BusinessMagazin

Tag: program

  • Această ţară va acorda BANI GRATIS cetăţenilor ei: “Singura condiţie e să aibă între 18 şi 64 de ani şi să câştige modest”

    Fiecare persoană inclusă în program va primi până la 17.000 de dolari pe an, în funcţie de celelalte venituri obţinute. Pentru a fi eligibilă, o persoană trebuie să aibă între 18 şi 64 de ani şi să se aibă un venit modest. În urma înscrierilor, selecţia se va face aleatoriu.

    Autorităţile spun că scopul principal este de a-i face pe oameni conştienţi de faptul că cei de la guvernare sunt alături de ei. Premisele sunt că fiecare persoană inclusă în program trebuie să îşi poată acoperi cheltuielile de bază, precum mâncarea, transportul, hainele sau utilităţile – fără a avea niciun fel de obligaţie.

    La începutul acestui an, Finlanda a demarat un experiment economic similar, potrivit BBC. Guvernul Finlandei va oferi bani timp de doi ani pentru 2000 de oameni, garantându-le astfel un venit minim.

    Participanţii, selectaţi în mod aleatoriu din rândul persoanelor care primesc ajutoare sociale – vor primi fiecare câte 560 de euro pe lună şi vor continua să primească aceşti bani chiar dacă se angajează între timp.

    Experimentul finlandez este cel mai mare din rândul celor similare, prin care se testează ce se întâmplă când o ţară decide să ofere cetăţenilor un venit garantat – politică ce este cunoscută drept   venitul universal de bază. ”Sperăm că acest venit minim va oferi oamenilor sentimentul securităţii financiare şi oportunitatea să-şi planifice vieţile”, spune Marjukka Turunen at Kela, agenţia de asigurări sociale a Finlandei, care derulează experimentul.

    Este o simplă propunere, dar una radicală – unora nu le place ideea ca guvernele să ofere bani în mod nediscriminatoriu.  Alţii sunt îngrijoraţi din cauza faptului că un venit garantat ar putea să facă dificil găsirea de oameni care să îşi dorească joburi necesare, dar nepopulare, scrie BBC.

    Astfel de experimente s-au mai derulat în lume pe parcursul istoriei: spre exemplu, Canada a făcut un experiment similar în anul 1960. În cadrul acestuia, statul oferea pentru 30% din populaţia micului oraş Dauphin, Manitoba, 15.000 de dolari. O analiză a experimentului făcută de Evelyn Forget, economist la Universitatea din Manitoba, a descoperit că rata de absolvire a liceului a crescut şi rata de spitalizare a scăzut cu 8,5%.

    Rata angajării în rândul adulţilor nu s-a schimbat deloc. În pofida succesului aparent, acest experiment nu a fost repetat. S-ar putea ca lucrurile să fie diferite patru decenii mai târziu?

  • Parlamentul a aprobat programul Start-up Nation pentru sprijinirea IMM-urilor

    Finanţarea poate fi obţinută de firmele înfiinţate după data de 30 ianuarie 2017. Nu vor primi finanţare întreprinzătorii care în afara firmei cu care se înscriu în program, au fost acţionari într-o firmă din acelaşi domeniu, în anul precedent sau în anul în care aplică, până la data deschiderii înscrierilor în program.

    Deputaţii au redus numărul de locuri de muncă pe care un anteprenor ar fi trebuit să le creeze, potrivit textului OUG, de la două la unul singur, beneficiarii Start-up Nation având obligaţia să menţină locul de muncă nu trei ani cum a propus Guvernul, ci doi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deşi susţin un echilibru perfect dintre muncă şi timpul liber, şase din zece români lucrează peste program

    Timpul suplimentar de lucru este determinat de presiunea sarcinilor de lucru asociată cu activitatea opţională suplimentară.  Un procent de 39% dintre angajaţii români respondenţi la studiu admit că „pur şi simplu nu au suficiente ore la dispoziţie pentru a finaliza sarcinile de lucru” şi 42% indică faptul că cerinţele de lucru, precum întâlnirile, raportarea şi administrarea interferează cu activitatea lor principală. Totuşi, potrivit cercetării, în timpul orelor petrecute peste programul de lucru se obţin cele mai bune performanţe, angajaţii români citind e-mailurile necitite (39%), revizuind sarcinile finalizate/viitoare(41%) şi citind materiale pentru a-şi îmbunătăţi cunoştinţele/aptitudinile profesionale (38%).

    Cercetarea sugerează, de asemenea, că timpul suplimentar este utilizat pentru a permite crearea unui mediu de lucru dinamic în timpul programului de lucru, 37% admiţând că le place să discute şi să socializeze la muncă şi de aceea lucrează ore suplimentare pentru a-şi finaliza sarcinile. Acest lucru este susţinut în continuare de faptul că 87% dintre angajaţi sunt de acord cu interacţiunea socială la locul de muncă.

    Cercetarea relevă şi faptul că multe dintre companii nu s-au aliniat tendinţelor în privinţa programului de lucru flexbil. Mai mult decât atât, majoritatea respondenţilor români (42%) spun că munca de la birou oferă cel mai mare grad de eficienţă.

    Studiul sugerează că doar 5% din totalul persoanelor chestionate în România lucrează în mod regulat de acasă, 22% spun că lucrează de acasă cel puţin una sau două zile pe săptămână, iar 10% trei sau patru zile pe săptămână.  21%  dintre angajaţii chestionaţi spun că organizaţia lor nu permite în prezent lucrul de acasă.

    „Deşi nu toate organizaţiile sunt pregătite să integreze aceste modificări în modelele de lucru, pe măsură ce mediul de recrutare din EMEA devine din ce în ce mai competitiv în 2017, este posibil ca acestea să se confrunte cu o alegere clară. Companii care manifestă reticenţă faţă de lucrul flexibil ca parte din beneficiile pentru angajaţi pot fi foarte afectate de situaţia actuală a pieţei de talente, deoarece devine din ce în ce mai greu să găsească candidaţi calificaţi în regiune”, a adăugat Simona Decuseară, Sales and Marketing Manager Epson România şi Bulgaria.

    Detaliind motivele pentru care lucrul de acasă este atât de atractiv pentru angajaţi, 29% dintre cei chestionaţi au declarat că acest fel de a lucra le îmbunătăţeşte echilibrul între muncă şi timpul liber, un factor cheie pentru păstrarea angajaţilor şi 17% au observat că lucrul de acasă le-a permis să elimine timpul alocat deplasării spre birou.

    În România, studiul a fost realizat pe un eşantion de 100 de respondenţi, cu vârste cuprinse între 18 şi 60 de ani. Cel mai mulţi dintre respondenţi sunt angajaţi în sectorul privat, în companii din Bucureşti şi au poziţii de middle-management.
     

  • Cum pot firmele să economisească bani dacă angajaţii lucrează doar şase ore pe zi

    Oraşul Gothenburg nu a extins experimentul din cauza faptului că proiectul a rămas fără finanţare. Costurile programului erau de aproximativ 12 milioane de coroane (1,3 milioane de dolari), sumă cu cuprindea angajarea celor 17 membri ai personalului suplimentar necesari pentru a umple golurile create de ore de lucru mai scurte.

    Oraşul a avut buget pentru a menţine programul în picioare timp de doar doi ani, iar oamenii legii au spus că ar fi prea scump pentru a pune în aplicare proiectul în întregul municipiu.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Cum pot firmele să economisească bani dacă angajaţii lucrează doar şase ore pe zi

    Oraşul Gothenburg nu a extins experimentul din cauza faptului că proiectul a rămas fără finanţare. Costurile programului erau de aproximativ 12 milioane de coroane (1,3 milioane de dolari), sumă cu cuprindea angajarea celor 17 membri ai personalului suplimentar necesari pentru a umple golurile create de ore de lucru mai scurte.

    Oraşul a avut buget pentru a menţine programul în picioare timp de doar doi ani, iar oamenii legii au spus că ar fi prea scump pentru a pune în aplicare proiectul în întregul municipiu.

    Citiţi mai multe pe Ziarul Financiar

  • Programul supermarketurilor în perioada sărbătorilor Pascale

    În perioada sărbătorilor Pascale magazinele Penny Market funcţionează după un program special (10 aprilie – 17 aprilie):

    – 10-14 aprilie 2017 vor fi deschise între orele 07:00-23:00

    – 15 aprilie 2017 vor fi deschise între orele 07:00-19:00

    – 16 aprilie 2017 vor fi închise

    – 17 aprilie 2017 vor fi deschise între orele 09.00-17:00.

    Începând cu 18 aprilie programul va fi normal.

    LIDL

    Magazine Lidl din România vor fi închise pe 16 şi 17 aprilie, în prima şi a doua zi de Paşti, a anunţat, luni, compania.

    Clienţii Lidl pot face cumpărăturile până pe 15 aprilie inclusiv, urmând ca activitatea magazinelor să fie reluată pe 18 aprilie.

    Lidl România are în prezent o reţea de peste 200 de magazine la nivel naţional şi peste 5.000 de angajaţi, dintre care peste 4.000 lucrează în magazin.

    “Decizia Lidl de a oferi două zile libere de Paşte şi de Crăciun angajaţilor din magazine completează demersurile companiei de a răspunde nevoii de timp liber a angajaţilor”, precizează Lidl.

    Potrivit Lidl, cel mai mic salariu al unui angajat este de 2.315 de lei brut, cu bonuri de masă incluse.

    Lidl este prezent în 30 de ţări din toată lumea şi operează aproximativ 10.000 de magazine şi peste 140 de centre logistice în 27 de ţări din Europa. Compania are aproximativ 215.000 de angajaţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Chiriile, mai mari decât ratele lunare pentru locuinţe prin programul Prima Casă

    Costurile chiriilor sunt semnificativ mai mari decât cel al ratelor lunare în cazul achiziţiei locuinţelor prin programul Prima Casă, cu un credit pe o durată de 30 de ani, potrivit unei cercetări cercetări realizate de platforma de imobiliare Storia.ro.

    Astfel, un angajat din România  care  vrea să-şi închirieze o casă trebuie să plătească o chirie lunară echivalentă cu 33% din salariul net lunar în cazul închirierii unei garsoniere, faţă de o rată de 20% din salariul net în cazul programului Prima Casă. Pentru un apartament cu două camere, chiria ajunge la 48% din salariul lunar şi 64% dacă îşi închiriază o locuinţă cu trei camere, faţă de o rată cu o pondere lunară de 34%, respectiv 46% prin programul Prima Casă.

    La nivel de oraş, angajaţii din judeţul Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a ratelor lunare plătite pentru închirierea unei locuinţe, fie că vorbim de o garsonieră sau un apartament cu două şi trei camere. Aşadar, deşi clujenii se află pe locul trei în topul angajaţilor cu cele mai mari salarii din România după salariaţii din Bucureşti şi cei din Ilfov, costul chiriei pentru un apartament cu trei camere în Capitală este cu o treime mai mic decât în Cluj-Napoca.

    În judeţele în care nu au fost prea multe investiţii noi în ultimii ani, preţurile pentru închirierea locuinţelor au o pondere mai mică în veniturile medii ale salariaţilor. Astfel, creşterea salariului minim şi a salariilor din companiile private au făcut ca în judeţe precum Olt sau Gorj chiria unei garsoniere să reprezinte numai un sfert din salariul mediu net (faţă de media naţională de 45%).

    În medie, la nivel naţional închirierea unei garsoniere porneşte de la 130 euro pe lună, reprezentând o trieme din salariul mediu net al unui angajat din România. Cele mai mari preţuri sunt în Cluj, unde chiria medie pentru o garsonieră este de 230 de euro pe lună, Bucureşti (230 de euro/ lună), jud. Ilfov (200 de euro pe lună), Braşov (180 de euro pe lună) şi Iaşi (178 de euro/ lună). Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

    Cele mai mici costuri cu închirierea unei camere sunt în judeţele Suceava, Covasna, Vrancea, Vaslui, Botoşani, Caraş-Severin, Sălaj, Vâlcea, Mehedinţi şi Olt, unde preţul închirierii este de 100 de euro/lună.

    În Harghita, judeţul cu cele mai mici salarii medii (de 326 de euro pe lună), costul închirierii unei garsoniere este de  122 de euro pe lună (cu 6% sub media naţională), dar are o pondere de 38% în venitul salarial mediu (cu 6% peste media naţională).

    Costul închirierii unui apartament cu două camere reprezintă la nivel naţional aproape jumătate (48%) din salariul mediu net al unui angajat din România.

    Şi în cazul apartamentelor cu două camere, angajaţii din Cluj-Napoca resimt cel mai mult povara financiară a chiriei, în raport cu salariul mediu. Astfel, închirierea unei locuinţe cu două camere reprezintă 72% din salariul mediu net al unui angajat din Cluj, cu 50% peste media înregistrată la nivel naţional, unde închirierea unei astfel de locuinţe consumă aproape jumătate din venitul net lunar.

    În medie, închirierea unui apartament cu două camere costă 190 de euro pe lună la nivel naţional. Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu două camere sunt în Cluj-Napoca (370 de euro pe lună), Bucureşti (330 de euro pe lună), Ilfov (290 de euro pe lună), Braşov (251 de euro pe lună), Iaşi (250 de euro pe lună) şi Timiş (250 de euro pe lună). Cele mai mici costuri cu închirierea a două camere sunt în judeţele  Harghita (125 de euro pe lună), Sălaj (130 de euro pe lună), Hunedoara (133 de euro pe lună) şi Botoşani (137 de euro pe lună).

    Costul închirierii unui apartament cu trei camere reprezintă la nivel naţional aproape două treimi (64%) din salariul mediu net al unui angajat din România. Un angajat din Cluj-Napoca plătit cu salariul mediu pe economie nu-şi permite să plătească preţul pentru chiria unui apartament cu trei camere, întrucât închirierea unei locuinţe cu 3 camere reprezintă 107% din salariul mediu net din judeţ.  Închirierea unei astfel de locuinţe  are o pondere  semnificativ mai mare în veniturile angajaţilor clujeni prin comparaţie cu media la nivel naţional, unde un angajat plăteşte, în medie, 64% din salariu pentru chiria unui apartament cu trei camere.

    În medie, închirierea unui apartament cu trei camere costă 250 de euro pe lună la nivel naţional. Cele mai mari costuri pentru închirierea unui apartament cu 3 camere sunt în Cluj (549 de euro/lună), Bucureşti (420 de euro/lună),  Ilfov (378 de euro/lună), Braşov (350 de euro/lună) şi  Timiş (310 euro/lună). Cele mai mici costuri cu închirierea a trei camere sunt în Teleorman (131 de euro/lună), Vâlcea (155 de euro/lună), Dâmboviţa (178 de euro/lună) şi Harghita (185 de euro/lună).

    În clasamentul realizat la nivel naţional pentru închirierea unei garsoniere, Capitala se află pe poziţia a 12-a, cu o medie de 12% din salariul mediu net. Astfel, în Bucureşti preţul mediu lunar plătit pentru închirierea unei garsoniere este de 230 de euro, la egalitate cu cel din oraşul Cluj-Napoca, deşi salariile bucureştenilor sunt cu 18% mai mari decât ale acestora.

    Pentru un apartament cu două camere, locuitorii Capitalei plătesc în medie 330 euro, costul chiriei reprezentând 53% din salariul mediu net al unui angajat bucureştean. În clasamentul general, oraşul Bucureşti se clasează pe poziţia a 11-a, rata lunară pentru închirierea unui apartament cu două camere fiind cu 12% mai mică decât cea din Cluj-Napoca.

    Tot pentru Bucureşti, închirierea unui apartament cu trei camere porneşte de la 420 de euro pe lună, chiria lunară reprezentând 67% din salariul mediul net lunar. La fel, faţă de ocupanţii primului loc, bucureştenii plătesc aproape cu aproape o treime (31%) mai puţin decât clujenii.

    Cercetarea a fost realizată prin metoda analizei cantitative, folosind ca surse de informare baza de date a Storia.ro pentru preţurie medii ale chiriilor şi datele Institutului Naţional de Statistică pentru centralizarea veniturilor salariale medii pe judeţe în 2016. Salariul mediu net a fost calculat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică pentru intervalul ianuarie – noiembrie 2016 (cele mai recente date disponibile la data realsizării cercetării).

  • Pizza Hut Delivery a lansat programul de francizare în România

    Costul de achiziţie a unei francize Pizza Hut Delivery este de 25.100 euro, iar costrul mediu pentru  deshiderea unei locaţii este de aproximativ 200.000 de euro, în funcţie de suprafaţa locaţiei şi localizare. Această sumă include taxa de franciză, costurile operaţionale (echipamentele, flotă) şi de amenajare a unui punct Pizza Hut Delivery, conform standardelor internaţionale. Durata minimă a unui contract este de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire.

    Printre condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un nou francizat pentru achiziţionarea licenţei, se numără deţinerea sau închirierea unui spaţiu ce trebuie să ocupe între 100 şi 150 metri pătraţi, să urmeze o perioadă de opt săptămâni de training specializat, respectarea numărului de salariaţi, ce trebuie să fie cuprins între 20 şi 25 de persoane, dar şi capitalul disponibil.

    „Lansarea programului de francizare este o etapă firească în procesul de extindere în România, după ce, în ultimii ani, Pizza Hut Delivery a urmat un trend ascendent şi s-a dezvoltat tot mai mult. Programul nostru se va desfăşura etapizat, pe parcursul a 2-3 luni, timp în care ne vom ocupa de certificarea noului partener în sistemul internaţional de francizare şi totodată oferirea de consultanţă pentru amenajarea şi deschiderea noii locaţii, activităţi pe care le putem demara şi în paralel.”, a declarat Dan Ilie, Director Executiv Pizza Hut Delivery România.

    Dezvoltatorii interesaţi de colaborarea în sistem de franciză cu Pizza Hut Delivery vor beneficia de asistenţă personalizată din partea echipei de specialişti a companiei, traininguri tematice, acces la platformele de evaluare şi audit folosite la nivel internaţional, precum şi consultanţă pentru activităţile de marketing.

    Pizza Hut Delivery este una dintre cele mai dezvoltate reţele de livrări la domiciliu din România, având în total un număr de 12 unităţi, dintre care 8 în Bucureşti şi câte una în Cluj, Braşov şi Popeşti-Leordeni. În acest moment există şi o locaţie francizată, Pizza Hut Delivery Obor, un proiect pilot implementat cu succes, ce stă la baza demarării actualului program de francizare la nivel naţional.

  • Programul prin care românii primesc până la 200.000 de lei pentru a înfiinţa o firmă, modificat

    Harry Ilan Laufer, secretar de stat în Ministerul pentru Mediul de Afaceri, şi Adrian Mlădinoiu, secretar de stat în Secretariatul General al Guvernului, au prezentat, luni, la Universitatea de Vest din Timişoara, Programul “România Start-Up Nation”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    La eveniment au participat aproximativ 100 de persoane interesate să-şi deschidă o afacere.

    Prin acest program se poate acorda un ajutor de minimis în sumă maximă de 200.000 de lei românilor care deschid o societate comercială după 30 ianuarie 2017, dată la care a intrat în vigoare ordonanţa de urgenţă a Guvernului privind “stimularea înfiinţării şi dezvoltării microîntreprinderilor de către întreprinzătorii debutanţi în afaceri”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum poţi primi bani de la stat pentru a-ţi cumpăra o maşină

     Persoanele fizice care vor să-şi ia maşină electrică mai pot cere doar azi de la stat până la 20.000 de lei, bani nerambursabili, potrivit unui act normativ al Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor (MMAP). În acest sens, cetăţenii trebuie să îndeplinească anumite condiţii şi să urmeze câţiva paşi.

    Regulile din acest an pentru programul supranumit “Rabla Plus”, prin intermediul căruia se pot cere bani pentru achiziţionarea de maşini electrice noi, sunt incluse în Ordinul MMAP nr. 955/2016 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, prin promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante şi eficiente din punct de vedere energetic. Acesta a fost modificat recent, prin Ordinul MMAP nr. 2.337/2016, pentru a stabili un termen-limită (ce nu exista iniţial) pentru înscrierea persoanelor fizice: data de astăzi.

    Prin acest program, Guvernul vrea să stimuleze persoanele fizice (dar şi firmele şi alte entităţi) să-şi cumpere maşini electrice pentru a ajuta la îmbunătăţirea calităţii mediului. “Obiectul programului îl reprezintă finanţarea nerambursabilă din Fondul pentru mediu, acordată sub forma ecotichetului, pentru achiziţionarea autovehiculelor noi pur electrice sau autovehiculelor noi electrice hibride cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km. Scopul programului îl constituie îmbunătăţirea calităţii mediului prin achiziţionarea de autovehicule noi pur electrice sau autovehicule noi electrice hibride”, se arată în actul normativ.

    Mai exact, cetăţenii pot cere de la stat un ecotichet în valoare de:

    • 20.000 de lei, pentru a cumpăra o maşină nouă pur electrică;
    • 5.000 de lei, pentru a cumpăra o maşină nouă electrică hibridă cu sursă de alimentare externă, care generează o cantitate de emisii de CO2 mai mică de 50 g/km.

     

    Pe deasupra, dacă vor să-şi ia maşină electrică, persoanele fizice acceptate în programul “Rabla” pot să cumuleze ecotichetul cu prima de casare. De exemplu, statul poate acorda unui cetăţean o sumă nerambursabilă de până la 26.500 de lei, în cazul achiziţionării unei maşini noi pur electrice, în schimbul casării unui automobil mai vechi de opt ani. (Ghidul persoanelor fizice pentru înscrierea în programul “Rabla 2016” poate fi consultat aici.)

    Fiecare solicitant din cadrul programului “Rabla Plus” poate folosi un singur ecotichet pentru a cumpăra o maşină electrică nouă. Totuşi, statul poate acorda mai multe ecotichete unei singure persoane, însă numai dacă aceasta cumpără un număr echivalent de maşini (de exemplu, se pot cere două ecotichete pentru a cumpăra două automobile electrice noi).

    Cititi mai multe pe avocatnet.ro