Până la 14 decembrie, 18.569 de persoane au contractat virusul mortal în trei dintre ţările cele mai afectate, şi anume Guineea, Liberia şi Sierra Leone, iar 6.900 au murit.
În total, 18.603 cazuri de infectare cu Ebola şi 6.915 decese au fost înregistrate în opt ţări de la începutul epidemiei, în decembrie 2013.
De asemenea, suma alocată pentru investiţii în 2014 a fost de 355 de milioane de lei, iar pentru 2015, la acest capitol sunt prevăzuţi 656 milioane de lei.
Bugetul Ministerului Sănătăţii (MS) va creşte cu 3 la sută în 2015.
În anul 2015, bugetul MS este de 6,73 miliarde de lei, în timp ce, din bugetul MS pe 2014 de 8,06 miliarde de lei, s-au scăzut banii pentru plata arieratelor, rămânând 6,6 miliarde de lei.
În acelaşi timp, va scădea suma pe care instituţia o va trasfera pentru echilibrarea Fondului Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS), de la 2,79 miliarde lei, în 2014, la 1,33 miliarde de lei, în 2015.
Ismail Ould Cheikh Ahmed îi va succeda din ianuarie americanului Anthony Banbury, a anunţat ONU într-un comunicat.
El va lucra în strânsă colaborare atât cu coordonatorul ONU pentru Ebola, doctorul David Nabarro, cât şi cu guvernele ţărilor afectate în Africa de Vest.
În vârstă de 54 de ani, el este în prezent numărul doi al Misiunii ONU în Libia (UNSMIIL), după ce a ocupat diverse posturi în agenţii ale Naţiunilor Unite, între care UNICEF, în Siria şi în Yemen, dar şi la Nairobi şi în Georgia.
UNMEER a fost creată în urmă cu două luni pentru a coordona lupta împotriva epidemiei în cele trei ţări cele mai afectate (Liberia, Sierra Leone şi Guineea). Sediul acestei misiuni, care are filiale în cele trei ţări, dar şi în Mali, este la Accra.
Este vorba de prima misiune pe teren a ONU consacrată unei crize de sănătate publică.
Potrivit ultimului bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, epidemia de febră hemoragică Ebola a provocat moartea a 6.388 de persoane din 17.942 de cazuri înregistrate.
Sierra Leone a devenit acum câteva zile ţara cea mai afectată de epidemie, cu 1.319 noi cazuri în trei săptămâni, în contextul în care propagarea bolii a încetinit în Liberia.
Specialiştii precizează că România este printre puţinele ţări din Uniunea Europeană care nu are un sistem în care asigurările private de sănătate să stea alături de cele sociale.
În prezent, asigurările private de sănătate câştigă tot mai mult teren în rândul conaţionalilor. Experţii din domeniu afirmă că în ultima perioadă s-a înregistrat o creştere spectaculoasă în acest domeniu. Explicaţia? Românii îşi doresc să aibă acces la servicii medicale de calitate şi au început să realizeze faptul că nu pot beneficia de acest lucru doar dacă au o asigurare socială. Mai mult, angajatorii includ tot mai des astfel de poliţe în pachetul de beneficii oferit angajaţilor ca stimulent în recrutare sau mai târziu pentru a-şi motiva angajaţii.
“Consider că avem ingredientele pentru a face lucrurile sa functioneze şi în România”, susţine Emilia Bunea, CEO Metropolitan Life. „Este important să comunicăm foarte clar necesitatea asigurării private. Accesul constant la servicii medicale de calitate este un beneficiu esenţial pe care îl oferă asigurarea privată de sănătate. O consecinţă evidentă a răspândirii asigurărilor de sănătate va fi îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei, implicit un standard de viaţă crescut în România”.
În ultimii ani piaţa asigurărilor private de sănătate din România s-a schimbat în funcţie şi de nevoile clienţilor. Dacă în anii ’90 asigurarea privată de sănătate era o asigurare de călătorie, în prezent o astfel de poliţă are caracteristici particulare şi poate fi individuală, în funcţie de nevoile fiecărui client sau de grup, în funcţie de necesităţile şi caracteristicile unui grup de obicei de angajaţi.
Concret, persoana care îşi încheie un astfel de contract are posibilitatea de a-şi alege instituţia medicală la care să meargă şi chiar medicul care să îl trateze. O asigurare privată de sănătate poate oferi protecţie şi în cazul bolilor cronice sau grave, a căror incidenţă este ridicată, afecţiuni printre care se numără cancer, diabet sau boli cardiovasculare.
De asemenea, pe o singură poliţă poate fi asigurată întreaga familie. Aici apar şi avantaje din punct de vedere financiar. Specialiştii spun că este mai ieftin să faci o astfel de poliţă decât să închei asigurări private de sănătate fiecărui membru al familiei în parte.
