 75% în primul semestru din acest an. Evoluţia a fost susţinută, pe de o parte, de cererea tot mai mare pentru gadget-uri şi telefoane premium, dar şi de direcţiile principale de dezvoltare trasate de companie la începutul anului.

    Astfel, cifra de afaceri a QuickMobile, la nivelul shop-ului online şi magazinelor fizice, în primele şase luni din 2016, a depăşit 70 milioane de lei, în creştere cu 75% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    ”În ultimii doi ani ne-am concentrat fie pe cifra de afaceri, fie pe creşterea profitului. Astfel, după ce în 2014 nivelul cifrei de afaceri a fost primordial pentru noi, anul trecut am pus accentul pe creşterea profitului, fiindcă suntem o companie românească privată şi ne dezvoltăm organic, din resurse financiare proprii. În 2016, însă, ne-am îndreptat atenţia, în egală măsură, atât către creşterea afacerilor, fiindcă vrem să depăşim rezultatele din 2014 pe acest segment, cât şi către profit, ţinta vizând un nivel mai mare cu cel puţin 10% faţă de 2015”, declară Tudor Ţiboc, General Manager-ul QuickMobile.

    Potrivit acestuia, în primul semestru al anului, românii au avut un apetit ridicat pentru dispozitivele wearable, mai ales pentru ceasurile inteligente, în ton cu tendinţa de la nivel european. O altă categorie de produse care a susţinut evoluţia din perioada analizată a fost cea a telefoanelor mobile, românii preferând, cu precădere, smartphone-urile premium. În ambele cazuri, clienţii au optat, preponderent, pentru device-urile recent lansate de producători renumiţi pe plan internaţional, precum Apple, Samsung sau Huawei.

    ”Românii, ca şi ceilalţi consumatori europeni, vor să aibă branduri premium, la scurt timp de la lansarea pe piaţă. Din acest motiv, vrem ca în 2016 să ne mărim portofoliul şi cu alte branduri puternice la nivel internaţional, pentru a susţine evoluţia ascedentă a business-ului. Rezultatele din primele şase luni arată că principalele direcţii de dezvoltare trasate pentru acest an au avut efectul scontat, iar extinderea reţelei de magazine în franciză va consolida poziţia QuickMobile de cel mai mare specialist în tehnologie din România”, completează General Manager-ul QuickMobile.

    Pentru a obţine creşteri pe toate liniile, compania a iniţiat, în luna iunie, un plan de extindere în franciză în mai multe oraşe mari din ţară, precum Sibiu, Ploieşti, Piteşti, Oradea, Craiova şi Târgu Mureş. Acest program va fi continuat şi anul viitor, planul vizând noi magazine în franciză şi în Braşov, Arad, Alba Iulia, Bacău, Galaţi, Focşani, Piatra Neamţ sau Buzău, dar şi în Bucureşti.

  • Este confirmat! A fost descoperită cea mai asemănătoare planetă cu Terra de până acum

    O navetă spaţială urmează să fie trimisă pe suprafaţa planetei în următorii 30 de ani.

    Oficialii Observatorului Sudic European au confirmat descoperirea unei noi exoplanete. Vestea este extrem de importantă, deoarece înseamnă că în apropiere de Terra există o planetă care ar putea susţine  viaţă. ,,Proximitatea pe care am descoperit-o este cu adevărat fascinantă, nici că se putea mai bine”, susţine unul dintre membrii grupului de cercetare, Michael Endl (Universitatea din Texas). 

    Vezi aici de ce noua planetă este atât de importanră pentru Terra!

  • Principalele temeri care îi opresc pe antreprenorii din Europa

    Opinie Ana Martinez, FACE Entrepreneurship


    Pentru a ajuta aceşti potenţiali antreprenori să înţeleagă şi să îşi depăşească temerile, Comisia Europeană a lansat recent programul FACE (Failure Aversion Change in Europe) Entrepreneurship. Campania condusă de compania spaniolă Secuoya are rolul de a încuraja antreprenoriatul prin tratarea unor subiecte legate de latura emoţională a dezvoltării unei afaceri proprii. În acest sens, Comisia a comandat un studiu Delphi pentru a determina care sunt cele mai mari temeri ale celor care vor să lanseze un start-up.

    Cercetarea, condusă de profesorul Jan Brinckmann, a arătat că aceste temeri pot fi grupate în şase categorii: financiare, legate de carieră, de percepţie socială, de autopercepţie, de pierdere a propriei libertăţi şi un „mix“ de frici.

    VOI PUTEA SĂ ASIGUR STRICTUL NECESAR?

    Un numitor comun pentru cei mai mulţi antreprenori are la bază banii: teama de a pierde un venit constant, de a nu avea capacitatea de a plăti cheltuielile sau de a pierde banii investiţi în companie. Cheryl Miller, fondatoare a Digital Leadership Institute, spune că acesta a fost unul dintre principalele ei motive de îngrijorare: „Voi putea să pun o pâine pe masă luna asta sau luna care vine?.“

    Diverse soluţii sunt prezentate atunci când întrebi antreprenori de succes cum şi-au depăşit această teamă, aşa cum ar fi investirea propriilor economii. Darren Westlake, CEO al Crowdcube, crede că soluţia cea mai bună e pornirea unui business fără ajutor din exterior, cu propriii tăi bani, urmând să cauţi finanţare doar atunci când poţi pune pe masă un produs finit (proces numit în mod general bootstrapping – n. red.): „Trebuie să mergi cât de departe poţi cu banii tăi, poţi obţine o finanţare mult mai bună astfel“.

    E O IDEE BUNĂ SĂ RENUNŢ LA JOBUL MEU ACTUAL?

    Chiar dacă ai făcut rost de suma necesară pentru a porni un business, lansarea unui start-up presupune de obicei renunţarea la un loc de muncă confortabil. Iar asta se traduce în teama de a pierde un anume statut profesional şi eforturile depuse până la acel moment pentru dezvoltarea unei cariere. „Am lucrat ca director la Google şi după şapte ani am decis să plec şi să pornesc propria mea companie. Mulţi dintre prietenii mei m-au întrebat dacă am înnebunit“, povesteşte Laurence Fontinoy, cofondator al Woom.

    Cu toate acestea, majoritatea antreprenorilor sunt de părere că lansarea unui start-up îţi va îmbunătăţi abilităţile şi chiar CV-ul, indiferent dacă ai succes sau nu. „Cel mai bun lucru pe care îl poţi face, profesional vorbind, este să investeşti în tine.

    Procesul de învăţare în antreprenoriat este unul foarte greu şi asta nu se schimbă niciodată, este un lucru greu, dar acele momente sunt cele care te ajută pe viitor“, crede Jeroen Merchiers, antreprenor şi manager general pentru Europa şi Rusia al Airbnb.

    PERCEPŢIA SOCIALĂ ŞI IMPORTANŢA SUSŢINERII DIN PARTEA FAMILIEI ŞI A PRIETENILOR

    A treia cea mai întâlnită teamă pe care experţii au identificat-o este legată de percepţia socială. Mai exact, este teamă legată de ceea ce alţii vor gândi sau spune despre tine. Lansarea unei companii poate fi considerat ceva nebunesc sau anormal; fondatorii se tem, deseori, de expunerea în faţa prietenilor sau a familiei şi reacţia pe care aceştia ar putea-o avea. „Mama îmi spune şi astăzi că ar fi trebuit să accept slujba pe care o bancă mi-a oferit-o“, mărturiseşte Dirk Ahlborn, cofondator şi CEO al Hyperloop. „Dar nu mă pot vedea lucrând la un job cu program de la 9 la 5. Nu e vorba de bani, poţi să câştigi extrem de bine lucrând într-o corporaţie, dar eu nu consider că muncesc la compania mea: pentru mine, e o parte a vieţii mele.“

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
     

  • Viaţa unui copil de bani gata .”Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou” – GALERIE FOTO

    Julia Stakhiva are 23 de ani, trăieşte la Londra, se coafează şi face tratamente de înfrumuseţare la Moscova, cheltuie 200.000 de lire sterline pe an pe pantofi şi are o garderobă în valoare de 1.5 milioane de lire sterline. Iar totul este plătit de părinţii ei, scrie Daily Mail.

    Părinţii ei au făcut milioane de dolari conducând diferite companii în Ucraina şi susţin stilul de viaţă luxos al tinerei. Până acum, tânăra ar fi cheltuit 180.000 de lire pe operaţii estetice.

    “Oricine poate fi bogat, însă nu oricine nu poate fi frumos”, mărturiseşte tânăra plină de înţelepciune pentru cotidianul britanic.”În cercurile în care mă învârt oamenii nu sunt geloşi pentru că cineva are nu ştiu ce pereche de pantofi sau geantă, ci sunt geloşi pe înfăţişarea celuilalt. De aceea este important pentru mine să fiu frumoasă, slabă şi să am un păr frumos”, a continuat ea.

    “Este bine să începi operaţiile estetice de la vârstă fragedă. Unii oameni nu sunt destul de curajoşi să-şi facă operaţii estetice. Cred că este mai bine să stea acasă şi să mănânce pizza. Ei bine, voi să mâncaţi pizza şi eu să arăt bine”, este un alt gând înţelept al Juliei Stakhiva.

    “Scopul meu în viaţă este să am succes. Arăt prea bine, sunt prea frumoasă şi prea educată pentru o slujbă de birou”, încheie ea.
     

  • Turcia susţine grupuri islamiste din Orientul Mijlociu, dezvăluie un document guvernamental german

    Documentul secret este un răspuns al Guvernului de la Berlin la o întrebare oficială a grupului parlamentar Die Linke despre eventuala susţinere oferită de Administraţia de la Ankara grupurilor islamiste.

    “În principal începând cu anul 2011, în contextul islamizării doctrinei politice a Ankarei, Turcia a devenit principala platformă de susţinere a grupurilor islamiste din Orientul Mijlociu”, precizează documentul, conform site-ului DiePresse.com.

    Documentul evocă “afinitatea ideologică” a regimului Recep Tayyip Erdogan şi a formaţiunii de guvernământ de la Ankara, Partidul pentru Dreptate şi Dezvoltare (AKP), cu mişcarea egipteană Fraţii Musulmani, cu organizaţia islamistă Hamas, care deţine controlul asupra teritoriului palestinian Fâşia Gaza, şi cu grupuri islamiste ale opoziţiei din Siria.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Florinel Chiş este noul director executiv al Asociaţiei Române a Magazinelor Online

    În 2006, a pornit primul start-up, companie de dezvoltare software şi design care a dezvoltat numeroase proiecte pentru branduri precum Autodesk, eMAG, Romstal Group, PC Garage, Marketonline, Altex, Dedeman, Flanco. În 2012, Florinel Chiş s-a stabilit în Marea Britanie, lucrând pentru retaileri online şi Warner Music Group, unde a dezvoltat platforma globală de ecommerce a grupului. În 2013 a co-fondat Elastera, start-up britanic, platformă de hosting pentru magazine online, companie care a obţinut VC funding în Q1 2014. Totodată, Florinel Chiş a fost consultant la OSF Global pentru clienţi din Fortune 500.

    ARMO susţine dezvoltarea comerţului online în România, ca fiind metoda cea mai modernă şi mai eficientă de retail, ce oferă avantaje şi beneficii clare consumatorilor în comparaţie cu metodele de comerţ tradiţional.

    „Comerţul online este într-o etapă de dezvoltare puternică şi sunt convins că va deveni rapid o destinaţie uzuală pentru majoritatea clienţilor români. ARMO este un pilon important pentru magazinele online din România care vor să demonstreze că ecommerce-ul este cel mai eficient şi sigur mod de a face comerţ modern, în beneficiul consumatorilor. Obiectivul meu pentru anul acesta este să pun în aplicare principiile asociaţiei în beneficiul membrilor săi şi a celor potenţiali, pentru a creşte comerţul online din România”, spune Florinel Chiş, director executiv ARMO.

    Acţiunile ARMO se vor concentra pe 3 direcţii: susţinerea magazinelor online şi recunoaşterea serviciilor de calitate oferite de acestea, radiografierea constantă a tendinţelor din comerţul online şi analiza comportamentului de consum al clienţilor români.

    În activitatea sa Florinel Chiş este susţinut de noul Consiliu Director al Asociaţiei format din Mihai Pătraşcu (CEO evoMAG), Marian Alecsiu (co-fondator F64), Gabriel Vasile (site manager SevenSins.ro), Tudor Manea (‎general manager eMAG România). Marius Ghenea va rămâne preşedintele ARMO.

    Lansată în 2010, Asociaţia Română a Magazinelor Online (ARMO) reprezintă magazinele online din România şi susţine interesele membrilor săi. ARMO a elaborat Codul de Bune Practici ale Magazinelor Online şi un program de atestare a magazinelor online din România, în conformitate cu acest Cod de Bune Practici.

  • Dacian Cioloş, apel pentru susţinerea lui Ponor şi Drăgulescu: “Haideţi să nu fim doar consumatori de victorii, să fim suporteri adevăraţi”

    ”Cătălina Ponor ştie să dăruiască atunci când câştigă, aşa cum dăruieşte şi când trece prin momente mai grele. Să fim alături de ea, de Marian Drăgulescu, de toţi sportivii români care dau totul la Jocurile Olimpice, să le spunem că-i iubim pentru ceea ce sunt şi ceea ce fac. Haideţi să nu fim doar consumatori de victorii. În astfel de momente, să fim suporteri adevăraţi pentru toţi aceia pentru care sportul este un mod de viaţă, este formator de caractere – uneori în condiţii foarte grele, este fair-play şi autodepăşire. Este momentul să recunoaştem că, după fiecare competiţie, învăţămintele trebuie să le tragem şi noi, ca oameni chemaţi să-i susţină, să-i sprijine. Suntem alături de voi Cătălina, Marian, vă iubim şi vă apreciem enorm, pentru că ştim cât munciţi şi cât dăruiţi pentru a ne reprezenta acolo şi pentru a ne oferi momente de emoţie şi de bucurie”, a scris Dacian Cioloş.

    Ulterior, el a revenit şi cu un comentariu la postarea sa.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Amazoanele din Dahomey, cele mai temute femei din istorie

    Povestea amazoanelor, femei neînfricate care luptau cu dârzenie până la ultima, este una dintre cele mai cunoscute din mitologia greacă. În Iliada acestea purtau supranumele de Antianeirai („cele care luptă ca bărbaţii”), iar unele poveşti susţineau că ele şi-ar fi tăiat un sân pentru a putea folosi mai uşor arcul şi suliţele. Mitul amazoanelor a dăinuit peste milenii, deşi istoria nu a confirmat existenţa lor. Puţini cunosc însă povestea veritabilelor amazoane: cele din Dahomey.

    Vezi aici cine au fost amazoanele din Dahomey, cele mai temute femei din istorie

  • Artă, scandal şi lupta contra impozitelor

    La fel de bine dichisit ca oricând, Guy Wildenstein a participat la diverse dineuri liniştite la New York sau în saloane pariziene particulare, în ultimele săptămâni, ilustrând perfect declinul unei întregi dinastii de miliardari: înconjurat de avocaţi, compătimit, vânzându-şi tablourile – dar încă fabulos de bogat. Ce l-a adus în această situaţie? Procesul de impozitare a moştenirii, care i-ar putea micşora averea cu jumătate de miliard de dolari. Lui Wildenstein, în vârstă de 70 de ani, îi revine responsabilitatea de a se asigura că averea celei de-a cincea generaţii va ajunge şi la a şasea. Are de rezolvat problema complicată a celor 448 de milioane de euro – suma pe care guvernul francez susţine că familia lui o datorează din cauza neplăţii taxelor şi impozitelor – o cifră care, înregistrată la capitolul pierderi, ar aduce chiar şi cel mai bogat om din lume la un pas de depresie. 

    Wildenstein s-a despărţit de piese de valoare din colecţia sa în cadrul unei licitaţii organizate anul acesta la New York, pentru 1,2 milioane de dolari. De asemenea, posedă încă imensa locuinţă din Manhattan, cumpărată pentru 32,5 milioane de dolari la sfârşitul anului 2008, pe care încearcă să o vândă, conform relatărilor recente din presa internaţională. La Paris, acolo unde se ţine procesul, deţine un apartament sechestrat în mod legal, cu mobilierul aflat sub sigiliu. Totuşi, apariţia lui Wildenstein nu lasă de dorit – se afişează numai în costume impecabile, în stilul oamenilor de afaceri francezi, pentru a-şi păstra imaginea şi aparenţele. Wildenstein a fost şi este încă unul dintre indivizii din spuma societăţii, iar institutul care poartă numele familiei, este un templu de istorie a artei. Binecunoscutele catalogues raisonnés (cataloage de prezentare a operelor de artă ale unui anumit artist), pe care „les W“ şi-au pus semnătura, sunt atât de exhaustive (pentru cei mai importanţi artişti ai secolelor secolelor XIX şi XX), încât o lucrare a lui Monet ar fi lipsită de valoare fără un aşa-numit „număr de index“ Wildenstein. „Nimeni nu a atras mai bine decât familia Wildenstein banii şi puterea şi, cel mai important dintre toate, respectul“, spune istoricul de artă John Richardson.

    Afacerea familiei stă însă pe foarte multe secrete. Atât de aprig păstrate încât Wildenstein a declarat că el însuşi nu ştia prea multe despre mersul financiar al afacerii până la moartea tatălui său, Daniel, în 2001. Când a venit timpul să-şi împartă moştenirea, Guy şi fratele său, Alec, susţineau că tatăl lor a avut o valoare netă de 40,9 milioane de euro sau aproximativ 45 de milioane de dolari. În speranţa că vor fi absolviţi de plata impozitelor, de 17,7 milioane de euro, au dăruit Republicii Franceze – respectiv lui Nicolas Sarkozy, preşedintele de atunci al Franţei şi  prieten apropiat al familiei – un set de lucrări ale sculptorului favorit al Mariei Antoaneta. La fel de încântător ca sculpturile, acest moment a fost acoperit cu graţie de pânza ignoranţei şi, chiar dacă procurorii francezi s-au revoltat, familiei Wildenstein i-a revenit un număr impresionant de lucrări de artă şi o sumă importantă de bani. În luna decesului lui Daniel, guvernul a descoperit un traseu aerian foarte bine pus la punct pentru lucrările de artă de mare valoare, care au fost mutate din SUA în Elveţia. Doar un singur tablou a rămas la locul său. Un Caravaggio deţinut de Wildenstein atârna într-o galerie de la Muzeul Metropolitan de Artă din New York. Cunoscut sub numele de „The Lute Player“, lucrarea valorează zeci de milioane de dolari, probabil mai mult decât întreaga avere imobiliară declarată de aceştia. Iar procurorii francezi au tras concluzia că ar trebui să existe mai multe astfel de exemplare în seiful familiei.

    Într-o dimineaţă de ianuarie, Wildenstein s-a prezentat în faţa judecătoriei penale la Palais de Justice însoţit de avocat, care a vorbit tot timpul în numele său; este de aşteptat ca procesul să se încheie anul viitor. Povestea a fost deja ilustrată de revista Paris Match. Ultima dată când un membru al familiei s-a folosit de mass-media a fost şi prima dată când majoritatea americanilor au auzit de familie: la sfârşitul anilor 1990, cumnata lui Guy, Jocelyn, a apărut în reviste precum New York şi Vanity Fair, în timpul divorţului scandalos dintre ea şi Alec Wildenstein. Acuzaţiile s-au învârtit în jurul unor subiecte precum manechine din Rusia, leoparzi ca animale de companie, facturi de spălătorie şi curăţătorie cu cinci cifre în coadă şi, mai ales, costurile imense pentru operaţiile estetice ale lui Jocelyn, care a încercat, după spusele lui Alec, să semene cât mai mult cu o felină. „Am fost întotdeauna oameni foarte discreţi“, a declarat Guy Wildenstein revistei franceze. „Tatăl meu nu era un om de lume, nici eu nu sunt; aproape nimeni nu ştie cum arată soţia mea.“ Wildenstein, cetăţean francez născut în New York, şi-a educat copiii la Lycée Français din Upper East Side şi în cadrul Ivy League în Manhattan. A fost un om pragmatic şi simplu care, susţine fiul său, şi în ciuda faptului că a deţinut funcţia de preşedintele Wildenstein & Co. din 1990, n-ar fi fost în stare să ascundă averea familiei de Guvernului francez, aşa cum este acuzat acum. „Eu şi fratele meu am fost dezorientaţi“, a declarat el. „Tatăl meu nu vorbea despre afacerea lui, nu venea să-mi ceară sfaturi pentru gestionarea averii şi nici nu ne-ar fi cedat-o în timpul vieţii. Ştiam că are încredere în noi, dar nu ne dădea niciodată informaţii detaliate“.