Surse din interiorul Biroului Electoral al Sectorului 1 au declarat pentru MEDIAFAX că solicitarea Uniunii Salvaţi Bucureştiul a fost primită marţi dimineaţă, în jurul orei 9.20, pe e-mail.
“Invocă discrepanţe statistice, în sensul că ei au un număr de voturi, iar rezultatul arată alt număr de voturi. Vom lua decizia după ce centralizăm toate procesele verbale“, au arătat sursele citate.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Ovidiu Palea vorbeşte repede şi sunt avertizată că foloseşte un limbaj colorat, altminteri folositor jurnaliştilor care scriu poveşti. Colorat, aveam să constat, în sensul metaforelor folosite. Iar debitul mare de cuvinte este rezultatul ritmului de viaţă foarte alert; medicul, specializat în anestezie şi terapia durerii, obişnuieşte nu numai să consulte, să facă intervenţii (la coloană, umăr sau genunchi), dar se ocupă şi de management, de dezvoltarea afacerii şi răspunde, personal, tuturor întrebărilor de pe forumul afacerii. Obişnuieşte să comunice mai degrabă prin SMS-uri, nu-i răspunde nici soţiei la telefon, pentru că îşi petrece cea mai mare parte din zi în consultaţii şi intervenţii.
ProVita, care reuneşte acum două clinici şi un spital care aşteaptă o singură autorizaţie pentru a începe să funcţioneze, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 2 milioane de euro, iar în 2016, în funcţie de momentul în care spitalul va începe să funcţioneze, încasările s-ar putea ridica la 3-4 milioane de euro. Pe piaţa serviciilor medicale private, estimată la 600 de milioane de euro anual, 25 de spitale private au fost deschise cu investiţii de peste 300 de milioane de euro; 11 dintre ele sunt în Bucureşti.
Această piaţă este unul dintre puţinele domenii care au înregistrat plusuri chiar şi în perioada de criză, iar acum cele 3.000 de paturi din domeniul privat reprezintă 2% din totalul numărului de paturi de spital din ţară. La 45 de ani, medicul Ovidiu Palea intră pe o nişă nouă, deschizând, spune el, un spital butic: „Nu din punctul de vedere al costurilor, ci din punctul de vedere al actului medical. Adică în loc să mănânci o şaorma la colţul străzii, poţi să o comanzi la un restaurant în cu totul alte condiţii“. Una din practicile pe care medicul şi le-a însuşit în anii în care s-a specializat şi a profesat în SUA este de a-i da pacientului dreptul şi responsabilitatea de a alege şi de a-şi asuma riscurile. „Pacientul îşi asumă alegerea unui tratament, iar dacă ceva iese prost, îl ducem până la capăt, pentru că pot exista complicaţii – infecţii, hemoragii, pareze.
Pacienţii întreabă:
– Păi pot paraliza?
– Da, poţi.
– Ai avut cazuri?
– Da, am avut.
Nu pot spune că nu am avut complicaţii la operaţii, pentru că ar fi o minciună. Dar atunci când avem complicaţii nu lăsăm pacienţii în drum. Am avut pacient cu pareză dar a urmat un proces de recuperare şi acum este foarte bine. N-a rămas nimeni de la noi netratat până la capăt şi să-l trimitem în altă parte.“ Medicul este încredinţat că pacienţii trebuie informaţi de riscuri, dar ei nici nu vor să audă de ele; „pacienţii ciupesc informaţii şi apoi spun că nu au aflat despre riscuri, iar noi le arătăm raportul medical, de pe hârtie, pe care îl aveau deja. Mulţi nici nu se uită pe el.
– Cum, pot să mor?
– Da, poţi să mori.
– De la o infiltraţie?
– Da, de la o infiltraţie. Este puţin probabil, dar este posibil. Este diferenţa dintre posibil şi probabil.
Pacienţii trebuie să înţeleagă şi să-şi asume riscurile“. Aceasta este doar una dintre filosofiile medicului, care are o abordare total diferită de sistemul cu care sunt obişnuiţi pacienţii români, pentru că în sistemul de stat majoritatea doctorilor stau prea puţin de vorbă cu pacienţii. Palea are consultaţii programate pentru câte o oră şi de multe ori întârzie, pentru că într-o oră pacientul nu a priceput totul şi trebuie să o ia de la capăt cu explicaţiile; iar dacă pacientul următor este supărat că a întârziat, îi spune că stă cu el şi două ore, dacă e nevoie. „La doctor nu se pot respecta programările ca la masaj.“
SPRE SUA ŞI ÎNAPOI
„Nu-mi place să mă prepar, pentru că toată viaţa am urât când mă scoteau în faţa clasei să spun o poezie şi mă pierdeam în faţa clasei“, începe discuţia directorul general al ProVita, cu referire la pregătirea prealabilă pentru interviu. Iar apoi povesteşte cum a ajuns să clădească un spital. A terminat în 1995 facultatea de medicină şi spune că face parte din generaţia care a plecat masiv peste hotare „pentru că nu aveam nimic în faţă, nici în ce priveşte profesia, nici ca finanţe“. A mers la examene la Budapesta, apoi a mers la interviu în SUA, intrând în acelaşi sistem de evaluare cu absolvenţi americani; a urmat apoi un program de matching naţional – spitalele caută medici cu specializările care îi interesează, iar medicii aleg oferte.
La început era interesat de chirurgie şi a acceptat oferta unui spital afiliat cu Johns Hopkins (spital care vreme de 21 de ani consecutivi a fost desemnat cel mai bun din SUA); a făcut trei ani de rezidenţiat cu specializarea anestezie, după care a ales să se specializeze în terapie intensivă şi cu o supraspecializare, „anticipând că vreau să mă întorc în România, pentru că românii cer cinci ani de specializare, americanii nu“. Avea să se întoarcă în 2003. „Eu nu m-am întors pentru asta“, spune el făcând semn către pereţii spitalului nou-nouţ. „Nu m-am întors ca să fac o afacere în medicină; am plecat gândindu-mă că o să mă întorc“. Au apărut, în viaţa sa şi a soţiei sale, trei copii, născuţi în SUA, şi când s-au apropiat de vârsta de şcolari a trebuit să ia o decizie, pentru că dacă începeau şcoala acolo ar fi fost mult mai greu să se întoarcă.
Povesteşte că doar un an şi jumătate îi despărţeau de momentul în care ar fi primit cetăţenia americană, dar în acelaşi interval doi dintre copii ar fi început şcoala şi şi-au dat seama că nu s-ar mai fi întors niciodată în ţară. „Multă vreme m-am gândit la motivele pentru care ne-am întors, pentru că nu mi-a fost clar, şi mi-am dat seama că mi-am dorit ca şi copiii noştri să aibă copilăria noastră, cu viaţă emoţională; am zis că este important pentru ei să aibă ceva mai normal decât acolo. Din punct de vedere profesional America este extraordinară, ca pregătire în orice domeniu, dar la capitolul emoţional nu e pe lungimea mea de undă. Sună stupid pentru că mulţi pleacă pentru copii.“ Crede că sunt şcoli foarte bune şi aici – un procent mic raportat la numărul populaţiei.
Blaga a spus că, dincolo de rezultatele din Bucureşti, la nivel naţional, pe votul politic pentru consiliile judeţene, PNL a obţinut 31% şi a câştigat 1.040 de primari din cei 3.200 centralizaţi până acum.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Rezultatele provizorii oferite de Biroul Electoral Central la ora 6.00 arată o răsturnare de situaţie la Sectorul 1, acolo unde Clotilde Armand are 28,7%, în timp ce Daniel Tudorache a trecut pe prima poziţie cu 31,1%.
Exit-poll-urile şi primele date oficiale de la BEC, de duminică seara, au dat-o câştigătoare pe Clotilde Armand.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Zilele trecute Uber a mai reuşit o performanţă, a obţinut cea mai mare finanţare obţinută de o companie privată din SUA, nu mai puţin de 3.5 miliarde de dolari, scrie Mashable.
De fapt, Uber este cel mai bine finanţat startup din lume, până acum reuşind să strângă 11.5 miliarde de dolari. Această ultimă finanţare nu a venit de la un grup de companii de venture capital, ci toţi banii au venit dintr-un singur loc, de la fondul de investiţii al Arabiei Saudite. Acesta este doar unul dintre multele fonduri suverane de pe glob ce investesc în startup-uri de tehnologie din întreaga lume.
Fondul de investiţii suveran din Singapore şi cel din China sunt alte exemple de fonduri care au investit masiv în astfel de afaceri. Fondul din Singapore a finanţat Snapchat, Xiaomi sau FlipKart, iar fondul chinez a finanţat Didi Chuxing, varianta chinezească a Uber şi Spotify a fost finanţată de fondul suveran din Abu Dhabi.
Aşadar fondurile de investiţii suverane sunt secretul finanţărilor importante pe care companii ca Uber sau Snapchat le obţin.
România ar putea avea din nou un premier tehnocrat dacă după alegerile din toamnă niciun partid nu va câştiga majoritatea necesară pentru a forma un guvern, a afirmat Laurenţiu Ştefan, consilier pe politică internă al preşedintelui Iohannis, la evenimentul Reuters Eastern Europe Investment Summit, scrie Mediafax
Fosta coaliţie de guvernare, condusă de PSD, are şanse să obţină un scor bun la alegerile legislative, dar este puţin probabil să câştige suficient sprijin pentru a forma un guvern, a declarat, miercuri, consilierul prezidenţial.
PSD şi PNL, cele mai mari două partide din Romania, vor obţine aproximativ 32-35 la sută din voturi la alegerile legislative, fapt ce nu le va asigura majoritatea necesară pentru a propune un premier, potrivit lui Laurenţiu Ştefan.
Complexul Wellness Termal Nymphaea din Oradea va fi deschis pentru vizitatori sâmbătă 28 mai între orele 9-19, potrivit infooradea.ro
Lucrările la Complexul Wellness Termal Nymphaea au început în luna februarie 2015. Obiectiv de investiţie finanţat prin fonduri europene, respectiv prin Programul Operaţional Regional 2007-2013, lucrările au fost executate de KESZ EPITO ES SZERELO Zrs Szeged – Sucursala Cluj Napoca. Valoarea totală a proiectului este de 88.342.934 lei.
Totuşi aquaparkul va fi deschis cu adevărat undeva în luna iulie. „Estimăm că aquapark-ul se va deschide pentru public în cursul lunii iulie. Pentru toţi cei interesaţi să vadă cum arată aquaparkul construit la Oradea, sâmbătă, 28 mai 2016, se va organiza Ziua porţilor deschise, aquaparkul fiind deschis pentru vizitatori între orele 9-19”, anunţă Primăria Oradea, într-un comunicat.
„După remedierea eventualelor neconformităţi constatate, se va trece la obţinerea autorizaţiilor de punere în funcţiune”, se mai arată în comunicatul Primăriei.
Aplicaţia de mesagerie Snapchat a obţinut încă o finanţare de 1,81 miliarde de dolari, ceea ce indică un interes crescut al investitorilor în companie, în ciuda îngrijorărilor că ar putea avea probleme în atragerea de advertiseri, scrie Reuters.
Snapchat nu şi-a făcut publică valoarea companiei în ultima rundă de finanţare în documentele depuse joi la autorităţi.
Totuşi, publicaţia TechCrunch a raportat, citând mai multe surse, că Snapchat ar fi evaluată la 20 de miliarde de dolari.
Joi, TechCrunch a publicat o prezentare Snapchat care cuprindea estimări de venituri pe tot anul undeva între 250 şi 350 de milioane de dolari. Pentru 2017, veniturile se aşteaptă să crească între 500 de mil de dolari şi un miliard de dolari.
Teama de a dezvălui o informaţie esenţială pentru ca aceasta să nu fie furată, prezentarea unei idei de business care nu rezolvă o problemă în societate şi lipsa de documentare privind portofoliul fondului de investiţii de la care se vor bani sunt doar câteva dintre cel mai frecvent întâlnite greşeli pe care le fac antreprenorii care vor să obţină finanţare de la un fond de investiţii. Lipsa finanţării este unul dintre principalele obstacole ale dezvoltării afacerilor mici şi mijlocii din sectorul tehnologiei şi în România, câtă vreme antreprenorii nu au resurse pentru a-şi transpune ideea într-un business viabil, iar băncile sunt reticente la finanţarea afacerilor aflate la început de drum.
„Valoarea unui pitch bun este dată şi de faptul că antreprenorul petrece suficient de mult timp explicându-le oamenilor ce problemă urmează să rezolve prin ideea de afaceri pe care o are”, a declarat Fredrik Nylander, partener în cadrul fondului de venture capital Lakestar.