Tag: nevoie

  • Secretarul de stat Manuel Donescu trece de la Economie la Transporturi

     În prezent, Ministerul Transporturilor are trei secretari de stat: Călin Bogdan Găurean, Nicu Buică şi Cristian Ghibu, cel care a coordonat activitatea instituţiei în perioada interimatului lui Victor Ponta la minister.

    Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, declara, în 26 septembrie, că în instituţia pe care o conduce există o nevoie acută de personal competent şi de oameni “care să şi muncească” şi intenţionează să organizeze concursuri pentru a face angajări pe locurile vacante.

    “La nivelul ministerului intenţionez să angajez oameni competenţi, pentru că, ceea ce am găsit în minister … au fost foarte multe locuri vacante şi o nevoie foarte mare, o nevoie acută, de personal calificat, competent, de oameni care într-adevăr să şi muncească”, declara ministrul Transporturilor, pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Mai sunt multe lucruri de făcut ca şcoala superioară să atingă nivelul de performanţă dorit

    În mesajul transmis la începutul noului an universitar, şeful Guvernului arată că învăţământul superior face eforturi pentru a se conecta cât mai clar la dezvoltările din plan european şi internaţional şi pentru a deveni mai competitiv pe o piaţă tot mai concurenţială, în care capacitatea de adaptare şi de inovaţie a devenit criteriu de departajare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vosganian: România are nevoie de creştere economică de peste 4% pentru a se vedea în nivelul de trai

     “Eu când vorbesc despre creşterea industriei şi a exportului, nu fac decât să semnalez că există segmente dinamice care trebuie încurajate. În acelaşi timp, nu trebuie să ne facem iluzii. Dacă România nu depăşeşte o creştere economică de 2% din PIB, creşterea economică nu se va repercuta în nivelul de trai şi în reducerea decalajelor faţă de ţările avansate din Uniunea Europeană. Ca să putem vorbi în România în mod real de o desprindere de criză şi de o creştere reală a veniturilor nivelului de trai şi de o reducere a decalajelor trebuie să vorbim de o creştere economică în jur de 4%, deci obiectivul nostru este să ajungem la 4%”, a afirmat Vosganian într-o conferinţă de presă.

    El a precizat însă că nu se poate ajunge la un avans al PIB de 4% fără investiţii străine şi fonduri europene, fiind necesară creşterea capacităţii de absorbţie a acestora.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA MEDIAFAX talks about SME’s: Grapini susţine scutirea la plată a impozitului reinvestit în cercetare, dezvoltare şi tehnologie

     “În întâlnirile cu mediul de afaceri am identificat cele mai importante cinci probleme ale IMM-urilor. Spre surprinderea tuturor, pe primul loc nu este nivelul de impozitare, ci la egalitate finanţarea şi lipsa forţei de muncă calificată. Trebuie să vedem cum rezolvăm problema creditării, am făcut şi o întâlnire cu Asociaţia Română a Băncilor. Trebuie să vedem ce măsuri se pot lua astfel ca banii să ajungă în economie şi nu la stat”, a spus Grapini.

    Ea a arătat că pe locul trei în topul celor mai mari probleme reclamate de IMM-uri se numără parafiscalitatea – suprapunerea plăţilor şi a avizelor. De asemenea, nevoia de a susţine investiţiile în tehnologie, precum şi partea de cercetare şi dezvoltare în IMM-uri este importantă pentru firmele mici şi mijlocii din România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un bloc din Arad a fost evacuat în urma unui incendiu. Zeci de persoane au primit îngrijiri din cauza fumului

     Incendiul s-a produs într-un apartament de la parterul unui bloc aflat în vecinătatea sediului Consiliului Judeţean Arad, iar fumul dens i-a alertat pe unii locatari, o parte ieşind din imobil şi sunând la 112.

    Pompierii sosiţi la faţa locului au evacuat întregul bloc, iar peste 80 de persoane au ieşit în stradă, multe dintre acestea având nevoie de îngrijiri medicale la faţa locului după ce au inhalat fum. Acestea au primit oxigen de la medicii sosiţi cu mai multe ambulanţe şi de la pompieri.

    Numeroase persoane, mai ales vârstnici şi bolnavi, au fost scoase pe braţe de către pompieri şi cu măşti de oxigen pe faţă. Alţi locatari au fost nevoiţi să-şi pună prosoape umede pe feţe pentru a putea respira până la părăsirea clădirii, în timp ce pompierii au spart ferestrele de la casa scării pentru evacuarea fumului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CONFERINŢA Mediafax Talks about Energy: Stoparea scăderii producţiei, principalul obiectiv pentru Romgaz

     “În cazul Romgaz, cu datorii aproape de zero, nu era nevoie o listare pe bursă pentru a atrage investiţii. La Romgaz era nevoie de o creştere a performanţei. Noi am ţinut morţiş ca în planul de administrare principalul obiectiv să fie stoparea scăderii producţiei. Dacă Romgaz şi-ar fi pastrat producţia de acum 10-12 de ani, importurile României ar fi fost aproape zero”, a spus Dumitraşcu, prezent la conferinţa MEDIAFAX Talks about Energy.

    În ultimii ani, producţia Romgaz Mediaş a scăzut cu o medie anuală de 4,7%.

    Întrebat de ce Romgaz nu a luat măsuri pentru a stopa scăderea producţiei, Dumitraşcu a spus că nu are un răspuns.

    “N-am cum să mă pun în poziţia celor care au fost în diverse poziţii în Romgaz, care au acceptat această realitate. Investiţii s-au făcut, că nu s-au finalizat e la fel de adevarat, poate au fost investiţii neadecvate”, a spus Dumitraşcu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grecia ar putea avea nevoie de alte două acorduri cu UE şi FMI

     Întrebat dacă partenerii din zona euro pregătesc un al treilea pachet de finanţare externă pentru Grecia, Coene a afirmat că va fi nevoie de cel puţin încă un acord.

    “Este clar că problema grecească nu a ajuns la final. Vom încerca să facem eforturi suplimentare – cu siguranţă încă un acord, poate chiar două – şi vom vedea cum evoluează situaţia”, a afirmat oficialul belgian la postul de radio RTBL, preluat de Wall Street Journal.

    Coene este membru în Consiliul Guvernator al Băncii Centrale Europene.

    Şeful băncii naţionale a Belgiei a adăugat că situaţia economică a Greciei traversează o perioadă de ameliorare, însă foarte lentă, iar rezolvarea problemelor ţării ar putea dura “mult mai mult timp”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • John McCain: SUA nu au nevoie de confirmare din partea ONU pentru un răspuns real în Siria

     Senatorul republican s-a declarat “total convins” că regimul preşedintelui Bashar al-Assad este vinovat de comiterea acestei “atrocităţi”, în timp ce inspectori ai Naţiunilor Unite urmau să înceapă să ancheteze, luni, la locul presupusului atac chimic imputat regimului sirian, în apropiere de Damasc.

    John McCain, care militează pentru furnizarea de ajutor militar rebelilor sirieni cu scopul de a înclina balanţa în favoarea lor, consideră puţin probabil că echipa de experţi ONU va putea efectua o anchetă completă.

    “Îmi este greu să cred că Bashar al-Assad va autoriza ONU să ancheteze asupra a ceva ce a făcut şi care ar fi negativ pentru el”, a declarat omul politic american la Seul, unde se află în vizită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Încă un experiment

    Imi imaginam că nu se poate să treacă 2013 fără încă o vânzare spectaculoasă pe piaţa media. Domeniul îşi strânge rândurile şi profită de ofertele venite în special de la outsideri, miliardari dornici de imagine, de influenţă sau de instrumente noi de marketing. Nu mă gândeam însă că cineva va pune pe masă atât de mulţi bani pentru un produs a cărui piaţă se subţiază pe zi ce trece precum hârtia pe care este tipărit şi care pierde bani (mulţi) de şapte ani la rând. Ce s-a mai vândut recent? Cu două săptămâni în urmă, New York Times a încasat
    70 de milioane de dolari de la miliardarul John Henry (patronul echipelor Red Sox şi Liverpool) pentru Boston Globe. În 2011, AOL a cumpărat The Huffington Post cu 315 milioane de dolari. Washington Post Company a evaluat divizia sa de media la 255,6 milioane de dolari în luna mai şi a încasat cu
    6 milioane mai puţin pe ziarul cel mai popular din capitala SUA, dar se poate spune că în felul acesta şi-a acoperit şi vânzarea Newsweek cu un dolar în 2010.
    Vânzarea Washington Post săptămâna trecută este cel mai bun lucru care se putea întâmpla ziarului şi familiei care l-a deţinut timp de 80 de ani şi cea mai ciudată decizie de business luată de Jeff Bezos, un om de afaceri mai mult reţinut decât spectaculos, mai mult introvertit decât dornic de reflectoare.
    „Nu avem o hartă şi nu va fi uşor să croim o potecă. Va trebui să ne inventăm una, ceea ce înseamnă că este nevoie să experimentăm.„ Citatul vine din scrisoarea pe care Jeff Bezos a trimis-o angajaţilor Washington Post la confirmarea tranzacţiei.

    Tonul lui Bezos arată că, la fel ca şi în cazul altor produse în care a investit, şi ziarul este tot un experiment. Jeff Bezos este cunoscut pentru investiţiile sale pe termen lung, pentru răbdarea sa, dar şi pentru modul cum pierde bani şi este un neînţeles în deciziile sale de business care se dovedesc a fi, ulterior, profitabile (în cele mai multe dintre cazuri). Născut în 1962, Jeff Bezos şi-a părăsit jobul de la un fond de investiţii din New York dorind să deschidă un business în ceea ce urma să devină hitul următoarelor decenii, online-ul.

    A lansat Amazon în propriul garaj după ce a bătut America în lung şi în lat şi a scris pe drum un plan de afaceri. Din 1994, când a pornit Amazon, şi până în 2011, când în plină criză compania a crescut pe bursă cu 55%, Jeff Bezos a devenit unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, cu o avere de 25 miliarde de dolari. Ce i-a venit omului care a intuit boomul din online şi care investeşte în turismul spaţial să se întoarcă la una dintre afacerile pentru care viitorul nu prevede salturi spectaculoase? Poate tocmai pentru că ştirile au nevoie de un nou mod de a se vinde, aşa cum cărţile s-au reinventat odată cu Amazon sau cum industria muzicală a înflorit a doua oară cu iTunes.

    În ultimii doi-trei ani, Amazon a mers mult în direcţia reinventării cărţii şi a publishingului. A democratizat producţia de carte prin serviciul de self-publishing de pe Amazon
    (58.000 de titluri au fost încărcate numai în 2011) şi a dezvoltat o nouă nişă de texte scurte, de maximum 5.000 de cuvinte, numită Kindle Singles (care costă 2 dolari bucata), care ocupă un spaţiu gol între articolele mici din ziare şi cărţile lungi. Se poate spune astfel că achiziţia unui ziar era cursul firesc în acest context.

    Dar mai este un domeniu cu care Bezos aduce ceva interesant la the Post: publicitatea. Veniturile ziarului din publicitate au scăzut cu 14% anul trecut, până la 228 milioane de dolari. Amazon vinde sloturi publicitare pe site-urile sale şi pe Kindle-uri şi estimează că în acest an va avea venituri din publicitate de 835 milioane de dolari, în creştere cu 37% faţă de anul trecut. Deşi fosta conducere a ziarului a făcut tot ce a putut pentru a se adapta bugetelor alocate pentru online, probabil foştii manageri nu ştiau reţetele lui Bezos.

    Vânzarea the Post încheie opt decenii în posesia familiei Graham, care a păzit ziarul de interferenţe politice ori comerciale. Redacţia a avut simultan şi 1.000 de ziarişti şi a dezvăluit scandaluri precum Watergate, care a transformat jurnaliştii în celebrităţi. Cu trecerea timpului însă, ziarul şi-a pierdut anvergura şi a devenit mult mai local, pierzând cursa  naţională cu New York Times. A avut noroc de creşterea internetului şi de adaptarea conţinutului pentru cititorii globali, dar lucrurile tot nu au revenit la nervul de altădată.

    Ziarul pierde 50 milioane de dolari pe an şi are nevoie de o schimbare dramatică, în genul celei de care au beneficiat vânzările de cărţi odată cu apariţia Amazon – acea sclipire de antreprenoriat care a creat Amazon şi acea sclipire tehnică ce a dus la lansarea Kindle. Trebuie multă inovaţie şi răbdare. Bezos a spus de multe ori în ultima săptămână că respectă independenţa jurnalismului şi că nu va căuta să revitalizeze ziarul prin negarea valorilor sale.

    Toate aceste elemente puse la un loc duc la concluzia că un ziar pentru care numărătoarea inversă părea să înceapă va avea parte de un nou început. Poate doar Bezos singur ştie cum va aborda acest nou început şi cum va integra ziarul cel vechi într-un climat nou, alert şi mai critic ca niciodată. Nu degeaba se spune despre Bezos că este ca un student cuminte care citeşte mult şi pune întrebări. Jurnalismul tot prin aceste două tehnici s-a construit. Dar jurnalismul viitorului are nevoie de ceva în plus.
     

  • Steag roşu pe plajele de pe litoral: Un bărbat s-a înecat la Jupiter, iar doi salvamari au avut nevoie de îngrijiri medicale

     Potrivit reprezentanţilor Serviciului Judeţean de Ambulanţă Constanţa, mai mulţi salvamari au observat că un bărbat care intrase în mare a dispărut la un moment dat în valurile puternice, astfel că aceştia au intrat după el în apă, reuşind să îl aducă la mal.

    Ulterior, salvamarii au început procedurile de resuscitare, care au fost continuate apoi de un echipaj al Serviciului Judeţean de Ambulanţă.

    În pofida eforturilor medicilor, bărbatul nu a mai putut fi salvat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro