BusinessMagazin

Tag: firma

  • Cum să nu ajungi niciodată la serviciu fără ca angajatorul să te prindă

    Imprimanta nu mai este doar un echipament într-un colţ de birou, ci un calculator în sine, conec-tat la reţea şi la internet, capabil să primească comenzi de tipărire prin reţea, chiar dacă angajatul este la kilometri distanţă, la o întâlnire sau pe drum înapoi spre birou“, spune Gabriel Pantelimon, directorul general al Xerox România. Ideea este susţinută şi de un studiu („Office Insights“ – Tend-inţe în birotică) realizat în acest an pentru Canon.

    Mare parte a respondenţilor – 1.671 de angajaţi din 18 ţări – folosesc încă tehnologie tradiţională de birou, inclusiv PC-uri, telefoane fixe şi imprimante, dar importanţa laptopurilor, a tabletelor şi a telefoanelor inteligente este în creştere. Iar cei care folosesc deja unelte inteligente le consideră „de importanţă crucială pentru slujba lor“, se arată în studiu. În tot mai multe companii, mobilitatea angajaţilor şi tipărirea documentelor de la distanţă sunt văzute ca avantaje, dar cei mai mulţi din-tre utilizatori nu au cunoştinţele complete pentru a putea folosi din plin avantajele acestui sistem de lucru.

    Doar 20% dintre companii permit angajaţilor să lucreze pe propriile echipamente, dar ponderea ar putea creşte dacă grijile referitoare la costuri şi securitate vor avea soluţii pe măsură. „Nimeni nu prea şi-a pus până acum problema că imprimanta devenită computer poate fi su-pusă unor atacuri informatice, iar documente confidenţiale pot fi astfel furate, motiv pentru care şi aici este nevoie de securitate. Există însă iniţiative şi parteneriate în acest sens,“ spune Gabriel Pantelimon.

    El dă ca exemplu tehnologia ConnectKey, folositoare angajaţilor ce pot comanda imprimarea unui document de la computerul conectat în reţea şi ridica după câteva ore hârtiile, imprimanta executând comanda numai după ce angajaţii scanează badge-urile de acces în clădire. Acest sis-tem este deja folosit în companii din România, iar Vodafone este numai unul dintre exemple.

    Tipărirea de la distanţă este posibilă şi în cazul imprimantelor HP, prin tehnologia ePrint, fără a avea nevoie de drivere specifice şi prin simpla trimitere a fişierelor direct la adresa de mail a echi-pamentelor.  Însă „inteligenţa“ imprimantelor merge chiar până la a fi integrate în cloud. „Cu ajuto-rul tehnologiei HP ePrint, imprimantelele au alocate adrese de e-mail unice şi personalizabile spre care utilizatorii pot trimite e-mailuri cu fişiere ataşate“, spune Tiberiu Dobre, country manager Printing & Personal Systems, divizie din HP România. 

    Dat fiind că aceste imprimante sunt compatibile cu protocolul AirPrint, şi utilizatorii de soluţii Apple au posibilitatea de a imprima fotografii, documente sau conţinut web, fără a avea nevoie de drivere şi fără a instala alte aplicaţii, adaugă Dobre. Anul trecut a fost pus în aplicare şi protocolul wireless pentru conectarea directă 
a smartphone-urilor şi a tabletetelor la imprimantele HP.

    La număr de unităţi vândute în România, piaţa este estimată la 250-300.000 imprimante cu tehnologie laser şi cerneală, ceea ce reprezintă cam jumătate din piaţa de PC-uri. În zona impri-mantelor, HP deţine o cotă de piaţă de 57%.

  • Daniel Costea, fost partener la Voicu & Filipescu, fondează o nouă firmă de avocatură alături de Iuliana Craiciu

    Daniel Costea, fost deputy managing partner la casa de avocatură Voicu & Filipescu, şi Iuliana Craiciu, fost managing associate la CMS Cameron McKenna şi anterior partener la Muşat & Asociaţii, au fondat firma Costea Craiciu, un nou jucător în piaţa locală a avocaturii de business, cu o echipă de 10 avocaţi.