Chiar dacă în România asigurările private de sănătate reprezintă încă un domeniu aflat la începuturi experţii din domeniu sunt optimişti în ceea ce priveşte dezvoltarea acestui sector.
Dovadă stă un studiu recent realizat la iniţiativa Metropolitan Life de către Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), ale cărui date arată că mai bine de jumătate dintre românii care nu au o asigurare privată de sănătate şi-ar dori să îşi încheie o astfel de poliţă. Mai mult, 45% dintre conaţionali sunt dispuşi chiar să plătească lunar 100 de lei pentru a beneficia de o asigurare privată de sănătate, în timp ce 28% ar plăti o sumă cuprinsă între 101 şi 200 lei.
Acest material face parte din campania Sănătatea-i cel mai bun prieten, susţinută de Metropolitan Life. Urmăreşte campania şi pe Facebook.
Sierra Leone a devenit pentru prima oară ţara care înregistrează cel mai mare număr de persoane contaminate cu virusul Ebola, cu 7.798 de cazuri, faţă de 7.719 în Liberia.
Bilanţul precedent al OMS, din 2 decembrie, era de 6.070 de morţi din 17.145 de cazuri.
Epidemia, cea mai gravă de la identificarea virusului în 1976, s-a declanşat în Guineea, la sfârşitul lui decembrie 2013. De atunci şi până la 6 decembrie 2014, epidemia de Ebola a provocat moartea a 1.412 persoane în această ţară, din 2.283 de cazuri.
De asemenea, s-au înregistrat până la 3 decembrie 3.177 de morţi în Liberia, din 7.719 cazuri.
În Sierra Leone, OMS a înregistrat până la 6 decembrie 1.742 de decese din 7.798 de cazuri declarate.
În Mali, ultima ţară afectată de virus, OMS a semnalat opt cazuri care au provocat şase decese.
Bilanţul din Nigeria şi Senegal a rămas neschimbat de peste două luni, cu 20 de cazuri dintre care opt mortale în Nigeria şi un caz în Senegal, un student din Guineea a cărui vindecare a fost anunţată de către autorităţi la 10 septembrie. Aceste două state au fost retrase de pe lista cu ţările grav afectate de epidemia de Ebola.
În Statele Unite, au fost înregistrate patru cazuri, dar numai un pacient liberian, revenit din ţara sa, a murit din cauza bolii, potrivit bilanţului din 16 noiembrie.
Spania a înregistrat un caz de contaminare cu virusul Ebola, o asistentă care a îngrijit doi misionari infectaţi şi repatriaţi la Madrid, unde aceştia au decedat în august şi septembrie. Infirmiera a fost între timp declarată vindecată. Spania nu mai face parte de marţea trecută din ţările considerate ca fiind afectate de febra hemoragică Ebola.
Aceste textile inteligente sunt capabile “să capteze informaţii biomedicale despre persoanele care le poartă şi să le transmită” apoi, prin intermediul unor dispozitive de comunicaţii fără fir, unor centre de urgenţe medicale sau unor programe de analiză, au precizat cercetătorii de la Facultatea de ştiinţe şi de la Centrul de optică, fotonică şi laser din cadrul Universităţii Laval din Quebec, autorii studiului, informează AFP.
Peste câţiva ani, numeroase aplicaţii vor fi posibile, iar cele mai multe dintre ele vor viza domeniul medical. De asemenea, copiii pierduţi sau răpiţi vor putea să fie localizaţi foarte repede graţie acestor articole vestimentare “căptuşite” cu senzori, a explicat Jeff Viens, unul dintre autorii studiului.
“Textilele au mai multe funcţionalităţi” şi, transferând informaţiile prin intermediul internetului, hainele vor deveni “o platformă de comunicare şi un mijloc de informare”, a adăugat profesorul canadian.
“O aplicaţie posibilă vizează instalarea unui releu care monitorizează ritmul cardiac şi care va permite alertarea serviciilor de urgenţe atunci când o persoană, în plin somn, suferă un infarct”, a adăugat el.
Cercetătorii canadieni, coordonaţi de profesorul Younes Messaddeq, au creat aceste fibre textile suprapunând mai multe straturi fine de cupru, polimeri, sticlă şi argint.
Noua fibră, care are în acelaşi timp un rol de senzor şi de antenă, este “rezistentă şi maleabilă şi poate fi ţesută împreună cu fire de lână şi bumbac”, precizează Universitatea Laval, adăugând faptul că hainele vor putea “să capteze diverse tipuri de informaţii”, precum concentraţia de glucoză din sânge şi activitatea cerebrală şi să analizeze “mişcările şi coordonatele spaţiale”.
Mai rămân totuşi câteva detalii de reglat înainte ca aceste haine inteligente să apară în comerţ, precum conectarea lor la o reţea online fără fir şi “rezolvarea problemei care ţine de alimentarea electrică”, a precizat profesorul Younes Messaddeq.
Un alt detaliu, deloc lipsit de importanţă: “Va trebui să ne asigurăm că textila este lavabilă şi că rezistă la produsele chimice din detergenţi”.
Numărul doctorilor la mia de locuitori varia, în 2012, de la 6,2 doctori în Grecia, 4,9 în Austria şi 4,4 în Lituania, la 2,5 în România şi Slovenia şi 2,2 în Polonia, arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi al Comisiei Europene.
Cele mai multe consultaţii anuale raportat la numărul de locuitori se înregistrează în Ungaria, Slovacia, Cehia şi Germania, România aflându-se pe locul 19 în UE.
În ceea ce priveşte asistentele, media europeană este de opt la 1.000 de locuitori, conform datelor din 2012. În Danemarca, sunt 15,4 asistente la mia de locuitori, în Finlanda – 14,1, iar în Irlanda – 12,6. Cel mai mic număr se înregistrează în Grecia – 3,6, în timp ce în România sunt 5,8 asistente la 1.000 de locuitori.
În privinţa dotării unităţilor medicale cu computere tomograf şi aparate RMN, numărul acestora a crescut în ţările europene în ultimii 20 de ani.
În 2012, Italia, Grecia, Finlanda şi Cipru aveau cele mai multe aparate RMN la un milion de locuitori, iar Grecia, Italia, Letonia şi Cipru aveau cele mai multe computere tomograf.
România, în schimb, avea 3,8 aparate RMN la un milion de locuitori, doar Ungaria având mai puţine – 2,8.
În ceea ce priveşte computerele tomograf, România avea, în 2012, 9,2 aparate la un milion de locuitori, mai puţine având doar Marea Britanie – 8,7 şi Ungaria – 7,7.
În acelaşi an, în România s-au făcut cele mai puţine investigaţii RMN din UE – 1,7 la mia de locuitori, faţă de 95,2 în Germania, şi cele mai puţine investigaţii CT – 13 la mia de locuitori, faţă de 205 în Luxemburg.
Şi la capitolul mamografii, România se află pe ultimul loc: doar 8% dintre femeile cu vârste între 50 şi 69 de ani au efectuat o astfel de investigaţie în 2012.
Pe de altă parte, România se află pe locul 7 în UE în privinţa numărului de paturi la mia de locuitori, raportul arătând o scădere a numărului de paturi în toate ţările din spaţiul comunitar, din 2000 până în prezent.
Potrivit ultimelor date disponibile, din 2011, cele mai multe antibiotice s-au prescris în Olanda, Estonia, Letonia şi România, iar cele mai puţine în Franţa, Belgia, Cipru şi Grecia, faţă de 84,8% în Finlanda, 81,5% în Danemarca şi 80,2% în Austria.
România este ţara din UE cu cele mai scăzute cheltuieli per capita pentru sănătate, pe primele locuri fiind Olanda, Austria şi Germania şi, totodată, statul care alocă cele mai puţine fonduri pentru unităţile medicale private.
Numărul doctorilor la mia de locuitori varia, în 2012, de la 6,2 doctori în Grecia, 4,9 în Austria şi 4,4 în Lituania, la 2,5 în România şi Slovenia şi 2,2 în Polonia, arată un raport al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) şi al Comisiei Europene.
Cele mai multe consultaţii anuale raportat la numărul de locuitori se înregistrează în Ungaria, Slovacia, Cehia şi Germania, România aflându-se pe locul 19 în UE.
În ceea ce priveşte asistentele, media europeană este de opt la 1.000 de locuitori, conform datelor din 2012. În Danemarca, sunt 15,4 asistente la mia de locuitori, în Finlanda – 14,1, iar în Irlanda – 12,6. Cel mai mic număr se înregistrează în Grecia – 3,6, în timp ce în România sunt 5,8 asistente la 1.000 de locuitori.
În privinţa dotării unităţilor medicale cu computere tomograf şi aparate RMN, numărul acestora a crescut în ţările europene în ultimii 20 de ani.
În 2012, Italia, Grecia, Finlanda şi Cipru aveau cele mai multe aparate RMN la un milion de locuitori, iar Grecia, Italia, Letonia şi Cipru aveau cele mai multe computere tomograf.
România, în schimb, avea 3,8 aparate RMN la un milion de locuitori, doar Ungaria având mai puţine – 2,8.
În ceea ce priveşte computerele tomograf, România avea, în 2012, 9,2 aparate la un milion de locuitori, mai puţine având doar Marea Britanie – 8,7 şi Ungaria – 7,7.
În acelaşi an, în România s-au făcut cele mai puţine investigaţii RMN din UE – 1,7 la mia de locuitori, faţă de 95,2 în Germania, şi cele mai puţine investigaţii CT – 13 la mia de locuitori, faţă de 205 în Luxemburg.
Şi la capitolul mamografii, România se află pe ultimul loc: doar 8% dintre femeile cu vârste între 50 şi 69 de ani au efectuat o astfel de investigaţie în 2012.
Pe de altă parte, România se află pe locul 7 în UE în privinţa numărului de paturi la mia de locuitori, raportul arătând o scădere a numărului de paturi în toate ţările din spaţiul comunitar, din 2000 până în prezent.
Potrivit ultimelor date disponibile, din 2011, cele mai multe antibiotice s-au prescris în Olanda, Estonia, Letonia şi România, iar cele mai puţine în Franţa, Belgia, Cipru şi Grecia, faţă de 84,8% în Finlanda, 81,5% în Danemarca şi 80,2% în Austria.
România este ţara din UE cu cele mai scăzute cheltuieli per capita pentru sănătate, pe primele locuri fiind Olanda, Austria şi Germania şi, totodată, statul care alocă cele mai puţine fonduri pentru unităţile medicale private.
În acelaşi interval, nivelul primelor brute subscrise aferente asigurărilor suplimentare care oferă protecţie financiară pentru probleme de sănătate (include asigurările suplimentare de sănătate şi asigurările suplimentare pentru afecţiuni grave) a crescut cu peste 13%, până la 29 milioane de lei la finalul lunii septembrie 2014.
Practic, clienţii care deţin o asigurare de viaţă la ING pot adăuga contractului de bază asigurări suplimentare de sănătate, respectiv asigurarea suplimentară pentru afecţiuni grave. Combinându-le în funcţie de propriile nevoi, clienţii beneficiază de protecţie financiară în cazul spitalizării, al intervenţiilor chirurgicale sau al apariţiei unor boli grave.
În primele nouă luni din 2014 ING a plătit clienţilor beneficii de 8,4 milioane de lei pentru evenimente asigurate prin asigurările suplimentare de sănătate (include asigurările suplimentare de sănătate şi asigurările suplimentare pentru afecţiuni grave), sumă mai mare cu aproape 4% faţă de cea plătită pentru întreg anul 2013.
Pe prima poziţie în topul riscurilor legate de sănătate pe care care clienţii ING au ales să le acopere printr-o asigurare suplimentară se află intervenţiile chirurgicale. Astfel, pentru 40% dintre contractele aflate în vigoare la finalul lunii septembrie 2014, contractanţii au ataşat un astfel de beneficiu. În acelaşi timp, în cazul a 25% dintre contracte, clienţii au ales să ataşeze asigurări suplimentare pentru situaţiile în care au nevoie de spitalizare.
O categorie distinctă de riscuri care pot fi asigurate printr-o poliţă suplimentară de sănătate din portofoliul ING Asigurări de Viaţă o reprezintă apariţia unor afecţiuni grave (14 afecţiuni severe şi 3 tipuri de intervenţii chirurgicale). Lansate în 2011, asigurările pentru afecţiuni grave sunt în prezent ataşate la 13% dintre contractele în vigoare.
În ceea ce priveşte “portretul robot” al clienţilor care au încheiat asigurări suplimentare de sănătate la ING, 21% provin din Bucureşti, iar restul din alte oraşe ale ţării. În timp ce distribuţia pe gen este egală, distribuţia pe vârste arată că aproximativ 40% dintre clienţii care au contractat o astfel de asigurare suplimentară la ING au până în 40 de ani.
„Asigurările private de sănătate reprezintă un mijloc eficient de a ne asigura din timp, printr-un demers financiar cu impact gradual, disponibilitatea resurselor financiare pentru momentele dificile legate de sănătate. Din analiza portofoliului nostru de contracte şi studiile realizate (ASIBUS 2014, realizat de Mednet, iulie 2014) observăm că atât în Bucureşti, cât şi în provincie oamenii plasează asigurarea privată de sănătate pe primele locuri din punctul de vedere al necesităţii”, a declarat Marius Popescu, director general, ING Asigurări de Viaţă.
Raportul, comandat de către ministerul japonez al sănătăţii, a studiat vaporii de aer produşi de dispozitivele electronice. Rezultatele arată că agenţii cancerigeni, precum formaldehida, sunt prezenţi în cantităţi de zece ori mai mari în ţigările electronice faţă de nivelul măsurat la ţigările normale, notează Reuters.
În luna august, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a cerut guvernelor să interzică comercializarea ţigărilor electronice pe motiv că ar dăuna tinerilor şi femeilor gravide.
Deşi a fost prezentată iniţial ca fiind mult mai puţin dăunătoare decât consumul normal de tutun, ţigara electronică a devenit în ultimii ani un subiect de controversă, fiind chiar interzisă în anumite state.