BusinessMagazin

Tag: firme

  • Club BM: Oamenii de marketing primesc o mână de ajutor de la tehnologie pentru a cheltui eficient bugetele

    Oana Sav, Institutul de Marketing: Marea provocare cu care ne confruntăm este transformarea organizaţiilor pentru a putea folosi în mod eficient noile canale tehnologice.

    Christian Terfloth, New Frontier Group: Fără avansul tehnologic, bibliotecile din oraşele mari, chiar şi cele naţionale, nu ar fi putut stoca, fizic, mai mult de 250.000 de cărţi sau alte titluri. Aşadar, vorbim de un număr de zece ori mai mare de cărţi oferite de site-uri precum Amazon. Astăzi avem mai mult divertisment pe internet decât am putea consuma în timpul nostru liber sau în concediu, iar divertismentul vine sub mai multe forme, precum muzica, precum videoclipurile prin platforme precum YouTube, prin filme pe Netflix sau Amazon. Un alt aspect extrem de important, dar potrivit mai mult tinerilor, este gaming-ul. Există o întreagă lume a gaming-ului, o lume foarte intensă. Revenind la muzică, Spotify are astăzi peste 20 de milioane de melodii listate. Toate acestea sunt acum disponibile celor mai tineri chiar prin aplicaţia de pe telefon. Când eram mai tânăr am lucrat ca DJ şi pot să vă spun că era aproape imposibil, din punct de vedere financiar, să cumperi 20 de milioane de melodii. Presupunând totuşi că rezolvai aspectul financiar, încercarea de a stoca 20 de milioane de cântece pe discuri din vinil ar fi ceva extrem, extrem de dificil. Acum, ele sunt disponibile imediat.

    Poate cel mai important subiect este comunicarea prin social networking. Dacă ne gândim cum arătau lucrurile în urmă cu 15-20 de ani, pare incredibil că astăzi avem acces imediat, global, la prieteni sau familie, şi de cele mai multe ori gratuit. Dacă privim înapoi, este o realizare tehnologică imensă. Mai avem apoi revoluţia social media, mai ales prin intermediul Facebook. Numărul mediu de prieteni, pe Facebook, este de 338. Sigur, putem discuta despre câte dintre aceste prietenii au de fapt o fundaţie reală, dar adevărul este că acest număr depăşeşte cu mult numărul intrărilor pe care le găseam, mai demult, într-o agendă telefonică. Există însă şi numeroase provocări, aşa că nu voi sta aici doar ca să prezint tehnologia pur şi simplu drept ceva uluitor.

    Una dintre industriile care s-au digitalizat aproape integral este industria muzicală. Rezultatul este că veniturile generate de acest segment la nivel global au scăzut cu 25% în ultimii opt ani. Este o scădere semnificativă, iar întrebarea este următoarea: ce a dus la această scădere? Consumăm mai multă muzică astfel decât consumam în urmă cu opt ani, dar astăzi internetul ne permite să comparăm, ne dă putere şi ne oferă mult mai multă transparenţă. Rezultatul este că astăzi putem asculta muzică la un preţ mult mai mic şi sub numeroase forme. În urmă cu câţiva ani, dacă voiai să asculţi o anumită melodie trebuia să cumperi tot albumul pe care respectiva melodie se afla, chiar dacă celelalte înregistrări nu te interesau câtuşi de puţin. Astăzi, consumatorul deţine puterea, iar acest lucru reprezintă un pericol pentru industrie. Da, revoluţia digitală aduce avantaje majore unora, dar aduce şi numeroase provocări jucătorilor importanţi din industria respectivă, dacă aceştia nu sunt pregătiţi să se adapteze situaţiei.

    Dacă ne referim la un nivel macro, atunci descoperim că există o bună posibilitate de a face bani din transformarea digitală. În primul rând, există posibilitatea de a câştiga cotă de piaţă. Se pot creşte încasările cu 5-15% prin transformarea digitală, scăzând în aceeaşi măsură costurile, în medie, cu 10%. În anumite cazuri, precum serviciile, această reducere a costurilor poate ajunge şi la 20%. Toate aceste lucruri explică de ce o instituţie precum Royal Bank of Scotland (RBS) investeşte aproape un miliard de euro pentru transformarea digitală. Există mai multe exemple din industria bancară. O instituţie superioară din punct de vedere digital se poate aştepta la o creştere de 0,2-0,3% a cotei de piaţă anual. Nu pare mult, dar trebuie avut în vedere faptul că, în acest sector, piaţa este extrem de stabilă. Băncile care fac pasul către digital se pot aştepta, de asemenea, la o bază de clienţi de o calitate superioară. Clienţii vor fi mai tineri şi mai deschişi către servicii. Un alt aspect important se referă la costurile pentru agenţiile teritoriale; în medie, acestea vor fi reduse cu 15-20%. Desigur, nu trebuie ignorat faptul că transformarea digitală implică şi costuri. Un astfel de demers reprezintă un proiect semnificativ care presupune generarea unor costuri pentru tehnologie şi pentru realizarea unei interfeţe superioare pentru client. Transformarea digitală nu este doar un proiect IT.

  • Piaţa avocaturii de business în 2014: plecări de jucători străini, onorarii de dumping şi tăcere

    O evaluare aproximativă plasează piaţa avocaturii din România la 400 milioane de euro anul acesta, sumă împărţită între aproximativ 24.000 de avocaţi, din care 9.500 activi în Bucureşti. Spre comparaţie, cel mai mare retailer local, Kaufland, a avut afaceri de 1,64 miliarde de euro anul trecut, iar în piaţa globală a avocaturii cel mai mare jucător, DLA Piper, a avut afaceri de 2 mld. euro în 2013.

    În acest context, pentru jucători internaţionali precum francezii Gide sau americanii White & Case, mediul local a devenit nerentabil, iar aceştia au decis să se retragă din piaţa locală la începutul anului, lăsând în urmă echipe de avocaţi care au format firmele Leroy & Asociaţii şi, respectiv, Bondoc & Asociaţii.

    Decizia jucătorilor străini a venit şi în contextul în care firmele locale concurează din ce în ce mai puternic pe onorarii, participând la licitaţii cu tarife foarte mici, şi sacrifică veniturile pentru a câştiga cotă de piaţă. Un exemplu concret al acestei tendinţe a fost o licitaţie organizată de Complexul Energetic Oltenia, pentru servicii juridice, care a fost anulată în cele din urmă după ce firmele interesate au propus tarife orare între 30 euro şi 143 euro, fără a explica în mod uniform cum au calculat aceste preţuri.

    Cifre concrete, însă, cum sunt cele din licitaţia CE Oltenia, au devenit o raritate anul acesta în piaţa avocaturii, având în vedere că Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), organismul care reglementează profesia de avocat, a modificat statutul profesiei la finalul lui 2013. În noua formă a documentului, firmele de avocatură şi cabinetele de avocatură nu mai au voie să comunice în presă date despre clienţi, chiar dacă aceştia îşi exprimă acordul, despre rezultate financiare sau dosare în care sunt implicate, ceea ce aproape că a redus la tăcere jucătorii din piaţă.

    Dincolo de aspectele tehnice, în piaţă şi-au menţinut dominaţia liderii consacraţi, firmele conduse de veterani precum Ioan Nestor, Gheorghe Muşat, Florian Niţu sau Florentin Ţuca, giganţi cu echipe de multe zeci de avocaţi. La nivelul imediat următor, un eveniment important a fost scindarea firmei Vilău & Mitel, unul dintre marii jucători, eveniment care a generat apariţia firmelor Vilău & Asociaţii şi Mitel & Asociaţii.

    În ceea ce priveşte veniturile, după mulţi ani de criză, cea mai importantă sursă de afaceri pentru avocaţi a devenit sectorul litigiilor, iar cei mai mulţi clienţi solicită servicii legate de insolvenţă şi executări silite. Cu toate acestea, după un an cu listări majore la bursă, cum ar fi cea a gigantului Electrica, şi cu o tendinţă de dezmorţire a pieţei imobiliare, avocaţii au perspective de creştere pentru 2015.

  • Afacerile antreprenorilor români care închiriază brazi de Crăciun se îndreaptă spre faliment. În alte ţări, businessul este profitabil

    Închirierea unui brad în ghiveci costă doar 10% din preţul unui pom de Crăciun, spun proprietarii de pepiniere. De exemplu, un brad mare şi bogat care costă 400 de lei poate fi adus acasă pentru perioada Sărbătorilor pentru doar 40 de lei. Românii nu sunt însă tentaţi de ofertă.

    Printre firmele care includ astfel de servicii se numără bradcrăciun.ro sau brazidecrăciun.ro. Acestea oferă brazi de închiriat, aduc pomul acasă în Ajun şi după sărbători vin să îl ia înapoi. Până acum, românii nu au fost foarte interesaţi de această variantă, preferând să plătească în plus şi să păstreze pomul mai apoi în grădină.

    “Nu prea a mers, pentru că românii nu sunt obişnuţi cu îngrijirea plantelor”, susţine un proprietar de pepinieră, citat de Digi24. “Au fost cazuri în care s-au închiriat şi au fost aduşi înapoi într-o stare deplorabilă, jalnică.”

    Cei care vor să păstreze bradul de Crăciun şi după sărbători trebuie să plătească între 150 şi 180 de lei pentru un molid în ghiveci. Bradul normandian porneste în schimb de la 250 de lei şi un soi de 5 metri, poate ajunge de exemplu până la 2.800 de lei. Un brad argintiu de un metru costă în jur de 85 de lei, în timp ce un astfel de brad, mult mai înalt însă şi mult mai bogat în ramuri costă până la 2.500 de lei, notează sursa citată.

    Practicat deja în Canada, SUA şi Elveţia, obiceiul de a împodobi casa de Crăciun cu un brad viu plantat într-un ghiveci se răspândeşte tot mai mult şi în Franţa datorită unei firme care închiriază coniferele pe perioada sărbătorilor de iarnă, conform Agerpres. Se evită în acest fel tăierea unui mare număr de copaci, iar Crăciunul poate fi plin de farmec cu un brad ‘adoptat’, cum spune firma pariziană Treezmas, care promovează această practică ecologică.

    Bradul este comandat pe internet şi livrat acasă împreună cu un ‘manual de îngrijire’. După sărbători, firma îl preia şi îl transportă la pepiniera de la care provine. Dacă bradul se usucă, ceea ce se întâmplă în 20-30 % din cazuri din cauza temperaturii ridicate din locurile în care a fost amplasat, materialul lemnos este folosit drept combustibil sau este dat la reciclat.

    În 2012, când a fost lansată această firmă, numărul comenzilor a fost de 400, iar pentru 2014 se aşteaptă că va ajunge la 1.400. Cifra de afaceri estimată, de 80.000 de euro, este încă insuficientă pentru a face rentabilă mica afacere lansată de patru ingineri, care lucrează în alte părţi pentru a se întreţine. Ei susţin însă că vor să contribuie în acest fel la schimbarea obiceiurilor de consum şi, totodată, să câştige experienţă în afaceri, mai scrie sursa citată.

  • Firmele vor suporta costuri mari dacă trimit în timp real la Fisc datele de pe casele de marcat

    “Acum este o discuţie foarte mare despre modalitatea prin care aceste case de marcat se vor conecta la Fisc, acolo sunt costurile. Există două tipuri de conectare la Fisc. Unul ca în Bulgaria sau Serbia, unde există o conectare permanentă, dar se trimit raportările la server la două ore, la trei ore sau o dată pe zi, în funcţie de gradul de risc al sectorului în care activează comerciantul. Altul ca în Ungaria, unde s-a incercat să fie online 100% casele de marcat şi să se vadă în timp real tranzacţiile, însă la primele probe, cand au conectat 200 de case de marcat, le-au căzut serverele, pentru că este un volum imens de date”, a declarat pentru MEDIAFAX Ion Radu, directorul de dezvoltare al Danubius Exim, cel mai mare importator şi distribuitor de case de marcat din România.

    El a arătat că trebuie să existe totodată un nomenclator pentru produse, însă ţinând cont de numărul foarte mare al acestora, ele trebuie standardizate pentru a se putea efectua raportările. În Ungaria, sistemul a fost testat pentru început cu 1.500-2.000 de produse, după care au renunţat la nomenclator şi au definit clase de produse.

    Potrivit unui proiect al Ministerului Finanţelor, casele de marcat nu vor mai fi dotate cu role de hârtie pentru păstrarea istoricului de tranzacţii, ci cu un jurnal electronic conectat la un server central al autorităţii fiscale, fiind însă păstrată rola de hârtie pe care va fi tipărit bonul fiscal pentru cumpărători.

    “Este adevărat că, odată cu introducerea jurnalului electronic, comerciantul nu va mai trebui să strângă tone de hârtie şi se va reduce consumul. În plus, în toate ţările în care s-a introdus această legare la server au avut îmbunătăţiri rapide la colectarea de TVA, s-a redus evaziunea”, a spus Radu.

    El a dat exemplul Bulgariei, unde implementarea comunicaţiei la distanţă cu serverul Fiscului a fost efectuată în 2011, iar în primele trei luni a crescut baza de impozitare cu circa 2 miliarde euro, fiind instalate 320.000 case de marcat.

    Directorul importatorului caselor de marcat Datecs, produse în Bulgaria, spune că cea mai mare problemă a trecerii la noul sistem o reprezintă costurile pe care comercianţii vor fi nevoiţi să le suporte.

    “Acum nu ştim ce doreşte Ministerul de Finanţe, toate aceste lucruri se vor regăsi în norme. Nu ştim deocamdată ce tip de conexiune se cere, tipul de memorie electronică, pentru că de aici derivă tot, se schimbă şi softul”, a explicat Radu.

    În varianta caselor de marcat doar cu jurnal electronic, preţul va fi similar cu cel din prezent, de circa 80-150 de euro pe bucată, însă dacă se adaugă modulul de comunicaţie GPRS pentru transmiterea datelor în timp real, costul mediu urcă la 150-300 de euro bucata, în timp ce imprimantele fiscale vor costa 250-500 de euro.

    Reprezentanţii importatorului consideră că cea mai fiabilă soluţie din toate punctele de vedere este cea cu conexiune la server, dar cu raportări periodice.

    “Sunt foarte multe firme şi a plăti 200-300 de euro în plus, în condiţiile în care o casă de marcat costă 150 de euro, clar va fi o povară pentru companii. Clientul final trebuie să ştie câţi bani va plăti, dacă va plăti ca acum, în cazul unei raportări periodice, însă în funcţie de riscul sectorului de activitate, sau mai mult, pentru raportarea în timp real, unde modulul de comunicaţie este foarte complex, trebuie să ofere şi securitate. În plus, comercianţii au nevoie de o reţea de internet în bandă largă pentru a putea transmi datele şi atunci ce face cel din vârful muntelui sau unde nu are semnal bun!?”, a completat Radu.

    El apreciază că Guvernul ar trebui să ofere o formă de subvenţionare pentru a uşura povara comercianţilor adusă de alinierea la noul sistem.

    Ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, a anunţat săptămâna trecută că măsurile vor fi aplicate în timp, ajungând la un interval de până la un an şi jumătate în cazul caselor de marcat, cu scopul de a combate evaziunea fiscală. Astfel, termenul de trecere la sistemul cu jurnal electronic va fi cuprins între 180 de zile şi 390 de zile, perioada de tranziţie fiind mai scurtă pentru companiile mari şi de mai lungă durată pentru firmele mici.

    Directorul Danubius apreciază că termenul de implementare ar trebui să fie mai scurt, întrucât o perioadă de tranziţie în etape defavorizează comercianţii.

    “Nu poţi să mergi pe genul acesta de hibrid pentru că mai rău te încurcă, sistemul ar trebui schimbat mai rapid, nu în tranşe. Noi ne putem pregăti, am avut o discuţie cu Ministerul de Finanţe şi le-am spus câte case de marcat putem aduce, respectiv între 6.000 şi 10.000 de unităţi pe lună, ceea ce înseamnă că între jumătate de an şi un an s-ar putea acoperi necesarul de înlocuit. Dacă vrei să ai o schimbare radicală de sistem, acea tranziţie nu te ajută, ci mai rău te încurcă”, spune Radu.

    El a punctat că, din discuţiile avute cu clienţii, aceştia doresc introducerea măsurii, întrucât sunt dezavantajaţi de concurenţa neloială. 

    Comercianţii nu vor mai putea să vândă produse fără casă de marcat, întrucât va exista o monitorizare centrală, fiecare CUI (codul unic de identificare al firmei) care are în obiectul de activitate vânzarea de produse va fi monitorizat, iar controlul va fi foarte strict.

    “Este foarte bine să facem acest pas şi în România, suntem pe ultimul loc în Europa la acest capitol, ca să nu spunem că Datecs vinde în Tanzania şi Zimbabwe case de marcat cu jurnal electronic de mulţi ani”, a conchis Radu.

    Pe piaţa românească sunt active circa 600.000 de case de marcat, dintr-un total de 900.000 înregistrate la Ministerul Finanţelor din anul 1999 până în prezent. Din numărul celor înregistrate, Danubius Exim a comercializat 450.000 de unităţi în intervalul menţionat, potrivit datelor proprii.

    Compania este unic importator al caselor de marcat Datecs, fabricate în Bulgaria, brand distribuit în 90 de ţări la nivel global şi lider în Europa.

  • Un angajat român a dezvoltat o aplicaţie care monitorizează partenerii de afaceri în cele 4 registre ale Fiscului

    Elementul de noutate:

    Se bazează pe platforma de verificări încrucişate d394.eu, unică în România, şi se adresează preponderent firmelor din România. Compania estimează că din 2015, odată cu introducerea noului pachet de TVA destinat prestatorilor de servicii electronice, un număr tot mai mare de firme din afara ţării vor fi interesate de sistem.

    Efectele inovaţiei:

    O creştere estimată de peste 30% a cifrei de afaceri în 2014, creşterea numărului de clienţi, preponderent mari contribuabili din România. Clienţii beneficiază de verificarea portofoliului de parteneri, astfel că riscul nedeductibilităţii TVA-ului se diminuează treptat şi dispare. Orice firmă plătitoare de TVA poate beneficia de o calitate sporită a datelor din portofoliul de parteneri.

    Descriere:

    Proiectul de monitorizare a partenerilor a demarat în ianuarie 2013, când compania a iniţiat monitorizarea partenerilor în Registrul persoanelor impozabile în scopuri de TVA (ANAF – RpiTva). Acest proces a durat aproximativ un an, timp în care produsul a fost un proiect intern al firmei, gestionat automat de către platformele de monitorizare bazate pe tehnologia cloud computing, care oferă posibilitatea de a verifica rapid şi diferenţiat un volum semnificativ de date, aici incluzând aproximativ 700.000 de firme.

    Baza de date se actualizează zilnic prin mijloace semiautomate. Clientul poate să-şi monitorizeze partenerii trimiţând datele pe platforma online, urmând ca la termenele stabilite să primească verificarea în toate cele 4 registre. Verificarea nu se face în timp real, deoarece neconcordanţele dintre registre sunt tratate individual şi sunt revizuite înainte de a furniza date către client. Din toamna aceasta, serviciile de monitorizare au fost extinse la primul serviciu de verificare automată a exigibilităţii din România, denumit VAERO394, care a fost implementat deja unui important grup internaţional din industria de logistică.

    Costurile depind de câţiva factori:

    Numărul de parteneri, frecvenţa cu care fiecare client doreşte să îşi verifice portofoliul de parteneri, dacă optează pentru servicii de monitorizare clasice sau servicii de verificare a exigibilităţii (care necesită transmiterea detaliată a datei emiterii facturii de către furnizor).

    Business Magazin a lansat în 24 noiembrie prima ediţie a catalogului “Cele mai inovatoare companii din România”.

  • Flotele de camioane închiriate sunt următorul pas în dezvoltarea companiilor de transport

    Un camion poate costa până la 80.000 – 90.000 de euro, în timp ce un autoturism de flotă de obicei are un preţ mediu de 15.000 de euro.

    „Noi am finanţat mai multe flote de camioane MAN, nu una singură. La noi în ţară vorbim acum de un nou trend, deoarece în Vest vorbim deja de un produs obişnuit. Clienţii de camioane vor să plătească exact cât utilizează. Noi am intrat în acest business datorită apartanenţei MAN la grupul VW, deoarece clienţii internaţionali doreau acest produs şi în România, iar pe piaţa camioanelor vom finanţa exclusiv MAN“, a spus Radu Manea, directorul diviziei de management de flotă în cadrul Porsche Finance Group.

    În acest caz, operaţiunile logistice au fost asigurate de importatorul local, MHS Truck & Bus, companie parte a Automobile Bavaria Group.

    Primul contract de acest fel cunoscut este cel de 60 de camioane noi MAN alături de 25 de semiremorci Schmitz contractate în vara acestui an de Dumagas Transport, una dintre cele mai mari firme de transport de pe piaţa locală, cu o flotă de aproape 500 de camioane.

    „Am primit finanţare pentru cele 60 de camioane deoarece am venit cu un business plan nou şi avem potenţial de creştere. Acestea nu au fost închiriate foarte uşor. Discuţi-ile au început în martie şi s-au prelungit deoarece situaţia financiară a companiei a îngreunat contractarea acestora. Noi am intrat cu aceste camioane în lucru abia în august-septembrie“, a spus Mircea Vlah, CEO al Dumagas.

    Ca număr, Porsche Mobility are în portofoliu în prezent peste 200 de camioane închiriate, împărţite în zece flote, închiriate pe o perioadă cuprinsă între trei şi cinci ani, în funcţie de tipul contractului. „Am început discuţiile în 2012, iar primele camioane s-au finanţat în 2013; avem un plan în pregătire pentru a aborda şi retailul, pentru a oferi produsul MAN pentru orice solicitant, direct la dealer. Experienţa Dumagas le-a dat încredere că putem merge şi către alţi clienţi“, a subliniat Manea.

    Riscul închirierii unei flote de camioane, în comparaţie cu închirierea uneia de autoturisme, poate fi chiar mai mic, în opinia executivului. „Este riscant şi nu deoarece un camion este un instrument de lucru, de care depinde activitatea. Dacă nu mai are un turism, firma îşi cumpără unul mai ieftin sau externalizează. În transporturi sunt sume mai mari, dar finanţăm businessuri fezabile. Ne uităm inclusiv la cash-flow, nu doar la cifră de afaceri şi profit. Nu urmărim contracte pe termen scurt, ci unele pe termen lung.“

    Cea mai mare flotă din portofoliul companiei de leasing, a unui transportator rutier francez generalist care activează şi în România, este de peste 100 de camioane şi este în creştere, dar Porsche Mobility nu are permisiunea de a-i comunica numele. Compania franceză are aproximativ jumătate din cele 234 de camioane închiriate în regim de leasing operaţional.

    „Noi am finanţat numai capete tractor pentru transport internaţional rutier. Am făcut ofertă şi pentru specializate, dar nu există piaţă. Acolo am făcut câteva cotaţii, dar numai pentru volume foarte mici. În plus, dacă un camion de transport internaţional poate rula în întreg ciclul de viaţă peste 1,5 milioane de kilometri, unul de construcţii are o exploatare complet diferită. Pentru noi este o zonă nouă pe care o învăţăm“, a subliniat Manea.

    Decizia de a intra pe segmentul camioanelor închiriate vine pe o piaţă în creştere a utilajelor. Camioanele grele, de peste 18 tone, utilizate cu precădere în transporturile internaţionale au fost cel mai dinamic segment al pieţei autovehiculelor în primele nouă luni din acest an, cu o creştere de 33%, la peste 3.300 de unităţi noi, potrivit datelor Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA). „Deocamdată, partea de camioane are o pondere redusă în raport cu autoturismele. Targetul nostru nu este neapărat legat de volum – din ceea ce se livrează, noi vrem să avem o pondere cât mai mare şi să putem oferi şi leasing financiar sau credit, nu doar operaţional sau mix între acestea. Nu oferim fleet management de camioane deoarece anvelopele sunt gestionate de furnizori şi camioanele de dealeri“, a subliniat Radu Manea.

  • Topul statelor UE după numărul de IMM-uri din producţie la mia de locuitori

    Anul trecut, România avea până în 480.000 de IMM-uri şi de şase ani tot se zbate să treacă de pragul de 500.000. Dintre acestea, una din două firme face comerţ. În schimb, estonienii au reuşit să aibă mai multe IMM-uri care produc la mia de locuitori decât în comerţ, iar portughezii, austriecii şi croaţii încă păstrează un echilibru între activitatea de producţie şi cea de comerţ a mediului de afaceri mic şi mijlociu.

    În acelaşi timp,  România este şi una dintre ţările UE care au, per total, printre cele mai puţine IMM-uri la mia de locuitori, respectiv 24, în timp ce aceleaşi „vedete“ ale Europei (Estonia, Portugalia, Austria şi Croaţia) numără peste 150 sau chiar 200 de IMM-uri la fiecare o mie de locuitori.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Club BM: Băncile caută profitul de altădată. Softiştii vor să îi ajute

    ANDRA PANTEA, FORWARD SOFTWARE: Compania are misiunea de a oferi parteneriate în efortul de a creşte atât livrarea serviciilor de IT, cât şi de consultanţă, create cu ideea de a dezvolta cât mai multe parteneriate reciproc avantajoase. În general, implementarea unui sistem IT vizează optimizarea proceselor de business.

    Nu întotdeauna rezultatele sunt pe măsura aşteptărilor şi atunci când măsurăm rezultatele vrem să vedem că implementarea unor soluţii IT a adus valoarea scontată şi am reuşit să obţinem mai mult cu mai puţin. Toţi vrem să cheltuim mai puţin şi să avem mai multe rezultate. Mai puţin înseamnă să reducem total cost of ownership, care nu înseamnă doar preţul de achiziţie, dar şi costurile de utilizare, mentenanţă şi evoluţie ale unui sistem IT. Utilizarea se referă la resursele consumate pentru realizarea respectivelor procese de business.

    Mentenanţa nu include doar cheltuielile cu contractul respectiv, ci şi resursele folosite pentru a oferi un nivel de servicii peste cel stabilit iniţial. Evoluţia înseamnă actualizarea conform normelor legale, de audit, şi ale regulatorilor din plan naţional. Un indicator pe care dorim să îl reducem este timpul de răspuns, un diferenţiator extrem de important, care permite creşterea cotei de piaţă. Băncile trebuie să acorde credite, să aprobe sau să facă rapoarte de scoring în timp foarte scurt, de aceea viteza este un aspect demn de luat în seamă.

    Creşterea eficienţei poate fi realizată prin optimizarea proceselor şi printr-o automatizare adecvată. Clienţii doresc un grad de disponibilitate şi flexibilitate crescut pentru sistemele pe care le implementează, dar şi control. Soluţiile integrate care oferă acces la contabilitate, operaţional şi back-office, permit o siguranţă sporită şi o bună guvernanţă a aplicaţiei. Rezultatele bune se obţin proiectând mai multe procese eficiente pe care softul le urmează, nu le precede. Fundamental este să găsim un echilibru între costurile de control şi cele ale lipsei de control.

    Este bine ca businessul să se pună la masă cu IT-ul şi să definească împreună procesele de business înainte de implementare. Apoi, implementând software-ul care asigură nivelul optim de automatizare se pot obţine rezultate îmbunătăţite. Un alt lucru esenţial ar fi să măsurăm întotdeauna înainte ceea ce am proiectat, respectiv să definim procesul de business, să măsurăm impactul acţiunilor proectate, să monitorizăm şi să analizăm rezultatele. Planificaţi înainte de a face ceva.

    Una dintre cheile reducerii costurilor este optimizarea şi automatizarea. Trebuie să gândeşti o structură IT care să permită această automatizare, ai nevoie să alegi furnizorul optim pentru serviciul respectiv şi să defineşti nivelul optim de suport. Matricea decizională referitoare la selecţia providerului şi a soluţiei potrivite ar trebui să cuprindă următorii parametri: la nivel operaţional o persoană să-şi poată îndeplini sarcinile în cadrul unei singure aplicaţii şi să nu îşi piardă timpul trecând de la o aplicaţie la alta; interfaţa grafică trebuie să fie cât mai prietenoasă cu utilizatorul şi să nu implice costuri suplimentare de instruire; calitatea serviciilor de mentenanţă şi timpul de răspuns şi realizare pentru fiecare obiectiv sunt criterii de performanţă pentru clienţi. Suntem conştienţi că este în avantajul clientului să nu depindă de un singur furnizor, deşi suntem producător de software şi consultanţă şi ne-am dori să avem monopol.

    Clienţii trebuie să ţină cont în momentul selecţiei şi de puterea de negociere a furnizorului şi vă încurajez să o limitaţi prin analiza mai multor oferte, dar şi să ţineţi cont de planul de contingenţă. Sistemele implementate de Forward Software acoperă tot businessul necesar unei companii de leasing financiar şi de credit de consum, dar vin pe deasupra cu un business process management în care se pot măsura foarte uşor activităţile departamentelor multiple.

    MARIO BRUNO, WEBRATIO: Clientul este cel care deţine controlul, cunoştinţele specifice industriei şi bugetul şi de-a lungul dezvoltării procesului pot exista nealinieri persistente între nevoile businessului şi dezvoltarea aplicaţiilor.

    Problema principală este distanţa dintre perspectiva de business şi cea de IT. Trebuie să răspundem imediat nevoilor unui business şi să evoluăm continuu, dar pe de altă parte ţinem cont de reducerea costurilor şi de dezvoltare de software cu un grad înalt de scalabilitate. Platformele moderne rezolvă aceste dificultăţi şi permit programarea vizuală a aplicaţiilor mobile şi web pentru a nu mai scrie cod şi a asigura mai degrabă un focus pe inovaţie şi creativitate de-a lungul procesului de dezvoltare.

  • Club BM: Băncile caută profitul de altădată. Softiştii vor să îi ajute

    ANDRA PANTEA, FORWARD SOFTWARE: Compania are misiunea de a oferi parteneriate în efortul de a creşte atât livrarea serviciilor de IT, cât şi de consultanţă, create cu ideea de a dezvolta cât mai multe parteneriate reciproc avantajoase. În general, implementarea unui sistem IT vizează optimizarea proceselor de business.

    Nu întotdeauna rezultatele sunt pe măsura aşteptărilor şi atunci când măsurăm rezultatele vrem să vedem că implementarea unor soluţii IT a adus valoarea scontată şi am reuşit să obţinem mai mult cu mai puţin. Toţi vrem să cheltuim mai puţin şi să avem mai multe rezultate. Mai puţin înseamnă să reducem total cost of ownership, care nu înseamnă doar preţul de achiziţie, dar şi costurile de utilizare, mentenanţă şi evoluţie ale unui sistem IT. Utilizarea se referă la resursele consumate pentru realizarea respectivelor procese de business.

    Mentenanţa nu include doar cheltuielile cu contractul respectiv, ci şi resursele folosite pentru a oferi un nivel de servicii peste cel stabilit iniţial. Evoluţia înseamnă actualizarea conform normelor legale, de audit, şi ale regulatorilor din plan naţional. Un indicator pe care dorim să îl reducem este timpul de răspuns, un diferenţiator extrem de important, care permite creşterea cotei de piaţă. Băncile trebuie să acorde credite, să aprobe sau să facă rapoarte de scoring în timp foarte scurt, de aceea viteza este un aspect demn de luat în seamă.

    Creşterea eficienţei poate fi realizată prin optimizarea proceselor şi printr-o automatizare adecvată. Clienţii doresc un grad de disponibilitate şi flexibilitate crescut pentru sistemele pe care le implementează, dar şi control. Soluţiile integrate care oferă acces la contabilitate, operaţional şi back-office, permit o siguranţă sporită şi o bună guvernanţă a aplicaţiei. Rezultatele bune se obţin proiectând mai multe procese eficiente pe care softul le urmează, nu le precede. Fundamental este să găsim un echilibru între costurile de control şi cele ale lipsei de control.

    Este bine ca businessul să se pună la masă cu IT-ul şi să definească împreună procesele de business înainte de implementare. Apoi, implementând software-ul care asigură nivelul optim de automatizare se pot obţine rezultate îmbunătăţite. Un alt lucru esenţial ar fi să măsurăm întotdeauna înainte ceea ce am proiectat, respectiv să definim procesul de business, să măsurăm impactul acţiunilor proectate, să monitorizăm şi să analizăm rezultatele. Planificaţi înainte de a face ceva.

    Una dintre cheile reducerii costurilor este optimizarea şi automatizarea. Trebuie să gândeşti o structură IT care să permită această automatizare, ai nevoie să alegi furnizorul optim pentru serviciul respectiv şi să defineşti nivelul optim de suport. Matricea decizională referitoare la selecţia providerului şi a soluţiei potrivite ar trebui să cuprindă următorii parametri: la nivel operaţional o persoană să-şi poată îndeplini sarcinile în cadrul unei singure aplicaţii şi să nu îşi piardă timpul trecând de la o aplicaţie la alta; interfaţa grafică trebuie să fie cât mai prietenoasă cu utilizatorul şi să nu implice costuri suplimentare de instruire; calitatea serviciilor de mentenanţă şi timpul de răspuns şi realizare pentru fiecare obiectiv sunt criterii de performanţă pentru clienţi. Suntem conştienţi că este în avantajul clientului să nu depindă de un singur furnizor, deşi suntem producător de software şi consultanţă şi ne-am dori să avem monopol.

    Clienţii trebuie să ţină cont în momentul selecţiei şi de puterea de negociere a furnizorului şi vă încurajez să o limitaţi prin analiza mai multor oferte, dar şi să ţineţi cont de planul de contingenţă. Sistemele implementate de Forward Software acoperă tot businessul necesar unei companii de leasing financiar şi de credit de consum, dar vin pe deasupra cu un business process management în care se pot măsura foarte uşor activităţile departamentelor multiple.

    MARIO BRUNO, WEBRATIO: Clientul este cel care deţine controlul, cunoştinţele specifice industriei şi bugetul şi de-a lungul dezvoltării procesului pot exista nealinieri persistente între nevoile businessului şi dezvoltarea aplicaţiilor.

    Problema principală este distanţa dintre perspectiva de business şi cea de IT. Trebuie să răspundem imediat nevoilor unui business şi să evoluăm continuu, dar pe de altă parte ţinem cont de reducerea costurilor şi de dezvoltare de software cu un grad înalt de scalabilitate. Platformele moderne rezolvă aceste dificultăţi şi permit programarea vizuală a aplicaţiilor mobile şi web pentru a nu mai scrie cod şi a asigura mai degrabă un focus pe inovaţie şi creativitate de-a lungul procesului de dezvoltare.

  • Cucerirea Vestului. Autonom Rent-a-car vrea să intre în competiţie cu cei mai mari concurenţi din Europa

    Dan Ştefan conduce, împreună cu fratele său, Marius Ştefan, cea mai mare afacere de închiriat maşini din România, Autonom Rent-a-Car, un business de 10,6 milioane de euro în 2013, care va ajunge anul acesta la peste 12,5 milioane de euro, potrivit estimărilor lor.

    Creşterea va fi susţinută atât de clienţi obişnuiţi, de la turişti la oameni de afaceri, cât şi de cei mai puţini obişnuiţi, cum ar fi soldaţii armatei americane sau chiar stafful Prinţului Charles, atunci când Alteţa Sa îşi vizitează proprietăţile din România. Din acest motiv, Autonom, care are în România o reţea formată 38 de agenţii în 25 de oraşe, şi-a propus să depăşească graniţele şi să intre în concurenţă directă cu giganţi precum Avis, Hertz sau Sixt nu numai pe plan local, ci şi regional.

    „Anul acesta am adăugat cel de-al 26-lea oraş în reţea – Budapesta –, deoarece ne-am propus să ne extindem spre vest. Maşinile vor fi înmatriculate în continuare în România şi tot aici se vor realiza achiziţiile şi pentru filialele din alte ţări“, a subliniat Ştefan. Următoarele ţări vizate sunt cele din Europa Centrală, precum Austria, Cehia şi Polonia.

    „Avem deja zeci de maşini disponibile în Ungaria şi vom merge şi la Viena. Pieţele de acolo au devenit prea mature, iar firmele nu mai vin cu nimic nou. Vom extinde serviciul cu maşini premium şi acolo, nu numai în România“, a spus Dan Ştefan, care face parte din promoţia tinerilor manageri de top din 2014 şi a fost premiat în cadrul galei Business Magazin.

    „Avem 2.000 de automobile în flota actuală, dintre care 1.000 au fost achiziţionate anul acesta. Am trecut treptat de la achiziţia a 600-700 de maşini anual la 1.000. Cumpărăm atât de mult deoarece în medie păstrăm o maşină în flotă un an, dar sunt şi cazuri de şase luni sau de până la 24 de luni. Achiziţiile noastre sunt realizate raţional, în funcţie de preferinţele clienţilor şi de latura economică. Avem în flotă atât automobile de volum, din clasele mică, compactă, medie, dar şi premium pentru manageri“, a subliniat Ştefan.

    O parte considerabilă din business o reprezintă pentru Autonom „piaţa de replacement“, adică businessul de a închiria maşini pentru companii, atunci când acestea au o problemă cu unul dintre automobilele din flotă şi este nevoie rapid de o alta. „Multe firme au realizat că menţinerea unei flote de rezervă poate fi costisitoare, mai ales în această perioadă, iar, pentru ca aceasta să fie eficientă, este nevoie de un grad ridicat de ocupare. Noi avem o reţea naţională suficient de mare pentru a acoperi această cerere“, a subliniat Dan Ştefan.

    Printre clienţii Autonom sunt inclusiv firmele de leasing operaţional, cele care închiriază flote pe termen lung către companii, acestea apelând la astfel de servicii pentru a oferi la schimb un alt automobil unui client în cazul în care maşina din flotă a fost imobilizată. „Anual avem mii de clienţi din partea corporaţiilor şi zeci de mii de clienţi persoane fizice. La nivel naţional, acoperim 90% din populaţie. Unde nu suntem înseamnă că nu există potenţial“, a spus Dan Ştefan.

    Proiectul de business şi strategia de dezvoltare pornesc de la cererea pieţei. Printre clienţi sunt companii străine care au o nevoie punctuală cum ar fi o flotă pentru câteva luni, aşa cum a fost în cazul celor care au instalat parcurile eoliene la nivel naţional sau care vor să trimită pe teren o forţă de vânzări temporară. Pe lângă acestea, sunt businessuri sezoniere cum ar fi instalarea de aparate de aer condiţionat, audit sau acţiuni promoţionale.

    „Sunt companii care comandă flote de maşini, dar au nevoie pe loc de acestea, iar, până la livrare, închiriază de la noi. În plus, oferim şi contract de externalizare totală, ce seamănă cu leasingul operaţional, numai că noi putem oferi program flexibil, care se poate întrerupe oricând, cu costuri mici. Astfel am atras printre clienţi armata americană, deoarece aceştia doresc să închirieze maşini pe o perioadă nedeterminată“, a spus Dan Ştefan.