     

  • Tânără sechestată de directorul unei firme pentru că fratele acesteia i-ar fi furat 50.000 de dolari

     Bărbatul a fost reţinut pentru lipsire de libertate în mod ilegal şi va fi prezentat magistraţilor cu propunere de arestare preventivă, arată vineri Poliţia Capitalei, într-un comunicat de presă.

    Anchetatorii au aflat că tânăra, în vârstă de 28 de ani, ar fi sechestrată de către directorul societăţii în timp ce făceau cercetări într-un dosar de înşelăciuni cu autoturisme furate, firma acestuia fiind printre cele verificate.

    Poliţiştii bucureşteni de la Serviciul Furturi de Autovehicule, sub coordonarea procurorilor de la Parchetul Judecătoriei Sectorului 4, au făcut joi o percheziţie la sediul firmei, din Sectorul 5 al Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adamescu, o firmă din Belgia şi proprietarul Medallion Air, rămaşi în cursa pentru preluarea Blue Air

     Tranzacţia vizează preluarea fondului de comerţ, care include brandul Blue Air, know-how-ul şi platforma de vânzare, nu şi activele companiei, iar licitaţia porneşte de la 6 milioane lei, au declarat pentru MEDIAFAX surse apropiate situaţiei.

    Printre obligaţiile cumpărătorului se numără plata datoriilor legate de activitatea curentă şi onorarea zborurilor deja contractate, au precizat sursele.

    Dan Adamescu deţine, printre altele, compania de asigurări Astra, magazinul Unirea din Bucureşti şi hotelurile de cinci stele InterContinental (Bucureşti) şi Rex (Mamaia). Firma Medallion Air, deţinută de Victor Dumitrescu, operează zboruri în regim charter.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Adrian Volintiru, preşedintele Administrării Activelor Statului: Vrem să salvăm RODIPET şi firma să angajeze 3.000 de oameni

    “RODIPET este în insolvenţă, deşi are 16 angajaţi. Vrem să o salvăm şi să ajungem la 3.000 de angajaţi. Mâine (miercuri, n.r.) vom avea o întâlnire cu principalii editori să găsim soluţii avantajoase pentru toată lumea”, a spus Volintiru într-o conferinţă de presă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea milionarului din satul lui Ilie Moromete: “În primul an de muncă am spiralat 16.000 de calendare”

    “SUNT DIN SILIŞTEA GUMEŞTI, DE LA MARIN PREDA. Am şi un site, silişteagumeşti.ro, pe care l-am gândit ca o resursă pentru copiii care locuiesc acolo şi vor să studieze în alt oraş. Să sune să zică sunt Costică a lui cutare şi vreau să mă ajuţi să înţeleg cum e domeniul ăla.” Povestea lui Valentin Văcăruş începe din primul an de facultate când şi-a găsit prima slujbă în cadrul agenţiei Speed Promotion. După spiralatul de calendare din primul an, pe care şi astăzi şi-l aminteşte bine – „am avut o comandă de 6.000 de bucăţi de la Radio Total” – a devenit curier şi vânzător de cărţi de vizită – „într-un an de zile am livrat cu tramvaiul şi apoi cu un Tico pentru cel puţin 6.000 de clienţi”.

    ULTERIOR, A AJUNS ACCOUNT EXECUTIVE, cu alte cuvinte a devenit responsabil de producţia publicitară din companie, însemnând ore bune petrecute în tipografie şi ateliere de serigrafie. Privind retrospectiv, spune că experienţa l-a ajutat să ştie ce poate să vândă, ce poate să facă pentru client şi ce nu, iar asta transmitea clientului mesajul că „ştiu cu adevărat despre ce vorbesc„. În 2006, an în care şi-a terminat studiile, primea prima poziţie managerială, ajungând client service director.

    Văcăruş a absolvit facultatea şi un masterat în marketing şi comunicare în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti şi avea să termine în 2012 şi programul de MBA la Universitarea Româno-Canadiană. 2007 era anul în care compania făcea primul milion de euro cifră de afaceri. „Abia în 2008 mi-am dat seama că vreau să fac publicitate la un alt nivel, noi eram focusaţi foarte mult pe producţie publicitară şi campanii punctuale„, spune tânărul manager. Iar schimbarea de strategie a dat roade – astăzi două treimi dintre clienţii agenţiei sunt mai vechi de patru ani.

    Era anul în care Văcăruş refuza două oferte primite de la concurenţă şi prelua conducerea Godmother, odată cu rebrandingul vechii Speed Promotion. Astăzi, Văcăruş este şi acţionar şi deţine 30% din business, iar compania a raportat, cu cei 24 de angajaţi, afaceri de două milioane de euro în 2012 şi ţinteşte trei milioane pentru anul în curs. După cum spune chiar el, rebrandingul a fost necesar pentru că „nu se puteau face campanii strategice naţionale pentru clienţi mari cu o companie care avea renume pentru producţia publicitară„. Viaţa i s-a schimbat complet: clienţii sunt diferiţi – doar 74 faţă de peste 200 anterior – însă valoarea contractelor a crescut, iar complexitatea serviciilor la fel.

    Din totalul businessului, producţia publicitară a coborât de la 90% la 20%, fiind treptat înlocuită cu diferite campanii integrate şi creaţie. „Provocarea mea cea mai mare a fost să schimb modul de gândire: de la producţie la soluţii de business.„ Perioada 2008-2009 o descrie ca fiind una în care a lucrat mai mult pentru antreprenori şi spune că în negocierile cu potenţialii clienţi faptul că este şi el antreprenor şi nu angajat şi deci poate discuta de la egal la egal cu cel care urmează să-i dea banii este de multe ori un avantaj decisiv – „fiind în aceeaşi lume cu ei, ne înţelegem mai bine nevoile„.

    TÂNĂRUL ÎMPARTE PIAŢA DE PUBLICITARE ÎN TREI SEGMENTE: cel al agenţiilor de reţea, care primesc o parte din conturi de la sediul central din afara ţării, – „extrem de avantajos în actuala perioadă„-, cele locale, cu până la 40 de angajaţi, şi cele de apartament, menite să lucreze la un câte un proiect ocazional. Cât priveşte clienţii din publicitate, spune franc că banii sunt la multinaţionale, în timp ce antreprenorii, deşi au bugete mai mici, preferă să rişte mai mult. Cel mai vizibil client din România este Google, pentru care organizează evenimente şi concep campanii publicitare realizate prin serviciul adwords al motorului de căutare. „Sentimentul meu e că în România oamenii din industrie nu ştiu să pună publicitatea în interesul businessului. Fac artă pentru artă şi rar se întâmplă să măsoare cât de eficientă e cu adevărat campania„, mai spune Văcăruş.

    CREDE CĂ 2013 VA FI CEL MAI GREU AN PENTRU BUSINESS ŞI DE ACEEA A DECIS SĂ ÎNCERCE PIEŢE NOI: o divizie care se ocupă cu organizări de team-building-uri inovative şi evenimente pentru angajaţii din corporaţii, o parte responsabilă de organizări de nunţi, o firmă de plasare de personal în Marea Britanie şi Emiratele Arabe Unite cu principal obiect de activitate recrutarea de chelneri şi bone şi un magazin online cu produse de slăbit. Este mereu pregătit să sesizeze oportunităţi de afaceri şi spune că se vede o viaţă în acest ritm. „Trăirile şi arderile unui antreprenori sunt de trei ori mai puternice decât cele ale unui angajat„, spune Văcăruş.

    Planurile sale de viitor sunt clare: „La 55 de ani o să candidez la Primăria din Siliştea Gumeşti pentru primar, acolo am rădăcinile şi pentru că sunt dator să întorc comunităţii în care am crescut ceea ce am învăţat. În plus, mama şi bunicul au fost primari şi simt că e tradiţie de familie„.

  • Cum reuşeşte cel mai puternic român din construcţii să deschidă patru noi fabrici când alţii pun lacătul la poartă

    TOATĂ LUMEA SE PLÂNGE CĂ PIAŢA S-A DIMINUAT, DAR NOI CREŞTEM CONTINUU”, spune Marcel Bărbuţ, care a clădit afacerea Adeplast, cu rulaje de peste 40 de milioane de euro anul trecut. Pentru 2013 antreprenorul, care vorbeşte aproape jumătate din timp la telefon în perioadele în care nu are întâlniri, spune că îşi propune să crească vânzările cu 25%, dar că „visez şi mai mult„. Prin urmare, vânzările Adeplast ar urma să depăşească anul acesta 50 de milioane de euro, iar planurile pe termen mediu vizează atingerea pragului de 100 de milioane de euro.

    Pentru a ajunge însă la acest nivel în trei ani, „trebuie să mai cumpărăm ceva şi să mai investim în ceva„, spune Bărbuţ, fără a da detalii. Şi profitul „trebuie să crească, chiar dacă nu proporţional cu creşterea cifrei de afaceri, pentru că amortizările vor diminua profitul net”, punctează antreprenorul. El spune că în ţările dezvoltate productivitatea angajaţilor este de 100.000 de euro pe an, în timp ce în 2012 la Adeplast fiecare om a produs de 230.000 de euro.

    Plin de energie, subliniază cu pixul pe hârtie raportările la zi ale avansului pe care l-au înregistrat afacerile în prima parte a anului, admonestează muncitorii din fabrica de adezivi pentru că e prea mult praf („s-a stricat un filtru, dar nu e normal„) şi întreabă încruntat de ce nu a fost livrată marfa din depozit în magazine („…azi e termenul, acum trebuie să trimiţi camionul!„). La finalul interviului s-a lansat într-o discuţie telefonică în germană, iar apoi, aproape imediat, a început să vorbească cu firma de publicitate. Spune direct că n-are pace nici noaptea, se gândeşte mereu ce poate să mai facă.

    S-a bazat pe fler când a hotărât să facă patru noi fabrici, într-o vreme în care domeniul construcţiilor suferă. „Trebuie să baţi fierul cât e cald„, justifică el o decizie ce pare riscantă. 22,5 milioane de euro pompaţi în 2012 şi 2013 în unităţi de producţie, din care un sfert din sumă din surse proprii, iar diferenţa din credite bancare, este o sumă cu care Marcel Bărbuţ cel mai probabil se plasează în vârful listei celor mai activi investitori ai perioadei.

    Cum piaţa n-a crescut, explicaţia creşterii vânzărilor e simplă: Adeplast a atras clienţi de la concurenţi. Iar fenomenul nu poate decât să continue, de vreme ce antreprenorul calculează pragmatic orice economie de cost pe care o face în orice investiţie. Un exemplu este linia de producţie din fabrica de vopseluri de la Ploieşti, care va începe să producă în vară: „Utilajul este foarte performant„, spune Bărbuţ care înşiruie la tot pasul sumedenie de cifre care să argumenteze cât se poate de tehnic acest lucru.

    ADEPLAST SE POATE LĂUDA CU O PRODUCŢIE PE CAP DE ANGAJAT MAI MARE DECÂT ORICE COMPETITOR LOCAL ŞI CHIAR FAŢĂ DE PRODUCĂTORI DIN ŢĂRI VESTICE. Şi asta chiar dacă vreme de patru luni, exemplifică omul de afaceri, unii angajaţi n-au produs nimic, ci s-au aflat în şcolarizare pentru fabricile noi. Iar creşterea eficienţei şi a productivităţii este dusă până în cele mai mici amănunte: la fabrica de adezivi de la Ploieşti foloseşte 12 cântare pentru a nu înregistra timpi morţi în timpul producţiei, iar camioanele sunt
    încărcate până la jumărate cu saci de adezivi şi mortare uscate din cauza limitei de greutate pe care trebuie s-o respecte încărcătura, iar deasupra sunt aşezate pachetele cu polistiren tocmai pentru a nu plăti transportul de „aer„, de vreme ce polistirenul este foarte uşor, dar ocupă mult spaţiu. Iar alegerea spaţiului de la Roman, unde fabrica de „prafuri„ intră în producţie chiar săptămâna aceasta, a fost calculată pentru a fi în cel mai avantajos loc din punct de vedere al căilor rutiere, dar şi pentru acces la materia primă, nisipul.

    Oraşul este practic aşezat în mijlocul Moldovei, iar de-acolo Adeplast va livra nu numai în provincie, ci şi în Ucraina, ţară în care speră să intre curând, dar şi în Republica Moldova, pe care plănuieşte să o „inunde„ cu produsele sale, mai cu seamă că „moldovenilor le plac românii„.

    Exportul n-a avut până acum o mare pondere în afacerile grupului, dar pieţele externe sunt acum tot mai interesante pentru antreprenorul român. Ungaria, Bulgaria, Austria şi chiar Germania sunt ţări în care Marcel Bărbuţ crede că-şi va vinde produsele. În primele zece luni ale anului trecut compania a exportat produse în valoare de 4,5 milioane de lei, mai cu seamă către vestul Europei şi ţări arabe.

  • Nelu Iordache a înşelat BCR cu 15,7 milioane euro, bani luaţi cu acte false pentru proiectul autostrăzii

     Nelu Iordache, administratorul firmei Romstrade, a fost trimis în judecată în dosarul privind deturnarea fondurilor primite pentru primul tronson din autostrada Nădlac – Arad, de aproximativ 22 de kilometri, fiind acuzat de delapidare, fals în înscrisuri, spălare de bani şi înşelăciune.

    Procurorii îl acuză pe Nelu Iordache că a înşelat atât Banca Comercială Română, cât şi partenerii de afaceri, firmele din asocierea Romstrade SRL – Monteadriano Engenharia E Construcao SA – SC Donrep Construct SRL, atunci când a participat la licitaţia pentru primul tronson din autostrada Nădlac-Arad.

    Potrivit rechizitoriului trimis de procurori Tribunalului Bucureşti, instanţa care va judeca dosarul, pentru a îndeplini condiţiile de participare la licitaţia organizată de CNADNR SA, Romstrade avea nevoie de susţinerea celor două firme partenere.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Samsung a crescut în primul trimestru de nouă ori mai repede decât Apple pe piaţa smartphone globală

     Samsung a controlat în primul trimestru 33,1% din piaţa smartphone globală, iar Apple 17,9%. Livrările Samsung s-au situat la 69,4 milioane de unităţi în primele trei luni, iar cele ale Apple la 37,4 milioane de unităţi. Pe trei s-a situat LG, cu o cotă de piaţă de 4,9%, informează Bloomberg.

    Creşterea de numai 6,6% pentru iPhone este cea mai lentă de la lansarea seriei de către Apple.

    Piaţa mondială smartphone a crescut cu 36%, la 209,5 milioane de unităţi, şi a depăşit-o pentru prima dată pe cea a telefoanelor mobile tradiţionale, folosite doar pentru servicii de voce şi text, potrivit Strategy Analytics. Evoluţia a fost susţinută de adoptarea serviciilor telecom de generaţia a treia în China şi de generaţia a patra în Statele Unite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PCC, acţionar minoritar al Oltchim, avansează ideea transformării combinatului în holding

     Printre SPV-urile care ar fi subsidiare ale Oltchim s-ar număra şi Arpechim, a declarat marţi într-o conferinţă de presă reprezentantul companiei PCC în România, Wojciech Zaremba.

    PCC SE este subsidiară a companiei germane PCC.

    “Am prezentat autorităţilor române acest concept în 29 noeimbrie 2012. Le-am trimis sute de documente, dar am o problemă în primirea răspunsurilor. Am retrimis acest plan administratorului judiciar şi Ministerului Economiei”, a adăugat Zaremba.

    Zaremba a adăugat că prin tranformarea Oltchim în holding ar fi salavate 1.600 de locuri de muncă, din cele peste 3.300 din combinat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro