BusinessMagazin

Tag: Google

  • Google va plăti către NASA o chirie de 1,16 miliarde de dolari

    Aerodromul Moffett se află în sudul golfului San Francisco şi include trei hangare, o clădire de operaţiuni, două piste de aterizare şi un teren privat de golf.

    Google ar putea folosi aerodromul şi hangarele aflate pe acesta pentru cercetare, dezvoltare, asamblare şi testare a unor tehnologii ce ţin de robotică, aviaţie, explorare spaţială şi alte noi domenii în care se presupune ca va intra compania.

    Google plănuieşte să investească 200 de milioane de euro în proprietate. Compania nu a anunţat data exactă în care va prelua controlul aerodromului şi nu a oferit foarte multe detalii în ce priveşte modul în care va fi folosit locul, dar există speculaţii legate de creşterea interesului companiei în robotică, drone şi alte tehnologii noi care nu ţin neapărat de internet.

     

  • Google publică în premieră formula unică după care face angajări

    Modul în care Google face angajajări a revoluţionat modul în care procesul de recrutare funcţionează. Cea mai importantă regulă pe care o folosesc recrutorii din companie este însă foarte simplă: să nu faci niciodată compromisuri asupra standardului de angajare.

    Dacă un astfel de compromis există, fiecare persoană pe care o companie o va angaja va ajunge să aibă abilităţi mai scăzuze decât cea mai recent angajată. Jonathan Rosenberg, fostul şef de produs al Google, a vorbit despre cum se întâmplă acest lucru într-un interviu realizat la Harvard Business Review.

    “Ce se întâmplă dacă oamenii îşi pierd concentarea în ce priveşte valoarea absolută a talentului şi sunt distraşi de aspecte care ţin de urgenţa rolului? În momentul în care le permiţi echipelor tale să facă acest lucru, începi să angajezi oameni care se află sub nivelul standard de angajare al companiei. Se creează astfel o dinamică negativă a unui anumit “efect de turmă”. În momentul în care laşi un A să angajeze un B, B-ul va angaja un C, pentru că B se simte ameninţat de A. Prin urmare, trebuie să o iei de la început şi să te asigură că ai în companie doar A-uri care vor angaja A-uri”.

    Laszlo Bock, şeful departamentului de recrutare al Google, a împărtăşit aceeaşi idee într-un discurs recent ţinut la LinkedIn`s Talent:

    “Primul lucru pe care l-am făcut a fost să avem un standard ridicat de recrutare a talentelor şi să nu facem  niciodată un compromis. Larry şi Sergei şi-au dat seama din timp că se va ajunge la o revenire la mediocru în caz contrar. Să presupunem că angajezi o persoană foarte bună, ea va angaja pe cineva aproape la fel de bun, care, la rândul ei, va angaja pe cineva aproape la fel de bun. În timp, vei angaja doar persoane cu abilităţi medii.”

    Acesta este motivul pentru care în cadrul Google, deciziile legate de angajare nu revin managerilor. Toate aceste decizii sunt luate prin intermediul unui comitet ai cărui membrii sunt concentraţi asupra standardului de angajare.

  • Avertismentul celui mai galonat antreprenor al momentului: Inteligenţa artificială este cea mai mare ameninţare la adresa umanităţii

    „Prin inteligenţa artificială, trezim demonul la viaţă”, a spus Musk. „Toate acele poveşti în care personajul stă liniştit, ştiind că are pentagrama şi apa sfinţită şi poate controla demonul, se termină întotdeauna prost. Trebuie să fim extrem de atenţi atunci când vine vorba de inteligenţa artificială. Dacă m-aţi pune să ghicesc care este cea mai mare ameninţare la adresa umanităţii, aş spune că este aceasta. Din ce în ce mai mulţi oameni de ştiinţă ajung la concluzia că este nevoie de o serie de măsuri care să reglementeze dezvoltarea inteligenţei artificiale, atât la nivel local, cât şi la nivel global.”

    Elon Musk a mai avertizat, în trecut, despre pericolul inteligenţei artificiale, postând pe Twitter mesajul că aceasta poate fi chiar mai periculoasă decât bombele atomice. Întrebat de ce a investit totuşi în anumite companii care cercetează inteligenţa artificială, Musk a răspuns, zâmbind: „Vreau să fiu cu ochii pe ele.“ El a dezvoltat apoi, spunând că vrea să urmărească evoluţia acestor companii şi să se asigure că se iau toate măsurile de precauţie necesare.

    Inteligenţa artificială se defineşte ca inteligenţa exprimată de maşini sau programe, reprezentând o zonă de studiu ce are ca scop crearea unei inteligenţe similare cu cea a creierului uman. O altă definiţie, folosită de unii cercetători, se referă la „un sistem care percepe condiţiile exterioare şi ia măsurile necesare pentru a-şi maximiza şansele de succes”; termenul a fost creat de John McCarthy în 1955.

    Marii jucători din zona de tehnologie par încântaţi de ideea de inteligenţă artificială, atât timp cât aceasta poate fi controlată şi utilizată doar în anumite direcţii. Companii precum Google sau Facebook investesc sume mari pentru a dezvolta sisteme care funcţionează similar minţii umane.

    În ianuarie, Google a achiziţionat start-up-ul britanic DeepMind, o companie specializată în inteligenţa artificială fondată de un fost campion la şah în vârstă de 37 de ani. Detaliile tranzacţiei nu au fost făcute publice, dar analiştii estimează că Google a plătit în jur de 500 de milioane de dolari pentru pachetul majoritar. La începutul lunii octombrie, reprezentanţi ai gigantului IT au anunţat un parteneriat cu Universitatea Oxford pentru a dezvolta platforme de inteligenţă artificială.

    Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook, se numără şi el printre miliardarii din domeniul tehnologiei interesaţi de inteligenţa artificială. Alături de Elon Musk şi de actorul Ashton Kutcher, el a investit în jur de 40 de milioane de dolari în compania Vicarious FPC.

    Vicarious FPC are ca obiectiv dezvoltarea unui sistem capabil să reproducă funcţiile neocortexului uman, adică partea care controlează mişcarea, vederea, precum şi înţelegerea limbajului şi a funcţiilor matematice. Scott Phoenix, cofondatorul companiei, speră ca într-o bună zi să poată construi un calculator care „să gândească la fel cum o fac oamenii, dar să nu aibă nevoie de mâncare sau somn“.

    În cadrul unui interviu, Zuckerberg a declarat că investiţia reflectă un interes personal, fără a avea vreo legătură cu reţeaua de socializare pe care o conduce. Cu toate acestea, Zuckerberg a confirmat că dezvoltarea inteligenţei artificiale ar putea avea un impact semnificativ în procesul de transformare şi de prelucrare a datelor generate de utilizatori pe Facebook.

  • Lipsit de promovarea agresivă asigurată de un sponsor, un vicepreşedinte de la Google în vârstă de 57 de ani spulberă mediatizatul record de săritură în gol al austriacului Baumgarden

    Vineri 24 octombrie Alan Eustace s-a paraşutat de la 41.425 de metri, şi a doborât recordul stabilit de Baumgartner, care, pe 14 octombrie 2012 a sărit de la 39.014 metri.

    Eustace a purtat un costum spaţial presurizat conceput de compania ILC Dover, furnizorul de costume al NASA pentru echipele de astronauţi de pe Staţia Spaţială Internaţională şi o paraşută, pentru a supravieţui căderii supersonice. El a fost urcat în stratosferă, de la aeroportul din Roswell, New Mexico, cu ajutorul unui sistem de baloane cu heliu, folosite la altitudine înaltă.

    Urcarea a durat două ore şi jumătate, iar căderea circa 4 minute şi jumătate înainte de deschiderera paraşutei. Eustace a aterizat la aproximativ 100 de kilometri depărtare de aeroport, la 15 minute de la debutul saltului. Înainte de a-şi deschide paraşuta, paraşutistul a atins în cădere liberă viteza maximă de 1.320 de kilometri pe oră.

    Pilot şi paraşutist veteran, Alan Eustace a stabilit şi recordul pentru Statele Unite de viteză în cădere liberă în timpul misiunii StratEx.

    Eustace este al doilea om din lume care a depăşit în cădere liberă viteza sunetului, după austriacul Felix Baumgarter.
    Proiectul a fost realizat de echipa Paragon StratEx pentru a testa tehnologii de realizare a costumelor spaţiale destinate unor misiuni variate, printre care se numără explorarea stratosferei, cercetarea supersonică, tehnicile de salvare de urgenţă pentru astronauţi şi zborurile comerciale.

    “A fost uimitor”, a spus Eustace pentru The New York Times. “A fost frumos. Puteai vedea întunecimea spaţiului şi puteai vedea straturile atmosferei aşa cum nu le-am mai văzut până acum”, a povestit Eustace după saltul său.
    Alan Eustace este Senior Vice President al departamentul de cercetare al Google.

    Saltul supersonic realizat de Eustace a fost o mare surpriză, proiectul fiind pregătit în secret, timp de trei ani, împreună cu Paragon Space Development Corp. şi echipa sa.

    Spre deosebire de saltul lui Alan Eustace, proiectul “Red Bull Stratos” – prin care Felix Baumgartner a stabilit recordul mondial, devenind prima persoană din lume care a depăşit viteza sunetului, fără a se afla într-un avion – a fost extrem de mediatizat, săritura austriacului fiind transmisă în direct pe internet şi posturi de televiziune. Diferenţele se văd în numărul de accesări – pe YouTube saltul lui Eustace a fost urmărit de cel mult un milion şi jumătate de oameni. Saltul austriacului a înregistrat cote mult mai mari, iare în doi ani s-au strâns în jur de 50 de milioane de accesări.

    Felix Baumgartner a urcat în stratosferă într-o capsulă presurizată, trasă de un balon uriaş cu heliu, după care a fost în cădere liberă timp de peste patru minute.

    Alan Eustace este fiul unui inginer care a lucrat la compania aeronautică- Martin Marietta. Student fiind, a vândut popcorn şi a lucrat la Disney World. A înfiinţat un start-up în Silicon Valley şi a lucrat pentru Compaq şi HP. A venit la Google în 2002. Este milionar: doar în 2011 a primit un bonus de 10 milioane de dolari, pentru activitatea sa. 

     

  • Profitul Google a scăzut cu 5,3% în al treilea trimestru, deşi veniturile au crescut considerabil

    Profitul net a scăzut cu 5,3%, la 2,81 miliarde de dolari, prin comparaţie cu al treilea trimestru din 2013, când s-a situat la 2,97 de miliarde de dolari.

    În schimb, veniturile totale ale companiei au urcat cu 20% în al treilea trimestru, la 16,52 miliarde de dolari, faţă de 13,75 miliarde de dolari în perioada corespunzătoare a anului trecut, potrivit unui comunicat publicat joi seară.

    Rezultatul este puţin sub aşteptările analiştilor, care au anticipat venituri totale în valoare de 16,58 miliarde de dolari, potrivit The Wall Street Journal.

    Excluzând vânzările aferente partenerilor din afara grupului, veniturile Google au fost de 13,2 miliarde de dolari în perioada analizată, sub prognoza analiştilor financiari, potrivit datelor Bloomberg.

    Rezultatele includ şi divizia Motorola Mobility, care este în proces de vânzare către grupul Lenovo din China şi este încadrată la operaţiuni discontinue.

    Cheltuielile au urcat cu 28% în cel de-al treilea trimestru, în timp ce costurile pentru cercetare şi dezvoltare au înregistrat un avans de 46%, în condiţiile în care Google investeşte în construcţia unor noi centre de date, pentru a putea livra mai mult conţinut pe Internet.

    La nivelul primelor nouă luni din acest an, cheltuielile s-au ridicat la 7,4 miliarde de dolari, în urcare cu 45% faţă de acelaşi interval din 2013, când s-au situat la 5,1 miliarde de dolari.

    Acţiunile Google au scăzut cu 2% pe bursa din New York, în şedinţa extinsă de tranzacţionare, în urma publicării rezultatelor financiare.

    Printre factorii care au influenţat aceste rezultate, se numără şi impozitele pe care Google a trebuit să le achite, în creştere cu 40% faţă de trimestrul al treilea din 2013, din cauza unor taxe adiţionale legate de patentele Motorola.

    Google este liderul pieţei de publicitate online, datorită popularităţii motorului său de căutare. Deşi în ultimii ani publicitatea a asigurat un avans constant al venitului şi al profitului companiei, Google trebuie, în prezent, să investească în afaceri noi pentru a menţine ritmul de creştere.

    De altfel, compania a triplat cheltuielile cu achiziţiile în prima jumătate a acestui an faţă de aceeaşi perioadă din 2013, la 4,2 miliarde de dolari. Google a preluat la începutul acestui an producătorul de termostate şi detectoare de fum inteligente Nest Labs, într-o tranzacţie de 3,2 miliarde de dolari. De asemenea, Google a cumpărat companiile DropCam, care produce sisteme de supraveghere video, şi Skybox Imaging, care oferă servicii prin satelit, pentru 1 miliard de dolari.

    Totodată, utilizatorii au început să renunţe la folosirea calculatoarelor şi a tabletelor şi să migreze spre smartphone-uri, care generează venituri mai mici din publicitate. Totodată, Google se confruntă şi cu ascensiunea rivalilor, dominaţia companiei fiind ameninţată tot mai serios de platforme precum Facebook.

  • Facebook contra Google: Dispozitivele mobile relansează publicitatea online

    Google domină încă această piaţă, cu o treime din încasările mondiale, însă Facebook şi-a dublat câştigurile în ultimii doi ani, atingând 8% din cifra mondială în 2014, potrivit companiei de cercetare de piaţă eMarketer, citată de AFP.

    Reţeaua de socializare, care are 1,3 miliarde de membri, înregistrează progrese mai ales în ceea ce priveşte publicitatea pe dispozitive mobile: a trecut de la 0% la 20% între 2011 şi 2014. Publicitatea pe dispozitive mobile este de altfel sectorul din domeniu cu cea mai mare creştere, cu încasări care se vor dubla anul acesta, pentru a ajunge la nivel mondial la 36,5 miliarde de dolari, adică un sfert din totalul câştigurilor din publicitatea online.

    Continuând pe un trend ascendent, Facebook a lansat recent o nouă platformă, Audience Network, care va funcţiona similar cu Google Adwords, utilizatorii nemaifiind limitaţi la publicitatea de pe reţea, pentru că ad-urile vor apărea şi pe alte site-uri. Audience Network este un serviciu dedicat publicităţii mobile, reclamele care până de curând puteau fi văzute şi plasate exclusiv pe Facebook putând fi vizualizate pe aplicaţii ale partenerilor reţelei de socializare.

    Cunoaşterea utilizatorului este punctul central al războiului publicităţii online, unde tipul reclamelor este în general determinat în timp real, în mod automatizat, pentru a corespunde intereselor presupuse ale userilor.

    Cookie-urile – mici fişiere “spion” stocate în computer – sunt un instrument foarte frecvent folosit pentru a determina reclamele potrivite intereselor utilizatorilor. Dar acestea se pierd când se face trecerea de la computer la telefoane inteligente, deci trebuie găsite alte modalităţi de identificare: este o provocare nu doar de ordin tehnic, ci şi de a înţelege modul în care oamenii folosesc dispozitivele în ansamblu, spune Cathie Boyle, specialist în marketing mobil la eMarketer.

    “Oamenii îşi împart timpul între mai multe dispozitive, iar eficacitatea unei reclame nu se măsoară doar pe cel unde a fost făcut «ultimul clic»”, ducând la efectuarea achiziţiei, mai spune Boyle.

    În acest context, “Facebook şi Google au acelaşi avantaj competitiv, au un sistem de conexiune unică (cu un cont asociat) care permite utilizatorului să se identifice pe dispozitive variate”, a spus Jennifer Wise, analist la cabinetul Forrester.

    Facebook a făcut deja acest lucru, spune aceasta, care adaugă că se aşteaptă ca şi Google să anunţe în curând lansarea unei platforme publicitare cu reclame ţintite, pe mai multe dispozitive. Un prim pas în acest sens a fost făcut la începutul lui octombrie, cu un instrument nou care permite advertiserilor să evalueze dacă o reclamă difuzată pe un dispozitiv determină o achiziţie de pe un alt dispozitiv.

    Wise subliniază că există şi alţi actori din domeniul publicităţii ţintite care funcţionează pe baza identificării prin conturi – Twitter, radioul online american Pandora Media, Apple.

    Însă, cu excepţia Google şi Facebook, piaţa rămâne foarte fragmentată, iar introducerea unor obiecte conectate suplimentare (ceasuri, ochelari) nu va simplifica situaţia.

    Unii văd Amazon (0,70% din piaţa mondială a publicităţii online) drept un pretendent serios, Wall Street Journal scriind de altfel de curând despre o intenţie a acestei companii de a dezvolta o platformă publicitară.

  • Google consideră că Amazon este cel mai mare concurent al său

    “Multă lume crede că Bing şi Yahoo sunt marii noştri concurenţi. În realitate, cel mai mare concurent în materie de căutări online este Amazon“, a spus Schmidt, într-un discurs susţinut cu ocazia unei vizite la un start-up din Berlin.

    “Evident, ei se concentrează mai mult pe partea comercială, însă, în mod fundamental, răspund întrebărilor utilizatorilor şi căutărilor, cum facem şi noi”, a mai spus Schmidt.

    “Şi, un lucru şi mai important, undeva, cineva, într-un garaj, este pe cale să-şi ascută armele contra noastră, ştiu, pentru că, în urmă cu nu foarte mult timp, noi eram cei din garaj“, a mai spus şeful Google.

    Într-o ţară în care este în creştere sentimentul de neîncredere în gigantul de internet, până şi în sfera politică, şeful Google şi-a luat angajamentul de a distruge această imagine a unei companii tentaculare, care a devenit un “punct de trecere” obligatoriu pentru utilizatorii online.

    “Nu suntem ca o companie de feriboturi, nu suntem ca o companie feroviară, nu suntem o reţea de telecomunicaţii şi nici un furnizor de electricitate, cu o singură linie care merge spre voi, cu uşa închisă concurenţei. Nimeni nu este obligat să folosească Google“, a spus Schmidt.

    Google, care reprezintă 90% din traficul european pe motoarele de căutare, face obiectul, din 2010, unei anchete a Comisiei Europene privind un abuz de poziţie dominantă. Google se mai află în conflict juridic şi cu un grup de editori germani.

    Totodată, operatorul celui mai utilizat motor de căutare din lume a înfiinţat un site şi o comisie de experţi pe 30 mai, pentru a respecta o decizie a Curţii Europene de Justiţie (CEJ), conform căreia utilizatorii europeni pot cere Google şi altor motoare de căutare pe internet să şteargă din rezultatele căutărilor online unele link-uri către ştiri, decizii judecătoreşti şi alte documente care conţin informaţii inadecvate, irelevante şi care încalcă dreptul la viaţă privată. Potrivit unui raport dat publicităţii vineri, Google a primit, în patru luni, aproape 145.000 de solicitări de ştergere din căutări a unor linkuri, în baza “dreptului de a fi uitat”, în conformitate cu controversata decizie din luna mai a CEJ.

  • Dreptul la uitare: Google a primit aproape 145.000 de cereri în patru luni

    Operatorul celui mai utilizat motor de căutare din lume a înfiinţat un site şi o comisie de experţi pe 30 mai, pentru a respecta o decizie a Curţii Europene de Justiţie (CEJ), conform căreia utilizatorii europeni pot cere Google şi altor motoare de căutare pe internet să şteargă din rezultatele căutărilor online unele link-uri către ştiri, decizii judecătoreşti şi alte documente care conţin informaţii inadecvate, irelevante şi care încalcă dreptul la viaţă privată, informează AFP.

    Astfel, în primele zile de la punerea în aplicare a acestei decizii, Google primise deja 12.000 de cereri în acest sens. De atunci, numărul solicitărilor a crescut la 144.954, potrivit raportului făcut public vineri, ceea ce a dus la eliminarea din căutări a 497.695 de linkuri. Google nu mai indexează 41,8% dintre linkurile care i-au fost semnalate, potrivit aceluiaşi document.

    Potrivit raportului, francezii şi germanii se numără printre europenii care au trimis cele mai multe solicitări, 28.912, respectiv 24.979.

    Răspunsul reprezentanţilor Google a fost din ce în ce mai refractar în decursul ultimelor luni, potrivit unui studiu realizat de agenţia Reputation VIP în 30 de ţări europene, alcătuit pe un eşantion de 15.000 de cereri de eliminare a unor link-uri de pe motorul de căutare: în perioada 23 – 29 iunie, Google a răspuns pozitiv la 57% dintre aceste cereri. Trei luni mai târziu, în septembrie, 72% au fost refuzate.

    În ultimele trei luni, Google a refuzat aproximativ 60% din cererile primite, pentru motive diferite, potrivit aceluiaşi studiu. Cel mai des întâlnit motiv pentru refuz (în 26% din cazuri) a fost acela că Google a considerat că informaţiile vizate nu priveau viaţa privată, ci cea profesională. Un alt motiv invocat de Google a fost acela că persoana care solicita eliminarea unui link era chiar autoarea conţinutului pe care îl dorea şters (o fotografie sau un comentariu pe un forum de discuţii spre exemplu). Alt motiv pentru refuz a fost acela că informaţiile solicitate a fi şterse erau de actualitate, referindu-se la persoane publice (artişti, jurnalişti, prezentatori de televiziune, politicieni, directori de companii etc.).

    Compania a primit solicitări de eliminare din căutări a unor linkuri care vizau informaţii referitoare la caziere judiciare, fotografii care surprindeau persoane în ipostaze jenante, comentarii agasante şi injurii, acuzaţii aduse unor persoane în urmă cu decenii, articole de presă.

    În cazul respingerii solicitărilor primite, link-urile respective au continuat să fie indexate pe motorul de căutare.

    Intervalul de timp de procesare a solicitărilor este, în medie, de 24 de zile pentru perioada de trei luni analizată în acest studiu. Din cele 15.000 de cereri de eliminare a unor link-uri, analizate în cadrul studiului, 53% nu primiseră un răspuns până pe 20 septembrie.

    Recent, Google a iniţiat un turneu european de reuniuni publice despre “dreptul la uitare” şi eliminarea de link-uri la cerere, în conformitate cu controversata decizie din luna mai a Curţii Europene de Justiţie. Reprezentanţii Google au spus că vor să găsească prin intermediul acestor discuţii un echilibru “între dreptul persoanelor la uitare şi dreptul publicului de a fi informat”.

    Decizia Curţii Europene de Justiţie a fost o surpriză pentru Google şi alte companii de profil aflate în atenţia Uniunii Europene pentru practicile în domeniul respectării vieţii private.

    Blocul comunitar vrea să extindă prerogativele autorităţilor de reglementare în domeniul protejării datelor, astfel încât acestea să poată aplica amenzi în cazul nerespectării prevederilor legale.

    Dezvăluirile legate de spionarea de către Statele Unite a unor cetăţeni ai UE, inclusiv a unor politicieni, între care cancelarul german Angela Merkel, au sporit atenţia acordată protejării vieţii private.

    Directorul general al Google, Larry Page, a avertizat însă că decizia CEJ ar putea încuraja regimurile politice represive să încerce să cenzureze internetul, potrivit unui interviu acordat Financial Times.

    Odată cu implementarea deciziei CEJ, Google a eliminat din rezultatele căutărilor articole ale unor instituţii de media, între care s-au numărat BBC şi The Guardian.

    După ce şi-a atras acuzaţii de cenzură, Google a început să reintegreze în rezultatele căutărilor unele link-uri pe care le eliminase în numele aşa-numitului “drept de a fi uitat”.

  • Directorul de HR al Google dezvăluie REGULA NESCRISĂ pentru un CV perfect

    “Dă-mi Doamne seninătatea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba şi înţelepciunea de a le deosebi“, spunea Reinhold Niebuhr, citat de Laszlo Bock, senior vicepresident, people operations în cadrul Google. Ce legătură are acest lucru cu căutarea unei slujbe? Totul, spune Laszlo Bock.

    Sunt o sumedenie de lucruri nedrepte pe parcursul unui proces de recrutare. Un candidat  nu poate controla situaţii ca acelea în care un angajator caută un om cu dreptul de a munci pe teritoriul unui anumit stat, de pildă, dacă copilul vreunui manager de top are informaţii “din interior“ în cazul vreunui post la care visează mii de candidaţi.

    Sunt însă lucruri pe care orice candidat poate şi trebuie să le controleze, iar cel mai important aspect este CV-ul, spune Bock. În acest context, este de importanţă capitală să ştiţi să evidenţiaţi reuşitele din carieră, arată Laszlo Bock.

    Fiecare dintre reuşitele Dvs. trebuie prezentate pe formula: Am realizat X, măsurat în funcţie de Y, făcând Z

    Cu alte cuvinte, explică directorul de resurse umane al Google, orice frază trebuie începută cu un verb activ, urmat de o măsură numerică pentru a oferi o bază de comparaţie, iar apoi sunt necesare detalii referitoare la felul în care a fost atins obiectivul X. Iată o diferenţă grăitoare între între două descrieri diferite ale aceleiaşi acţiuni:

    1. Am studiat performanţa financiară a companiilor şi am făcut recomandări de investiţii.

    2. Am îmbunătăţit performanţa de portofoliu cu 12% (respectiv 1,2 milioane de euro) faţă de perioada anterioară de referinţă prin rafinarea calculaţiilor de costuri de capital referitoare la pieţe noi.

    Iar Bock explică faptul că simpla referire la 12% întăreşte declaraţia şi îi conferă greutate, în vreme ce suplimentarea informaţiei cu o referire financiară concretă, respectiv 1,2 milioane de euro răspunde la întrebarea dacă 12% înseamnă mult sau puţin, dacă este relevant sau nu. Pentru că 12% care înseamnă 100 de euro sau 120 de euro nu sună impresionant, în vreme ce 1,2 milioane de euro arată nivelul afacerii. Explicând mecanismul concret prin care a fost atins acel obiectiv adaugă credibilitate prezentării şi dă o dimensiune concretă a competenţei candidatului.

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.

  • Directorul de HR al Google dezvăluie REGULA NESCRISĂ pentru un CV perfect

    “Dă-mi Doamne seninătatea de a accepta lucrurile pe care nu le pot schimba, curajul de a schimba lucrurile pe care le pot schimba şi înţelepciunea de a le deosebi“, spunea Reinhold Niebuhr, citat de Laszlo Bock, senior vicepresident, people operations în cadrul Google. Ce legătură are acest lucru cu căutarea unei slujbe? Totul, spune Laszlo Bock.

    Sunt o sumedenie de lucruri nedrepte pe parcursul unui proces de recrutare. Un candidat  nu poate controla situaţii ca acelea în care un angajator caută un om cu dreptul de a munci pe teritoriul unui anumit stat, de pildă, dacă copilul vreunui manager de top are informaţii “din interior“ în cazul vreunui post la care visează mii de candidaţi.

    Sunt însă lucruri pe care orice candidat poate şi trebuie să le controleze, iar cel mai important aspect este CV-ul, spune Bock. În acest context, este de importanţă capitală să ştiţi să evidenţiaţi reuşitele din carieră, arată Laszlo Bock.

    Fiecare dintre reuşitele Dvs. trebuie prezentate pe formula: Am realizat X, măsurat în funcţie de Y, făcând Z

    Cu alte cuvinte, explică directorul de resurse umane al Google, orice frază trebuie începută cu un verb activ, urmat de o măsură numerică pentru a oferi o bază de comparaţie, iar apoi sunt necesare detalii referitoare la felul în care a fost atins obiectivul X. Iată o diferenţă grăitoare între între două descrieri diferite ale aceleiaşi acţiuni:

    1. Am studiat performanţa financiară a companiilor şi am făcut recomandări de investiţii.

    2. Am îmbunătăţit performanţa de portofoliu cu 12% (respectiv 1,2 milioane de euro) faţă de perioada anterioară de referinţă prin rafinarea calculaţiilor de costuri de capital referitoare la pieţe noi.

    Iar Bock explică faptul că simpla referire la 12% întăreşte declaraţia şi îi conferă greutate, în vreme ce suplimentarea informaţiei cu o referire financiară concretă, respectiv 1,2 milioane de euro răspunde la întrebarea dacă 12% înseamnă mult sau puţin, dacă este relevant sau nu. Pentru că 12% care înseamnă 100 de euro sau 120 de euro nu sună impresionant, în vreme ce 1,2 milioane de euro arată nivelul afacerii. Explicând mecanismul concret prin care a fost atins acel obiectiv adaugă credibilitate prezentării şi dă o dimensiune concretă a competenţei candidatului.

    Laszlo Bock, directorul de resurse umane de la Google, spune că a revizuit peste 20.000 de CV-uri de-a lungul carierei sale. Unele sunt extraordinare, cele mai multe sunt bune, dar există şi CV-uri pline de greşeli impardonabile.