BusinessMagazin

Tag: manageri

  • Guvernul şefilor de promoţie MBA – ce măsuri ar lua

    Ş I-AU „SACRIFICAT„, timp de doi ani, o mare parte din timpul liber (weekend-uri şi concedii) pentru a se întoarce la şcoală şi pentru a încerca să devină mai buni manageri. Cei peste 200 de executivi care au terminat anul trecut un program de MBA oferit de una dintre şcolile de afaceri locale completează o comunitate de afaceri de mai bine de 4.500 de manageri români.

    Pe Mircea Spinei, şeful de promoţie al programului de EMBA al ASEBUSS, cursurile programului l-au ajutat să îşi dezvolte într-un mod accelerat felul de a gândi şi de a judeca lucrurile. O altă componentă importantă a programului a fost crearea unui grup nou de prieteni, care lucrează în industrii diferite şi care sunt fie manageri, fie antreprenori, care l-au ajutat să îşi extindă aria de expertiză, ajutându-l să vadă lucrurile şi din alte unghiuri. De profesie inginer IT, Mircea Spinei spune că prin prisma acestui fapt nu este un „people’s person„, dar că programul l-a ajutat şi din acest punct de vedere.

    PROGRAMUL M-A AJUTAT SĂ DEVIN PRIETEN CU UN GRUP DE OAMENI DIN INDUSTRII VARIATE, permiţându-mi să văd acum şi în viitor economia şi, dacă vreţi, viaţa dintr-un număr de puncte de vedere mult mai mare decât până în acel moment şi, în acelaşi timp, mi-a creat o fundaţie formată din informaţii care permit unui manager să înveţe mai repede decât din ani de experienţă şi să aibă şanse mai mari să evite potenţialele eşecuri care creează, şi ele, experienţă„, a spus Mircea Spinei.

    Dacă ar fi la guvernare, şeful de promoţie de anul trecut al ASEBUSS spune că s-ar uita la o serie de măsuri care să îmbunătăţească calitatea învăţământului, chiar dacă în prezent se vorbeşte mai mult despre o accelerare a absorbţiei de fonduri europene sau de investiţiile în infrastructură.

    „Cred că învăţământul are nevoie de investiţii care să îi ridice nivelul de competitivitate şi care să prevină situaţii precum cea de anii trecuţi, când atât de mulţi elevi nu şi-au luat bacalaureatul. În fapt, printr-un învăţământ de calitate putem dezvolta indivizi care să adauge cât mai multă valoare muncii lor. Iar indivizii de valoare vor atrage investitorii străini care vor veni aici nu pentru că forţa de muncă este ieftină, ci pentru că este o forţă de muncă pentru care raportul valoare/remuneraţie este unul extrem de competitiv„, a mai spus Mircea Spinei.

    GEORGE BERAR, UNUL DINTRE CEI TREI ŞEFI DE PROMOŢIE AI PROGRAMULUI DE EMBA OFERIT DE TIFFIN UNIVERSITY (2012), antreprenor în serie şi cofondator al mai multor businessuri din domenii variate (de la produse de analiză a ADN-ului până la asigurări de viaţă, produse de îngrijire a pielii sau telecomunicaţii), spune că şi-a început cariera de antreprenor fără să aibă noţiuni de management. El admite că a simţit lipsa educaţiei în domeniul managementului mai ales când businessul a început să crească foarte mult, iar la problemele pe care le întâlnea existau deja soluţii dezvoltate de alţii. De asemenea, el adaugă că o parte din membrii echipei sale de management sunt deja înscrişi la cursurile MBA-ului pe care l-a urmat.

    „După absolvire am făcut multe schimbări în echipa de management, am schimbat mult în strategia de business, iar acum dacă mă uit înapoi, am aplicat multe concepte fără să îmi dau seama. Ca rezultat, 2012 a fost cel mai bun an de până acum atât din punct de vedere al venitului, cât şi din punct de vedere al organizării interne, a crescut eficienţa şi producem mai mult cu resurse mult mai puţine.

    Principalul câştig sunt cunoştinţele dobândite de la profesori şi de la colegi, dar şi faptul că am evoluat la un alt nivel în business în urma absolvirii„, explică George Berar, care este cofondator al companiei Benevolent Generation (un grup de investiţii care oferă sprijin financiar, îndrumare şi orientare pentru mai multe companii), dar şi cofondator şi CEO al AdNet Telecom (o companie cu venituri anuale de 4 milioane de dolari). În ultimii doi ani, din poziţia de CEO al Yum Software (o divizie a companiei Madrivo Media), el a pus bazele unei companii de marketing online, care a crescut de la 2 la 30 de angajaţi şi care a generat venituri anuale de peste 3 milioane de dolari.

  • Prima companie din România care renunţă la birourile angajaţilor

    ESTE ŞTIUT CĂ ELEMENTE PRECUM ATMOSFERA DIN BIROU SAU DESIGNUL SPAŢIULUI DE LUCRU SE REFLECTĂ ASUPRA PRODUCTIVITĂŢII ANGAJAŢILOR, lucru dovedit de-a lungul timpului prin numeroase studii. Ce determină însă o companie să schimbe complet modul de lucru, să decoreze birourile mai degrabă asemenea unei cafenele boeme unde merg doar oameni de afaceri sau să renunţe la birourile personale şi să lase angajaţii să lucreze de oriunde?

    O posibilă explicaţie se găseşte în clădirea de birouri din piaţa Charles de Gaulle din Capitală, unde îşi are sediul central Vodafone România şi unde câteva etaje fac notă discordantă cu toate celelalte. Încă din lifturile din sticlă de unde pot fi observaţi majoritatea angajaţilor din întreaga clădire se disting petele de culoare dintre etajele 9 şi 12, care contrastează puternic monocromia şi banalul specific de obicei marilor companii.

    Din afară nu seamănă prea mult cu un birou, ci mai degrabă cu o cafenea elegantă şi totodată boemă, cu mobilier modern şi colorat, dar laptopurile şi oamenii îmbrăcaţi destul de formal trădează adevărata utilitate a celor patru etaje. Dinăuntru nici atât – designul este inedit, atmosfera este curios de relaxată, iar câteva mese rotunde sunt ocupate de grupuri restrânse de oameni care discută deasupra vreunui laptop.

    Un alt lucru care se remarcă încă de la bun început este absenţa pereţilor despărţitori, cu foarte mici excepţii, dar şi a birourilor ocupate în mod tradiţional de executivi. Singurele spaţii de lucru închise au rămas sălile de şedinţe, în medie câte cinci pe fiecare etaj, decorate şi personalizate în funcţie de o anumită tematică, aşa cum este sala România, pe pereţii căreia se află agăţate vase de lut şi care are în mijloc, în locul tradiţionalei mese rotunde, câţiva buşteni.

    „Este una din componentele noului concept al modului de lucru pe care l-am pus în practică„, explică Iñaki Berroeta. Fiecare angajat are propriul dulăpior în care îşi păstrează laptopul de serviciu şi alte obiecte personale, iar în fiecare dimineaţă îşi poate alege un birou diferit faţă de cel din ziua precedentă şi chiar se poate muta pe parcursul zilei la un altul disponibil. Singura problemă ar fi că nu ştii niciodată unde anume în sediu se află un coleg cu care e nevoie să lucrezi.

    Orice obiect rămas în sediu după terminarea programului este colectat şi încuiat într-o cutie specială la care posesorii capătă acces de-abia în după-amiaza zilei următoare.
    România este a cincea ţară din grupul britanic Vodafone care a aplicat acest concept de lucru, după Olanda – promotorul ideii cândva în urmă cu aproximativ doi ani, Marea Britanie, Irlanda şi Malta, dar majoritatea ţărilor din grup vor trece în următoarea perioadă printr-o astfel de transformare. Există versiuni diferite ale conceptului în fiecare dintre aceste ţări, cu câteva elemente comune precum absenţa unui birou propriu sau definirea unei zone de întâlniri informale alăturate spaţiului deschis de birouri. „Relaxarea şi interactivitatea pot duce la o creştere a eficienţei şi a producţivităţii.

    Inaki Berroeta, este CEO al Vodafone România


     

  • CFR SA angajează directori generali adjunţi. Cum se va desfăşura recrutarea pentru cei 12 noi angajaţi

     “Continuând implementarea angajamentelor asumate faţă de instituţiile financiare internaţionale, una dintre cele mai mari companii din România, CFR SA, va derula această procedură în colaborare cu cel puţin trei firme independente, specializate în recrutarea resurselor umane, pentru selectarea personalului pentru cele cinci posturi de Chief Officer (n.r. – director general adjunct). În paralel se va desfăşura şi procedura de selecţie a candidaţilor pentru ocuparea celor şapte posturi vacante de director, procedură care va fi efectuată de o comisie internă a companiei”, se arată într-un comunicat al companiei transmis MEDIAFAX.

    Procedurile de selecţie sunt deschise inclusiv pentru persoanele care ocupă în prezent posturile. Selecţia se va încheia în cel mult 45 de zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Managerii estimează creşteri în toate sectoarele economice, până în luna mai

     Concluziiile au fost obţinute prin intermediul unor anchete de conjunctură, în urma estimărilor făcute de manageri cu privire la tendinţele activităţii economice. Anchetele indică soldul conjunctural, obţinut ca diferenţă între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului şi procentajul celor care au indicat varianta negativă.

    Astfel, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural +13%).

    “Pentru unele dintre activităţi se va înregistra tendinţă de creştere în ceea ce priveşte estimarea producţiei şi anume: fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (sold conjunctural +35%), fabricarea produselor din tutun şi fabricarea altor produse din minerale nemetalice (solduri conjuncturale +31%). Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +6%). În ceea ce priveşte numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -1% pe total industrie prelucrătoare”, se arată într-un comunicat al INS.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum pot fi traşi la răspundere managerii unei companii în insolvenţă


    Tragerea la răspundere a membrilor conducerii unei companii atestă faptul că “terapia” legală pentru debitorul aflat în dificultate presupune, pe lângă adoptarea unor măsuri energetice de resuscitare economică şi instituirea unei pedepse direcţionate strict către persoanele responsabile, susţine George Albert Ionescu de la Casa de Avocatură Ionescu şi Sava.

    Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei este cea care prevede posibilitatea tragerii la răspundere a membrilor organelor de conducere ale societăţii care, prin faptele lor, au cauzat starea de insolvenţă a persoanei juridice. Sfera persoanelor care pot fi trase la răspundere include atât membrii organelor de supraveghere şi ai organelor de conducere din cadrul unei societăţi (concret, răspunderea îi vizează pe administratori,  directori,  cenzori şi auditori financiari), cât şi orice altă persoană ce a cauzat starea de insolvenţă a societăţii prin săvarşirea faptelor prevăzute de lege, exercitând funcţii de supraveghere sau conducere în cadrul societăţii (ex. Asociaţii persoanei juridice).  

    Legea prevede expres faptele ilicite care pot fundamenta tragerea la răspundere a membrilor conducerii unei companii. Astfel, o persoană este sancţionabilă dacă a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu,sau în cel al unei alte persoane. În practică, astfel de cazuri în care administratorul sau managerul se serveşte de un lucru contrar interesului societăţii şi în scopul profitului personal au fost considerate plata de către societate a unor cheltuieli de transport, călătorie sau sejur fără legatură cu activitatea persoanei juridice, finanţarea de către societate a unor lucrări de construcţii la imobilul proprietate personala a conducătorului ei, sau achitarea de către administrator a unei amenzi pentru încălcarea Codului rutier din fondurile persoanei juridice pe care o conducea.

    Utilizarea bunurilor societăţii exclude intenţia managerilor de a-şi însuşi definitiv bunul respectiv, scopul acestora fiind numai obţinerea unui avantaj personal. În faptele de acest tip pot fi încadrate folosirea de către organul de conducere, în interes personal, a telefoanelor şi autoturismelor societăţii pe care o conduce şi care ar trebui utilizate exclusiv în interes de serviciu.

    În categoria abuzului de bunuri sociale, sunt incluse şi însuşirea în interes personal a creditului bancar acordat societăţii precum şi plata către parteneri a unor avansuri pentru lucrări fictive. În mod similar, în  Franta, în cazul Bon Marche, s-a reţinut existenţa abuzului de bunuri şi de credit comis de membrii organelor de conducere ai unei societăţi care au efectuat cumpărături excesive de mobilier de la o societate vânzătoare ce aparţinea unuia dintre administratorii societăţii cumpărătoare.

    De asemenea, răspunderea membrilor organelor de conducere poate fi angajată şi pentru deturnarea de fonduri prin nevirarea sumelor reprezentând contribuţia de asigurărari de sănătate reţinută din salariile angajaţilor către fondurile speciale, cărora le sunt destinate potrivit legislaţiei fiscale.

    Conform legii, sunt sancţionabile şi persoanele care au făcut acte de comerţ în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice sau au dispus, în interes personal, continuarea unei activităţi care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăţi. Membrii conducerii companiei care au ţinut o contabilitate fictivă, au facut să dispară unele documente contabile sau nu au ţinut contabilitatea în conformitate cu legea pot fi şi ei traşi la răspundere.

    Nerespectarea prevederilor legale relative la organizarea contabilităţii nu poate fi considerată o simplă neglijenţă, ci indică administrarea frauduloasă a averii societăţii şi reprezintă o premisă pentru aplicarea răspunderii din Legea insolvenţei. Se induce astfel ideea de ascundere a patrimoniului faţă de creditori şi de fraudă la lege în scopul sustragerii de la controlul autorităţilor de reglementare şi control privitor la activitatea societăţii. Astfel, neevidenţierea în contabilitate  a unor mărfuri şi introducerea de facturi fictive au fost considerate de practica judiciara fapte ilicite ce au atras răspunderea administratorilor. Prin urmare, întocmirea la timp şi în mod complet a documentelor contabile aferente diferitelor operaţiuni ale societăţii, apte să reflecte fidel şi exact situaţia financiară reală a societăţii,  precum şi depunerea promptă a raportarilor contabile de tip bilanţier la instituţiile abilitate, sunt măsuri imperativ necesare pentru a evita tragerea la răspundere pe temeiul Legii insolvenţei.

    Deturnarea sau ascunderea unei părţi din activul persoanei juridice ori mărirea în mod fictiv a pasivului acesteia este o altă faptă ilicită ce poate angaja răspunderea autorului.

    Instanţele romane au inclus în categoria faptelor ilicite reţinute sub această calificare încasarea de către membrii organelor de conducere ale societăţii a unor remuneraţii abuzive. Acestea s-au dovedit a fi excesive în raport cu capacităţile de trezorerie ale societăţii sau în comparaţie cu activitatea concretă desfăşurată de administrator în cadrul societăţii.

    Astfel, remuneraţia membrilor organelor de conducere trebuie să fie proporţională atât cu munca efectiv depusă de persoana în cauză, cât şi cu rezultatele societăţii. Prin urmare, în cazul unei sănătăţi financiare precare a societăţii, este recomandabilă revizuirea şi ajustarea remuneraţiilor membrilor organelor de conducere.

    In plus, pot fi trase la raspundere atat persoanele care au folosit mijloace ruinatoare pentru a procura persoanei juridice fonduri,  in scopul intarzierii incetarii de plati, cat si cele care, in luna precedenta incetarii platilor, au platit sau au dispus sa se plateasca cu preferinta unui creditor, in dauna celorlalti creditori.

    Enumerarea este neindoielnic limitativa si, in consecinta, nu  poate fi extinsa prin interpretare analogica. In acest sens, instantele au respins in mod constant alte temeiuri invocate de parti,  precum nedepunerea diligentelor pentru readucerea unor bunuri in patrimoniul debitorului.

    Existenta legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu este a treia conditie pentru angajarea raspunderii sus mentionate si presupune ca starea de insolventa a debitorului sa fie consecinta directa si necesara a unei fapte ilicite dintre cele expres prevazute de lege.

    In final, membrii conducerii unei companii pot fi trasi la raspundere numai daca savarsirea faptelor ilicite a fost culpabila, iar culpa este dovedita.

     

  • Construcţii Erbaşu: Managerii nu au fost puşi sub învinuire în cadrul investigaţiei de la RADET

     “În data de 22 martie 2013 organele judiciare au ridicat de la sediul SC Construcţii Erbaşu SA o serie de înscrisuri reprezentând contracte de prestări servicii, documente contabile, etc. Menţionăm că activitatea întreprinsă la sediul societăţii a făcut parte dintr-o activitate complexă, desfăşurată la mai multe instituţii şi societăţi comerciale.

    Precizăm faptul că în cadrul acestei investigaţii penale nici SC Construcţii Erbaşu SA, nici persoanele cu funcţii de conducere şi execuţie din cadrul acestei societăţi nu au nicio calitate procesuală şi nici nu au fost puse sub învinuire”, se arată într-un comunicat remis de compania de construcţii.

    Compania precizează că va sprijini întreaga activitate de investigaţie penală a organelor judiciare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidrolectrica a primit aproape 500 de CV-uri în prima zi de la anunţul pentru recrutarea managerilor

     “Poziţia de manager al Departamentului Achiziţii şi Logistică a generat, până acum, cel mai mare interes, fiind vizată de 46 de persoane, alte patru roluri din conducerea la nivel central a companiei avand peste 20 de aplicaţii înregistrate”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Perioada de recrutare a 67 de directori a începput pe 20 martie şi se va încheia în 10 aprilie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CGS: Soluţiile ERP în cloud vor exploda abia peste 2-3 ani

    “În România, implementarea soluţiilor de management al afacerilor de tip ERP (Planificarea Resurselor Întreprinderii) găzduite în cloud se situează sub media europeană estimată şi, cel puţin deocamdată, nu se întrevede o dezvoltare considerabilă a acestora mai devreme de următorii 2-3 ani”, a declarat Hotăran, reprezentantul CGS Europe – IT Services care este partener global Microsoft pentru implementarea soluţiei ERP deţinută de gigantul american, Dynamics AX.

    În opinia lui, managerii companiilor din România au nevoie ca timpul să demonstreze siguranţa datelor stocate prin soluţiile ERP găzduite în cloud; în acelaşi  timp, furnizorii mari din piaţa de ERP trebuie sa dezvolte oferte de profil cât mai atractive atât financiar, dar mai ales ca soluţii de implementare eficiente.

    Alături de soluţia clasică (implementarea unei soluţii ERP la sediul companiei client, pe serverele acesteia), mulţi integratori (firme de IT care implementează ERP-uri) oferă şi varianta găzduirii în cloud, punând la dispoziţie hardware-ul şi software-ul aferent; acestea pot fi administrate şi controlate ori de către departamentul de IT al fiecărei companii, ori chiar de către integrator (serviciile fiind astfel complet externalizate). Întrucât ERP-urile sunt software-uri de management al afacerilor care integrează toate componentele unui business şi aplicaţiile aferente (de la producţie la finanţe-contabilitate, vânzări, distribuţie etc), mulţi manageri consideră că există o doză de risc în “a încredinţa” toate aceste date, în timp real, unei firmei de servicii IT. “Impresia că prin serverele proprii companiei pot garanta protecţia informaţiilor este supraevaluta: în majoritatea cazurilor, sistemele informatice ale firmelor sunt foarte slabe: dacă cineva chiar vrea să le spargă, nu este greu. în schimb, o firmă bună de IT va avea soluţii superioare pentru protecţia datelor, asumându-şi răspunderea atât asupra siguranţei, cât şi a integrităţii datelor”, a precizat Mircea Hotaran.

    Soluţiile ERP găzduite în cloud au avantaje precum faptul că reduc la minim investiţia iniţială (întrucât nu mai sunt necesare cheltuielile cu achiziţionarea de hardware şi licenţe), costurile uzuale sunt mici (se plăteşte de obicei lunar, per utilizator) şi total predictibile. În plus, întreg procesul de implementare este mult mai rapid, iar up-grade-urile sunt nelimitate şi automate. Soluţiile ERP găzduite în cloud pot fi adaptate fără probleme pentru a răspunde caracteristicilor proceselor de business din fiecare firmă, la fel ca în varianta tradiţională. Reţinerile managerilor de a implementa soluţii ERP în cloud au la bază în principal neîncrederea în capacitatea integratorului de a asigura siguranţa informatică a datelor, a serverelor, paza împotriva pătrunderii prin efracţie în locaţia în care se află echipamentele respective etc.

    “Teama multor manageri privind siguranţa datelor în cazul găzduirii în cloud a soluţiei ERP pe care o adoptă este nejustificată: toţi cei care furnizează astfel de servicii au mecanisme complexe de protecţie; n-am auzit de nici un caz de furt de date în astfel de circumstanţe”, a precizat Mircea Hotaran. Această “reţinere” conduce însă la varianta achiziţionării unei soluţii ERP în sistem clasic (licenţe şi servere proprii), ceea ce implică un cost semnificativ pentru bugetul unei companii. “În condiţiile economice globale actuale, care sunt dificile, aceste cheltuieli sunt adesea amânate, aşa încât întregul proces se blochează şi toată lumea pierde- firmele suferă pentru că nu implementează un soft de care ar avea nevoie, iar piaţa locală de ERP rămâne cu mult sub potenţialul său. Anii următori vor demonstra însă fiabilitatea găzduirii în cloud”, a arătat Mircea Hotaran.

  • Hidroelectrica face concurs pentru 67 de manageri

    Administratorul judiciar al Hidroelectrica Remus Borza a declarat că în luna mai la nivelul companiei se va organiza un concurs pentru ocuparea a 67 de funcţii de manager, invitând tinerii profesionişti şi cu experienţă să se înscrie la concurs. Administratorul judiciar al Hidroelectrica a arătat că prin acest concurs îşi propune ca la momentul ieşirii din insolvenţă producătorul de energie să fie prima companie din România care va avea un management profesionist. Potrivit celor mai recente informaţii disponibile, Hidroelectrica ar urma sa iasă din insolvenţă în vara acestui an. Remus Borza a mai spus că până acum au plecat din Hidroelectrica 151 de oameni din 5.239, iar în perioada următoare vor mai pleca 50 – 100 de oameni din personalul TESA, din acele sucursale în care există în continuare o supradimensionare. Hidroelectrica, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, care a intrat în insolvenţă la jumătatea anului trecut, a înregistrat în februarie un profit brut de 47,9 mil. lei (11 mil. euro), rezultat mai mare decât tot profitul brut raportat de companie în 2011, anul de dinaintea insolvenţei.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Candidaturile managerilor pentru Electrica, CE Hunedoara şi Transelectrica, depuse până la 2 aprilie

     “Dosarele cuprinzând documentele cerute pentru candidatură vor fi depuse/trimise până cel târziu în data de 2 aprilie 2013, ora 16.00”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, acţionarul majoritar al celor trei companii menţionate.

    În selectarea directorilor, OPSPI va fi asistat de firmele de recrutare Quest Advisors şi Transearch Internaţional.

    Quest Advisors a fost înfiinţată de Vasile Luţai Hariton şi este condusă de acesta alături de Loredana Serfezi şi de Andreea Acalovschi, iar Transearch International este o companie internaţională de recrutare, cu subsidiare în mai multe ţări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro