Tag: marketing

  • Sa vina clientii sa ne reclame

    Cei care au avut intelepciunea sa faca asta sunt adevaratii
    castigatori din aria afacerilor contemporane. Ei au priceput, intre
    altele, care este importanta pe care o poate avea un program
    eficient de gestionare a reclamatiilor in pastrarea clientilor si
    care este pretul atunci cand nu ofera un serviciu competent
    clientilor suparati si nemultumiti. Mai mult, un program eficient
    de solutionare a reclamatiilor este o componenta vitala in
    construirea unui brand cu adevarat puternic. Reclamatiile
    reprezinta una dintre cele mai directe si eficiente metode prin
    care consumatorii pot sa lase de inteles companiilor ca exista
    potential pentru perfectionare. Iar daca nu are loc o imbunatatire
    continua a calitatii serviciilor, clientii pleaca. Or, pierderea
    clientilor reprezinta un fenomen foarte costisitor pentru afacere
    si are un puternic efect negativ asupra capitalului de brand.

    Pornind de aici, autorii cartii de fata au construit o metafora
    graitoare: “Reclamatia ca dar”. In viziunea lor, reclamatiile pot
    ajuta companiile sa-si regandeasca si sa-si repozitioneze
    produsele, politica serviciilor sau orientarea pe piata, atata timp
    cat “clientii sunt aceia care platesc”. Reclamatiile clientilor
    sunt un instrument strategic, care trebuie considerate in termeni
    de costuri si de oportunitate. Folosind exemple reale si articuland
    o suita inteligenta de sfaturi pentru administrarea plangerilor,
    Janelle Barlow si Claus Moller au pus la punct un ghid esential de
    afaceri.

    Janelle Barlow, Claus Moller, “Orice reclamatie este un cadou”,
    Editura Publica, Bucuresti, 2010

  • Poveste, nostalgie, istorie – cum se mai vand ceasurile

    Ce ofera acum vechile marci Poljot sau Vostok si cum poti crea o
    nisa pe o piata care incepe cu ceasul din coltul desktopului sau de
    pe ecranul telefonului si se termina cu minunatiile mecanice ce
    folosesc otel recuperat din epava Titanicului sau fragmente de
    meteoriti? Raspunsul este simplu, crede Iulian Marinescu,
    directorul general al Vostok-Spirit, importatorul ceasurilor create
    de Volmax, fosta Poljot si de Vostok Europe: vinzi istorie,
    poveste, putina nostalgie, eviti zona trendy. Clientii lui
    Marinescu au intrat in show-room si au cerut, simplu, ceasul lui
    Gagarin, iar autorul acestui text a tinut musai sa vada un ceas
    fabricat din metalul recuperat din rachetele militare SS-20
    dezafectate.

    Unii cred ca oferta lui Marinescu este si o investitie: un
    cunoscut om de afaceri roman a cumparat ceasuri rusesti de 25.000
    de euro, cateva pentru a le face cadou si altele pe care le tine la
    banca, intr-o caseta de valori. Omul de afaceri crede ca valoarea
    ceasurilor va creste in timp si ca peste 20 de ani modelele rare pe
    care le-a ales isi vor spori cu mult valoarea. Povestea lui Iulian
    Marinescu, care va implini 33 de ani in curand, incepe cu un pusti
    care colinda de doua ori pe saptamana Ermitajul, care face liceul
    la Iasi si termina Artele la Bucuresti. Iar dupa 14 ani in
    industria publicitara din Romania decide sa isi creeze propriile
    campanii publicitare si descopera industria orologera rusa.
    Concureaza cu alte 11 companii din Romania care se ocupau mai mult
    sau mai putin cu orologeria si care doreau sa devina importatori si
    le face rusilor o propunere, prezentandu-le un plan de afaceri si o
    strategie pe patru ani. Rusii accepta, iar Marinescu admite ca la
    baza deciziei lor au stat si faptul ca s-a nascut la Chisinau si ca
    stie limba rusa sau modul in care gandesc oamenii acolo.


    Timp de doi ani afacerea s-a pozitionat discret, fiind prezenta
    pe internet si cu cateva spoturi publicitare pe canalele TV
    destinate celor iubitori de aventura si stiinta. Chiar si asa
    vanzarile au mers bine, spune Marinescu, situandu-se in zona
    sutelor de mii de euro. Compania vrea acum sa isi prezinte oferta
    si marei mase de clienti, asa ca de anul viitor tinteste marile
    orase din Romania, cu standuri dedicate si o prezenta mai activa pe
    piata. Prezente discrete in Romania, ceasurile rusesti se vand bine
    in Statele Unite si in Asia. In SUA exista un cult pentru modelul
    Komandirskie – “comandant” in traducere, ceas produs de Vostok si
    care a fost in perioada URSS ceasul oficial al ofiterilor din
    Armata Rosie, nefiind disponibil comercial. Ceasul este cel mai
    ieftin si, paradoxal, este singurul ceas rusesc care este
    falsificat.

    “Se falsifica tocmai din cauza succesului de care se bucura in
    lume, pentru ca este poate singurul din zona <funny> si
    <trendy>, dar falsurile sunt grosolane”, spune Marinescu. In
    Asia in schimb se vand ceasurile din zona de pret de 500 de euro,
    Singapore fiind cel mai bun client pentru companiile producatoare.
    In Europa piete semnificative sunt Grecia sau Polonia; este
    adevarat ca in ultimul caz rusilor le-au trebuit patru ani de la
    lansare pana la consacrare, pentru ca “polonezii aveau o problema
    cu rusii”.

    Tocmai pentru a evita o serie de “probleme”, rusii au decis sa
    nu insiste pe latura “razboinica” cu care multi oameni sunt tentati
    sa ii asocieze – Armata Rosie, victoria in al Doilea Razboi
    Mondial, marsul pana la Berlin -, ci cu realizari tehnice sau
    culturale: in Europa modelul Maxim Gorki, produs de Vostok Europe,
    are mare succes, iar modelul Sturmanskie a intrat in istorie drept
    ceasul purtat la mana de primul cosmonaut al lumii, Iuri Gagarin.
    Mecanismul cronograf 3133, poate cea mai de succes creatie a
    rusilor de la Poljot, detine recorduri de prezenta in spatiul
    cosmic, iar ceasul Buran echipat cu 3133 este ceasul oficial al
    presedintiei ruse. Este vorba de o editie limitata, de cate 200 de
    exemplare (numarul 172 este la Bucuresti) cu semnatura lui Dmitri
    Medvedev, placat cu aur si pretuit la 850 de euro.

    Pentru a se individualiza pe o piata extrem de dinamica,
    fabricantii au inceput sa foloseasca in ceasurile create nu numai
    diamante sau metale pretioase, ci si metal recuperat din epava
    Titanicului, cenusa vulcanului din Islanda sau material din
    meteoriti. “Noi nu trebuie sa inventam astfel de elemente de
    marketing, ele exista deja”, zambeste Iulian Marinescu,
    referindu-se la mixul de nave spatiale, cosmonauti, piloti,
    scriitori, automobile, avioane sau rachete balistice care
    individualizeaza ceasurile rusesti. Ceasul si-a pierdut utilitatea
    si a devenit un accesoriu de personalitate, un obiect ce defineste
    personalitatea si preocuparile celui ce il poarta. Cum va reactiona
    romanul intre ceasul ofiterului din Armata Rosie, cel al lui
    Gagarin si cel cu semnatura lui Dimitri Medvedev este un experiment
    cel putin interesant.

  • Ca sa stiti cine sunt: ce inseamna un rebranding reusit

    “Alevia 50%, Labormed 45%”. Socotelile ii apartin lui Stefan
    Liute, directorul de strategie al agentiei de branding Grapefruit,
    iar enumerarea contine exemple de proiecte de rebranding derulate
    de agentia pe care o conduce si rezultatele de dupa lansare.
    Masurarea acestor rezultate, in cazul de fata cu cat au crescut
    vanzarile firmelor in urmatorul an dupa rebranding, este foarte
    importanta, atat pentru companii, cat si pentru strategii de
    branding, pentru ca ele spun cel mai clar daca un proiect de acest
    gen a avut sau nu succes si daca banii investiti au fost aruncati
    sau nu pe fereastra.

    Despre derularea campaniilor de rebranding cu o frecventa atat
    de mare incat fenomenul s-a transformat in tendinta, BUSINESS
    Magazin a inceput sa vorbeasca inca de anul trecut si continuam si
    in 2010. Acum, nuantele repozitionarii de marca sunt chiar mai
    variate si se refera nu numai la modificarea imaginii in urma
    schimbarii actionarilor sau pentru a crea consumatorilor perceptia
    unei companii adaptate la conditii noi de piata, ci si la ce se
    intampla la nivel intern. Brandingul de angajator, asadar,
    reprezinta o preocupare la fel de actuala pentru unele companii din
    piata. “Explicatia este destul de simpla: companiile acestea vor
    sa-si pastreze talentele si sa se pregateasca pentru perioada
    iesirii din criza, cand vor reincepe proiectele de dezvoltare si
    pentru asta vor avea nevoie sa atraga oamenii cei mai buni din
    piata. Nu poti face acest lucru decat daca ai un brand de angajator
    puternic, pe care sa il construiesti si sa il mentii chiar si pe
    timp de criza”, spune Stefan Liute.

    Directorii de resurse umane confirma acest lucru si adauga chiar
    ca un brand puternic de angajator ajuta la mai mult decat atat.
    “Este foarte important in perioade precum cea de acum sa poti sa
    iti mentii angajatii motivati, sa vina la serviciu si sa fie
    intr-adevar implicati, nu sa astepte ora plecarii acasa sau sa
    caute sa se angajeze in alta parte”, spune Simona Popovici, noul
    director of rewards al grupului Coca-Cola Hellenic si fostul
    director de resurse umane al Coca-Cola HBC pentru Romania si
    Moldova.


    Cele mai vizibile sunt insa proiectele de branding sau
    rebranding adresate consumatorilor si interesant este si modul cum
    ele au ajutat in mod real marcile respective. Anul acesta au avut
    loc destul de multe campanii, in special in zona bunurilor de larg
    consum. Cel mai cunoscut este, poate, rebrandingul Zuzu, realizat
    de agentia Brand Tailors, care anul acesta a avut o activitate
    intensa pe segmentul de rebranding “alimentar” – alaturi de Zuzu, a
    redesenat ambalajele portofoliului de ciocolata Kandia, a finalizat
    al doilea rebranding pentru prajitura Magura, programul de
    rebranding pentru marca de snacks Star, precum si campaniile
    HapiHap si Raraul.

    De cele mai multe ori, companiile nu pleaca la drum cu asteptari
    iesite din comun, ci vor mai degraba sa-si consolideze pozitia in
    piata, sa fidelizeze cat mai multi consumatori si se declara
    multumite daca obtin chiar si cresteri mai mici de 5% in cota de
    piata sau vanzari. Asa a facut Raul Ciurtin, spre exemplu,
    presedintele Albalact, compania care produce Zuzu, atunci cand a
    decis sa schimbe celebrele pene de pe ambalajele Zuzu cu frunze si
    petale care sa duca gandul la originea naturala a produselor.
    Pentru asta a pus la bataie o jumatate de milion de euro anul
    acesta, iar tinta sa a vizat cresterea cotei de piata cu nu mai
    mult de 3% pana la sfarsitul anului. Pare putin si o miza mica
    pentru un buget atat de mare, insa intr-un climat competitiv precum
    cel de acum, chiar si astfel de cresteri marginale sunt binevenite.
    “Multe companii au vrut sa faca rebranding nu doar pentru a creste
    acum, ci si pentru a se asigura ca au un brand puternic atunci cand
    vor iesi din criza”, spune Beatrice Danis, managing partner al
    Brand Tailors.

    Exemplele prezentate insa la inceput de Stefan Liute arata ca in
    unele cazuri rebrandingul a avut un impact crucial asupra evolutiei
    companiilor. Un exemplu este producatorul de medicamente generice
    Labormed, care a trecut printr-un proces de rebranding dupa ce a
    fost preluat de fondul de investitii Advent. La acel moment,
    strategia Labormed a fost sa inceapa o crestere agresiva, realizata
    in special prin achizitii. Grapefruit au fost cei care i-au ajutat
    sa-si construiasca o noua identitate vizuala corporatista si de
    portofoliu, o arhitectura de brand, un nou website si o strategie
    de brand corporatist si de angajator. “Rezultatele au fost foarte
    clare: o crestere a cifrei de afaceri de 45% de la un an la altul
    si intarirea prezentei regionale prin cresterea exporturilor de la
    zero la 6% din productia totala”, precizeaza Liute.

  • Apartamentele noi, acelasi pret cu cele vechi. Doar pe hartie

    “In sectorul 3, in complexul Armonia, situat in zona Titan,
    pretul de vanzare pe metrul patrat pentru un apartament cu o
    camera, cu o suprafata de 59,6 metri patrati este de 955,2 euro. In
    comparatie, pentru o garsoniera intr-un bloc vechi in zona, pretul
    de vanzare este de 1.000 de euro pe metrul patrat”, se arata in
    comunicatul fondului Romania Invest.


    Rationamentul are insa cateva scapari. Senzatia de preturi sensibil
    egale exista doar atunci cand se incearca un calcul pe metru
    patrat. Pretul unitar ramane insa in continuare mai mare in cazul
    locuintelor noi. De asemenea, proprietarii de apartamente vechi
    sunt dispusi sa negocieze; un studiu recent al agentiei imobiliare
    Coldwell Banker arata că intre pretul cerut si pretul real al
    tranzactiei este o diferenta care atinge, in medie, 8%.

    Detalii pe
    www.gandul.info
    .

  • Marketing pe bavareza sau cum fac nemtii miliarde de euro din povesti

    Drumul romantic sau in varianta oficiala “Romantische Strasse”
    era o idee de marketing destinata soldatilor americani si
    familiilor lor, dispusi sa isi cheltuie soldele pentru povesti
    precum cea a extravagantului (sau nu-prea-sanatosului-la-cap, dupa
    cum il credeau contemporanii sai) rege Ludwig al doilea, care si-a
    construit prin castele precum Neuschwenstein sau Herrenchiemsee o
    lume plina de fantezie, rupta complet de realitatea acelor
    vremuri.

    Sau pentru urme ale unor conflicte celebre, asa cum a fost
    razboiul de 30 de ani, cel care pornea la inceputul secolului 17 ca
    un conflict religios si care lua apoi amploare la intreg nivelul
    intregii Europe si instaura Franta ca putere dominanta, distrugand
    pe parcurs multe dintre orasele germane (cele mai multe nerevenind
    nici pana astazi la gloria dinainte).

    Cu astfel de povesti, impanate cu castele vechi si un amestec de
    stiluri baroc, neoclasic si, bineinteles, romantic (neogotic) – pe
    masura ce germanii au simtit nevoia reintoarcerii la propriul
    trecut -, turismul din Bavaria a ajuns o industrie de peste 24 mld.
    euro anual, potrivit statisticilor biroului de turism local.

    Doar cele 45 de castele si resedinte atrag anual mai mult de
    cinci milioane de vizitatori, atractia principala fiind de departe
    castelul Neuschwanstein, unde dorinta regelui (pe numele sau
    complet Ludwig Otto Friedrich Wilhelm) de a avea propriul
    Versailles a fost transformata intr-o masina de facut bani de catre
    nemti, vizitarea castelului semanand, daca vreti, cu una dintre
    liniile de productie ale producatorilor bavarezi de masini,
    intesate de roboti, foarte productivi, dar ale caror programe
    software nu permit deloc contemplarea minunatiilor care ies de pe
    aceste linii de productie.

    Altfel spus, o industrializare dusa la extrem, dar care face ca
    drumul romantic, alaturi de alte drumuri tematice, precum cel
    alpin, al cristalului, al castelelor, al berii, al portelanului sau
    strazile diverselor dinastii de regi si imparati, precum
    Hohenzollern (ca sa aduc un exemplu apropiat) fac ca turismul sa
    fie sectorul economic cu cea mai mare contributie in PIB al
    Bavariei.

    Nu va asteptati insa la caldura cu care sunteti intampinati de
    obicei in statele mediteraneene sau pe coasta Atlanticului, de
    exemplu, caci Bavaria pare acum o destinatie facuta mai degraba
    pentru germani si asiatici.

    Nu degeaba statisticile efectuate de anumite companii care
    monitorizeaza forumurile de discutii de pe internet arata ca in
    timp ce turistii britanici, unii dintre cei mai plimbareti din
    Europa, nu stiu mare lucru despre Romantische Strasse, mai mult de
    noua japonezi din zece cunosc foarte bine conceptul. Ca dovada si
    faptul ca aproape toate indicatoarele presarate de-a lungul
    drumului sunt inscriptionate deopotriva in germana si cu caractere
    asiatice, dar nu si in engleza.

    Dincolo de componenta turistica, romanticul drum ce serpuieste
    de-a lungul a mai bine de 360 de kilometri si care se intretaie pe
    alocuri cu celebrele autobahn-uri fara limita de viteza reprezinta
    o foarte buna oportunitate pentru un test-drive. Si ce alta masina
    ar putea cadra mai bine cu Bavaria decat BMW (acronimul pentru
    Fabrica de Motoare din Bavaria)?

    Mai exact, seria 3 coupé, in varianta de motorizare diesel de
    doi litri, editia EfficientDynamics cu cateva imbunatatiri
    aerodinamice suplimentare, precum jante din aliaj in design turbina
    si suspensie coborata.

    Daca nu ati inteles nimic din ceea ce tocmai am scris, inseamna
    ca probabil nu sunteti unul dintre cei 1.500-2.500 de romani care
    isi cumpara in fiecare an un automobil BMW nou si voi reformula: un
    model coupé (deci o masina cu alura sportiva, cu doua usi), cu 163
    de cai-putere, suficienti pentru a ajunge de la zero la 100 de
    kilometri pe ora in circa 7,5 secunde si cu un consum de putin
    peste patru litri de motorina la 100 de kilometri.

  • Portretul romanului care sta pe internet

    Cristina are aproape 24 de ani, locuieste in Bucuresti, este
    necasatorita si este absolventa de facultate. Lucreaza deja de doi
    ani, avand un venit lunar mai mic de 1.500 de lei, iar cel mai mult
    o intereseaza ce mananca, cum se imbraca si ce produse cosmetice
    foloseste, in timp ce masinile si sportul sunt pe ultimele locuri
    intre interesele ei.

    Laptele este alimentul pe care il consuma cel mai des, urmat de
    iaurturi, cafea si ciocolata; nu prea consuma bauturi alcoolice si
    are de gand sa-si cumpere o masina si poate chiar si un apartament
    la anul.


    Mihai, un tanar de aceeasi varsta cu Cristina si cu aproximativ
    aceeasi situatie financiara, tot la o masina viseaza, este foarte
    pasionat de tot ce tine de computere, tehnologie si internet, iar
    cel mai frecvent consuma bauturi racoritoare acidulate, mananca
    mezeluri si bea si el mult lapte. Ambii intra pe internet cel putin
    o data pe zi.

    Cei doi nu sunt personaje reale, ci portrete-robot ale
    utilizatorului de internet de la noi, cu datele cel mai des
    intalnite statistic. Datele privind veniturile, varsta si
    obiceiurile de consum sunt esentiale pentru orice companie care
    cauta sa vanda sau sa se promoveze online si care isi poate forma
    astfel o idee despre publicul sau potential.

    “Toata lumea vrea sa fie acum pe internet, pentru ca este mediul
    cu cea mai importanta evolutie. In afara, promovarea pe internet a
    ajuns sa fie mai importanta decat cea pe televizor si acelasi lucru
    s-ar putea intampla in cativa ani si in Romania”, crede Radu
    Florescu, directorul executiv al Saatchi & Saatchi.

    In exemplul de fata, pentru un producator de lapte, situatia
    este cat se poate de simpla, in conditiile in care una din doua
    femei si cam tot atatia barbati care folosesc internetul consuma cu
    regularitate lapte sau lactate. Promovarea pe internet ar atinge un
    numar considerabil de consumatori, fara sa fie neaparat nevoie de
    eforturi prea mari.

    Pentru o companie care vinde bauturi racoritoare in schimb,
    faptul ca aproape jumatate dintre barbatii care intra pe internet
    sunt consumatori de asa ceva, in timp ce doar in jur de o treime
    dintre femei se dau in vant dupa racoritoare, poate determina
    intreaga strategie de comunicare online. “Toate aceste informatii
    pot face diferenta intr-o campanie”, crede Bogdan Prajisteanu,
    directorul agentiei Mediaedge:cia, incepand cu mesajul transmis si
    pana la elementele vizuale folosite.

    Dupa unele calcule recente ale International Telecommunications
    Union si Euromonitor International, aproximativ 53% dintre cei 7,35
    milioane de utilizatori de internet din Romania sunt femei. Daca e
    asa, inseamna ca ponderea e mai mare decat in prima parte a anului
    trecut, daca ne raportam la un studiu demografic derulat in
    perioada mai-iunie de Trafic.ro pe un esantion reprezentativ de
    42.000 de respondenti, utilizatori ai unui numar de peste 2.050 de
    site-uri din Romania.

    Balanta n-a facut altceva decat sa se echilibreze si sa reflecte
    structura populatiei romanesti in ansamblu, in conditiile in care,
    in prezent, 52,6% dintre locuitorii tarii sunt femei, potrivit
    Institutului National de Statistica. Aceasta situatie ar putea sa
    se mentina si in urmatorii ani, cand numarul utilizatorilor de
    internet ar trebui sa depaseasca 9 milioane, cifra estimata pentru
    2018.

    Din punctul de vedere al varstei, cea mai mare pondere o au cei
    cu varsta intre 20 si 24 de ani, eventual studenti sau proaspat
    angajati cu studii superioare (23% dintre femei si 21% dintre
    barbati), urmati de cei sub 30 de ani. Generatia 40-49 de ani
    reprezinta mai mult de 14% din numarul total al utilizatorilor de
    internet, conform studiului, in timp ce cam 8% au mai putin de 18
    ani.

    Cititi articolul integral in editia tiparita a revistei
    BUSINESS Magazin.

  • Microsoft Romania l-a numit in functia de director de marketing si business pe Michal Golebiewski

    “Sunt incantat de venirea in Romania si ocuparea acestei
    pozitii. Este o oportunitate pentru mine de a utiliza experientele
    castigate in cei 14 ani petrecuti in Microsoft pentru a conduce
    filiala din Romania intr-o noua etapa de excelenta in business,
    marketing si operatiuni, in parteneriat cu managementul si
    angajatii Microsoft Romania”, a declarat, intr-un comunicat,
    Golebiewski.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hainele cele noi ale lui Zuzu. De ce tocmai acum?

    Dupa un an in care Albalact a lasat un val de tacere asupra
    celui mai bine vandut brand al sau, Zuzu, comunicand foarte putin
    catre consumatori, in 2010 iese la rampa cu cea mai ampla schimbare
    de la inceputul anului in domeniul lactatelor.

    Desi avea o cota de piata in volum de 29% la sfarsitul anului
    trecut in segmentul laptelui pasteurizat, “trebuia sa facem ceva
    nou”, declara Cristina Miclea, director de marketing la Albalact.
    Cu noile sale haine, care nu mai afiseaza binecunoscutele pene, ci
    petale si frunze care duc cu gandul catre originea naturala a
    produsului, Zuzu ar urma sa se vanda mai bine, respectiv sa castige
    o cota de piata “de 1-3% pana la sfarsitul acestui an”, spune Raul
    Ciurtin, presedintele companiei, care precizeaza ca previziunile
    sunt ponderate din pricina faptului ca piata lactatelor sufera si
    ea, inevitabil, de pe urma crizei.


    Chiar daca volumul vanzarilor este similar celui de anul trecut,
    “in valoare, probabil ca scaderile se plaseaza in jurul a zece
    procente”, estimeaza el, deoarece cumparatorii migreaza spre
    produse mai ieftine. In plus, compania se asteapta ca si cel mai
    nou brand din portofoliu, Raraul, sa-si adjudece cinci procente din
    piata.

    Cristina Miclea, care s-a ocupat de brand de la lansarea lui
    (2006), spune ca presiunea la raft a devenit foarte mare, dupa
    lansarile de produse din ultimii doi ani; in ciuda faptului ca Zuzu
    are un spatiu de raft foarte mare, asigurat de volumul vanzarilor,
    “nu inseamna ca nu trebuie sa mai lucram si sa imbunatatim aceasta
    vizibilitate”.


    La sfarsitul anului trecut, managementul Albalact a ajuns la
    concluzia ca un rebranding al produsului era solutia potrivita, iar
    din prima luna a anului a inceput sa lucreze, impreuna cu
    BrandTailors, firma specializata in consultanta strategica si
    design de brand. “Lucram cu BrandTailors de un an, pentru marcile
    Raraul si Fulga”, precizeaza reprezentanta Albalact.

    Primul pas a fost realizarea unui studiu de piata care s-a
    desfasurat pe o perioada de trei luni. Avand la indemana
    raspunsurile consumatorilor la intrebari referitoare la cum vad ei
    aceasta marca si ce-si doresc de la ea, putea fi dat startul in
    procesul efectiv de “reintinerire”.

    Beatrice Danis, managing partner al BrandTailors, sustine ca
    “ne-am gandit foarte mult inainte de a incepe acest proces, pentru
    ca Zuzu este un brand unic in categorie din punctul de vedere al
    personalitatii, imposibil de replicat in segmentul sau”, asa incat
    orice interventie trebuia facuta cu atentie, intrucat orice
    noutate, pentru un brand valoros, poate avea un impact negativ.

    “Din punctul meu de vedere, acest proiect a fost testul de
    maturitate pentru firma noastra”, crede reprezentanta BrandTailors.
    Evident, se asteapta sa fie si oameni care vor avea pareri bune sau
    mai putin bune despre proiect, dar, adauga Danis preventiv, “e usor
    sa stai pe margine si sa comentezi”. Plus ca brandingul este o
    disciplina “absolut subiectiva”, iar industria este “foarte mica,
    cu o marja de profitabilitate aproape inexistenta”.

  • Covalact are un plan de investitii de 1,3 mil. euro

    In perioada 2010-2011, Covalact isi va continua planul de
    dezvoltare si va investi peste 1,3 milioane de Euro in cresterea
    calitatii produselor, diversificarea portofoliului, precum si
    marirea capacitatilor de productie si logistica. Compania a
    investit peste 1,5 milioane de euro in acest scop in ultimii doi
    ani. Covalact estimeaza o crestere a cifrei de afaceri cu peste 10%
    comparativ cu anul 2009, cand compania a inregistrat venituri de
    peste 25 milioane de euro.

    Anul acesta Covalact va investi peste 1 milion de euro in
    campania de comunicare, cuprinzand activitati de cercetare de
    piata, creatie, productie, difuzare si sampling national pentru
    promovarea brandului.

    In acelasi timp, compania are in plan extinderea distributiei la
    nivel national, atat prin intermediul marilor retele comerciale
    internationale prezente in Romania, cat si prin intermediul
    distribuitorilor. In prezent, compania are asigurata distributia la
    nivelul intregii tari, fiind prezenta in cele mai importante orase
    din Romania, iar pana la sfarsitul anului, accentul va fi pus si pe
    extinderea capacitatilor logistice.

    Mihai Neagu, Sales & Marketing Director la Covalact spune ca
    in segmentul iaurturilor, “vom extinde in toamna gama de produse cu
    variantele cu fructe. De asemenea, de curand, Covalact a lansat
    produsele din gama Sana si Kefir sub brandul propriu”.

    Infiintata in anul 1969, Covalact este una dintre companiile
    cele mai importante pe piata romaneasca de produse lactate. In
    prezent, compania este detinuta de Fondul de investitii american
    SigmaBleyzer Southeast European Fund, care mai detine in Romania si
    brandul Lactate Harghita.