BusinessMagazin

Tag: gaze

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    46.772
    numărul de înmatriculări de persoane fizice şi juridice în primele cinci luni, cu 11,24% mai mic faţă de cel din perioada corespunzătoare a anului trecut, conform ONRC

    445.000
    numărul şomerilor în luna mai, cu cca 20.000 mai puţin decât în aprilie, ceea ce indică o scădere a ratei şomajului sub pragul de 5% pentru prima dată în ultimele opt luni, conform ANOFM

    2,5%
    cu atât se scumpesc de la 1 iulie gazele naturale pentru populaţie, în timp ce pentru companii tariful rămâne neschimbat

    4.600 lei
    salariul mediu net lunar înregistrat în sistemul bancar în aprilie, cu 9% mai mult decât în urmă cu doi ani

    2,9%
    scăderea economiei SUA în T1 faţă de T4 2013, ceea ce înseamnă cea mai mare contracţie din ultimii cinci ani şi mai mare decât estimarea iniţială privind o scădere cu 1%

    5,5%
    creşterea în aprilie faţă de aprilie 2013 a cifrei de afaceri din serviciile de piaţă prestate în principal întreprinderilor, în timp ce faţă de martie 2014 creşterea a fost de 2,2%, ajustată sezonier


     

  • Temele lui Putin la Viena: contractul cu OMV, gazele de şist americane şi nişte glume despre Ucraina

    Speranţele Bulgariei au renăscut după ce Austria, ignorând cererile de la Bruxelles ca toate ţările UE participante la South Stream să renunţe la proiect, a dat undă verde continuării lucrărilor. Preşedintele rus Vladimir Putin însuşi a sosit la Viena să laude calitatea Austriei de “partener important şi solid” al Rusiei şi să binecuvânteze semnarea de către şeful Gazprom, Aleksei Miller, şi de şeful OMV, Gerhard Roiss (foto) a contractului de construcţie a segmentului austriac al gazoductului, cu termen de finalizare 2016 şi capacitate de transport de până la 32 mil. mc gaze.

    “Europa are nevoie de gaz rusesc şi va avea nevoie de şi mai mult gaz rusesc în viitor, pentru că producţia de gaze a continentului e în scădere. Cred că şi UE înţelege asta”, a spus Roiss, adăugând că South Stream va fi perfect compatibil cu legislaţia europeană. Preşedintele austriac Heinz Fischer a luat şi el apărarea South Stream: “Nimeni nu poate să-mi explice de ce o conductă care traversează ţări UE şi NATO nu poate intra 50 km pe teritoriul ţării noastre”.

    Heinz Fischer a încercat să fie cât mai împăciuitor faţă de oaspeţii ruşi, arătând că el se opune sancţiunilor UE contra Moscovei, dar că în acelaşi timp consideră anexarea Crimeii drept o încălcare a legislaţiei internaţionale. Momentul de reproş s-a topit însă repede când şeful Camerei de Comerţ austriece, Christoph Leitl, i-a reamintit în glumă lui Putin că şi Austria ar putea avea revendicări teritoriale faţă de Ucraina, pentru că o parte din teritoriul acesteia era sub stăpânire austriacă în 1914. Potrivit Reuters, şeful statului rus i-a replicat tot pe un ton de glumă: “Adică ce ar însemna asta? Ce propuneţi?”

    Vladimir Putin a lăudat Austria, numind-o “partener important şi solid” pentru Rusia, care este al treilea partener comercial extracomunitar al Austriei, după SUA şi Elveţia.

    Liderul de la Kremlin n-a scăpat nici ocazia de a vorbi despre gazele de şist, spunând că are mari îndoieli despre avantajele competitive ale gazelor de şist din SUA pe piaţa europeană. “Nu ar fi mai ieftine decât gazul rusesc. Costă mult să le extragi, să le procesezi, să le transporţi şi să le regazifici când ajung la destinaţie, aşa încât vor fi şi mai scumpe”, a spus Putin, citat de Itar-Tass.

    Tot la Viena, Putin s-a întâlnit şi cu Didier Burkhalter, ministrul de externe elveţian, a cărui ţară deţine preşedinţia OSCE, organizaţie ce a coordonat eforturile de instaurare a armistiţiului între Kiev şi separatiştii din estul Ucrainei. Cei doi lideri nu au discutat nimic despre Crimeea, în schimb Burkhalter i-a spus lui Putin că ar fi binevenită participarea Rusiei la o misiune OSCE care să asigure un armistiţiu pe termen lung în estul Ucrainei.

    Vizita lui Putin şi semnarea contractului OMV-Gazprom au fost comentate drept o încercare a lui Putin de a dezbina UE (şeful diplomaţiei suedeze, Carl Bildt), iar Austria a fost sfătuită “să reflecteze cu grijă dacă acest eveniment contribuie la efortul de descurajare a agresiunii ruseşti, efort pentru care este esenţială unitatea transatlantică” (ambasada SUA la Viena).

    Cât priveşte poziţia oficialilor de la Bruxelles, ea a fost exprimată cel mai clar de comisarul pentru energie Guenther Oettinger, care a comentat faptul că South Stream ocoleşte teritoriul ucrainean, sugerând că politica eneegetică a Rusiei urmăreşte să scoată din joc Ucraina. “Nu e convingător ceea ce spun ei, că trebuie să stabilizăm Ucraina, când pe de altă parte construiesc infrastructură de transport de gaze fără Ucraina”, a spus Oettinger, citat de Deutsche Welle.

    South Stream ar urma să pornească din Rusia, să treacă pe sub Marea Neagră, să traverseze Bulgaria, Serbia, Ungaria şi Slovenia şi să se încheie în Austria. Acţionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), grupul german Wintershall şi cel francez EDF (câte 15%).
     

  • Guvernul aprobă acordul de asociere cu Moldova şi modifică legea petrolului

    “Este cu adevărat istoric pasul pe care Republica Moldova îl face spre UE, iar noi trebuie să realizăm lucruri concrete, să intensificăm tot ce ţine de partea de cooperare: pe educaţie, justiţie, aparăre. Miercuri, ministrul sănătăţii va aduce memorandumul ca să facem operaţional SMURD şi în Moldova, iar în toamnă vom merge să inaugurăm grădiniţele construite cu banii de la noi”, a afirmat premierul Victor Ponta.

    Victor Ponta a afirmat că vrea ca România să fie prima ţară care ratifică aceste acorduri de  asociere şi a atenţionat că “în special Moldova va avea o perioadă de presiuni din partea Rusiei pentru faptul că a semnat acest acord”.

    În aceeaşi şedinţă de guvern a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă privind modificarea şi completarea Legii petrolului nr. 238/2004. Potrivit Guvernului, ordonanţa “creează cadrul legal prin care conductele de interconectare între sistemul de transport al gazelor naturale din România şi sistemele de transport din ţările vecine devin parte integrantă a sistemului naţional de transport al petrolului şi gazelor naturale”.

    “Neadoptarea acestei ordonanţe de urgenţă putea duce la inoperabilitatea interconectărilor şi, pe cale de consecinţă, la întreruperi ale alimentării cu gaze în situaţii de criză”, motivează Guvernul.

    În acest sens, ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu, a anunţat în şedinţa Guvernului că lucrările din România la gazoductul Iaşi-Ungheni au fost finalizate, inclusiv subtraversarea râului Prut, urmând ca sistemul de operare să fie preluat rapid de către Transgaz. “O să mergem luni acolo să vedem cu ochii noştri că lucrurile stau aşa şi vom discuta şi cu cei din Republica Moldova de aspecte legate de proiectul de interconectare, însă lucrurile pe partea românească şi subtraversarea sunt finalizate”, a spus ministrul energiei, citat de Mediafax.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Dependenţa europenilor de gazele ruseşti

    În 2012, Polonia depindea de Rusia pentru aproape 50% din consumul de gaz, iar Lituania pentru peste 90%, aminteşte raportul.

    Din moment ce economia Rusiei se bazează într-o măsură semnificativă pe exportul de gaze spre Europa (9% din PIB, 1/4 din încasările bugetului şi aproape 2/3 din veniturile din export), dependenţa reciprocă pe piaţa energiei va limita riscurile unei escaladări a tensiunilor între UE şi Rusia, consideră Banca Mondială.

    Instituţia menţionează, ca argument pentru şansa unei detensionări previzibile a conflictului, şi expunerea consistentă a băncilor din UE pe piaţa Rusiei, de 165 mld. dolari, cele mai expuse fiind băncile din Franţa, Italia şi Germania.

  • Care sunt priorităţile Guvernului pentru următoarele luni

    Ministrul fondurilor europene, Eugen Teodorovici, a trimis la 31 martie prima propunere de acord. Acum urmează ca varianta actualizată să fie trimisă CE până la finele lunii iunie, astfel încât acordul să poată fi semnat în vară. Între altele, CE cere şi clarificări despre scutirea marilor consumatori industriali de la obligaţia de a cumpăra certificate verzi pentru o anumită parte a consumului de energie electrică.

    În luna iulie va avea loc rectificarea bugetară, când fondurile pentru ajutoare de stat urmează să fie majorate, întrucât alocările iniţiale s-au epuizat. În primele patru luni, statul a acordat ajutoare de stat de 40 mil. euro, la o valoare totală a investiţiilor angajate de 112 mil. euro. De asemenea, sumele alocate pentru armată vor creşte cu 700 mil. lei, ca răspuns la apelurile din ultima vreme ale conducerii NATO în sensul majorării sumelor alocate pentru apărare de către statele membre. Aceasta înseamnă creşterea ponderii cheltuielilor militare în PIB la 1,51%, foarte aproape de nivelul de 2% din PIB cerut de NATO şi pe care România îşi propune să-l atingă în 2016.

    Ministrul economiei, Constantin Niţă, a promis că se lucrează la o schemă de sprijin pentru marii consumatori de gaze naturale, în perspectiva dereglementării pieţei energetice de la 1 octombrie, ţinând cont că preţurile plătite de companii pentru gazele din producţia internă sunt mai mici cu 40% decât cele de import.

    Cât priveşte politica de investiţii a Guvernului, premierul Victor Ponta a afirmat cu ocazia unei vizite a delegaţiei ExxonMobil că interesul Guvernului, mai ales în lumina conflictului Rusia-Ucraina, este să stimuleze investiţiile în petrol şi gaze, motiv pentru care va sprijini şi investiţiile ExxonMobil în zona continentală a Mării Negre.

  • Politica paşilor foarte mărunţi pentru Ucraina

    Comisarul european pentru energie, Guenther Oettinger, a declarat că următoarea rundă de negocieri Rusia-Ucraina-UE pentru deblocarea livrărilor de gaze ruseşti ar putea avea loc la jumătatea lui iulie. Moscova a anunţat însă că discuţiile pot continua numai dacă Kievul îşi plăteşte datoria de 4,5 mld. dolari către Gazprom, iar drept concesie a acceptat reducerea preţului pentru gazele furnizate în aprilie şi mai de la 485 la 384,86 dolari/1.000 mc. Oficialii europeni au sugerat că Ucraina ar putea plăti gazul din asistenţa financiară de 1,6 mld. euro oferită de UE în acest an, din care până acum Kievul a primit 350 mil. euro.

    Puţini speră însă ca problema gazului să se rezolve înainte de 27 iunie, când Ucraina va semna partea economică a acordului de asociere cu UE. Preşedintele rus Vladimir Putin a dat de înţeles că şi semnarea acordului va avea consecinţe imediate, afirmând că Rusia nu va mai putea să menţină tarifele vamale de import zero la produsele din Ucraina.

    Spre a mai linişti spiritele atât la Moscova, cât şi la Bruxelles în pregătirea evenimentului de la 27 iunie, preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a enunţat un plan de pace pentru zonele separatiste, care promite “descentralizarea puterii şi protejarea limbii ruse prin intermediul unor amendamente la Constituţie”. Poroşenko a nominalizat şi un nou ministru de externe, în locul lui Andri Deşciţa, care s-a remarcat prin faimoasa intervenţie în care l-a făcut “nenorocit” pe Vladimir Putin. Locul lui Deşciţa a fost luat de Pavlo Klimkin, diplomat de carieră, originar din oraşul rus Kursk şi cu studii la Moscova. Klimkin este din 2008 negociatorul-şef al Ucrainei pentru acordul de asociere cu UE.

    De partea cealaltă, preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy (foto stânga), care va semna cu Poroşenko (foto dreapta) acordul, a cerut Rusiei să înceteze susţinerea cu armament a  separatiştilor din estul Ucrainei, dar s-a abţinut, în ultima sa intervenţie publică, de la orice referire la posibile noi sancţiuni UE contra Rusiei. În acelaşi timp, Jose Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene, a anunţat că UE este dispusă să discute cu Rusia despre temerile acestei ţări privind acordul de asociere cu Ucraina.

    Singurul care continuă ofensiva sancţiunilor rămâne Washingtonul, care a comunicat vineri că încă şapte oficiali din republicile separatiste Doneţk şi Luhansk au fost adăugate pe lista persoanelor care au interdicţie de circulaţie în SUA şi ale căror active din străinătate sunt îngheţate. SUA au acuzat, de asemenea, Rusia că mobilizează în continuare trupe la frontiera cu Ucraina, deşi iniţial anunţase că le retrage, şi au avertizat că nu vor accepta prezenţa forţelor militare ruse în estul Ucrainei.


     

  • Metea, Romgaz: Cantitatea de gaz care se poate exporta în Moldova este limitată de condiţiile tehnice

     Directorul general al Romgaz, Virgil Metea, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Mediaş, judeţul Sibiu, ce cantitate de gaze poate exporta România către Republica Moldova, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Către Republica Moldova cantităţile depind şi de sistemele de transport în cele două state. Acum se lucrează ca, din punct de vedere tehnic, fluxul de gaze dinspre noi spre Moldova să fie mai mare. Capacitatea este una şi cantitatea care se poate exporta în Moldova este diminuată, limitată şi de condiţiile tehnice care sunt la un anumit moment. Eu cred că Transgaz ar putea să dea un răspuns la această întrebare”, a declarat Metea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Directorul Romgaz: România este în situaţia de a nu-şi cunoaşte rezervele de gaze de şist

     Directorul general al Romgaz, Virgil Metea, a fost întrebat, joi, într-o conferinţă de presă susţinută la Mediaş, judeţul Sibiu, care este poziţia Romgaz faţă de gazele de şist în contextul internaţional dat de situaţia din Ucraina.

    “Romgaz, la ora asta, nu are niciun obiectiv legat de gazele de şist. Activitatea pe câmpurile tradiţionale este suficient de intensă şi programele noastre de investiţii sunt orientate spre zona aceea”, a declarat Virgil Metea.

    El a precizat însă că România este în situaţia de a nu-şi cunoaşte rezervele de gaze de şist şi “ar fi normal” să le cunoască.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gazprom acuză Ucraina că nu îşi întreţine gazoductele în mod corespunzător

     “Realizăm suficiente investiţii pentru a ne întreţine sistemul de distribuţie a gazelor. Nu se poate spune acelaşi lucru despre sistemul ucrainean. Gazoductele îmbătrânesc şi, în consecinţă, se produc accidente”, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă vicepreşedintele Gazprom Vitali Markelov.

    “Nu este primul incident la sistemul de distribuţie a gazelor ucrainean şi cred că vor mai fi şi altele deoarece sistemul trebuie întreţinut. Îmbătrânirea gazoductelor este inevitabilă”, a adăugat el.

    O explozie s-a produs marţi la gazoductul internaţional Urengoi-Pomari-Ujgorod, în regiunea Poltava din nord-estul Ucrainei, care alimentează Europa cu gaz rusesc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cipru poate aproviziona cu gaze ţările din Europa Centrală

     “Cipru poate juca un rol important în proiectul coridorului nord-sud, furnizând gaze terminalelor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Grecia, care să fie livrate apoi Bulgariei, României şi Europei Centrale”, a spus Vigenin după discuţii avute luni cu omologul său cipriot Ioannis Kasoulides.

    Vigenin a adăugat că este doar o idee care poate fi discutată, dar această opţiune există, el exprimându-şi speranţa într-o colaborare strânsă cu Cipru în această problemă. El a arătat că Bulgaria nu poate înlocui integral gazele ruseşti, dar că există posibilitatea ca Cipru să devină, pe termen mediu, furnizor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro