BusinessMagazin

Tag: DNA

  • DNA a cerut de la Parlament şi Guvern documente despre Ordonanţa de urgenţă privind ASF

     Sursele citate au declarat pentru MEDIAFAX că procurorii DNA au transmis adrese Parlamentului şi Guvernului la sfârşitul săptămânii trecute, iar “termenul limită” de predare este marţi, solicitările fiind făcute în acord cu prevederile noilor coduri penal şi de procedură penală.

    Documentele solicitate vizează Ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul a redus numărul membrilor board-ului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) şi a impus o serie de criterii profesionale, prin care s-ar fi urmărit protejarea intereselor firmei de asigurări Carpatica.

    În cazul în care Parlamentul şi Guvernul nu vor transmite DNA documentele solicitate în dosarul Carpatica, procurorii ar putea să solicite ridicarea acestor acte.

    În 16 octombrie 2013, Guvernul a aprobat, prin Ordonanţă de urgenţă, reducerea componenţei Consiliului ASF de la 11 la 9 membri, deşi prevederea fusese inclusă şi într-un proiect de lege aprobat de Camera Deputaţilor şi trimis la Senat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Radu Mazăre, la DNA Constanţa: Mi s-a comunicat că sunt urmărit penal în trei noi dosare

     Radu Mazăre a spus că nu a primit nicio restricţie din partea procurorilor anticorupţie şi că procurorul care se ocupă de cazul său este acelaşi care îl anchetează şi pe şeful Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu.

    Primarul Constanţei a precizat că s-a început urmărirea penală împotriva sa pentru abuz în serviciu în trei dosare penale legate de retrocedarea unor terenuri.

    “Au fost două speţe legate de terenuri şi mai este o a treia cu doi care s-au judecat. Trebuia să fi predat terenul unuia şi fiindcă nu i l-am predat, instanţa a obligat Primăria la cheltuieli de judecată şi despăgubiri de câteva zeci de mii de lei şi eu sunt vinovat pentru asta, dar nu ştiu amănunte, trebuie să mă duc la birou. Am lua la cunoştiinţă învinuirile şi mi-a spus că dacă doresc să vin să dau o declaraţie, dacă nu, să înaintez un memoriu în care să explic”, spus Mazăre, care a precizat că terenul respectiv ar avea câteva sute de metri pătraţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Săptămâna politicienilor: Cod roşu de DNA

    Ex-ministrul transporturilor, Relu Fenechiu, mai nou deputat şi şeful Comisiei pentru afaceri europene, a fost condamnat în dosarul “Transformatorul”, acuzat că a căpuşat prin firmele lui SISE Electrica Serv Moldova, cauzând statului un prejudiciu de peste 7,5 mil. lei. Monica Ridzi, fost ministru al tineretului şi sportului în guvernarea Boc, a fost acuzată de abuz în serviciu în dosarul manifestărilor de Ziua Tineretului 2009, când a atribuit ilegal unor firme private contracte de servicii care au produs ministerului o pagubă estimată acum de Ministerul Educaţiei la 2,7 mld. lei.

    Condamnarea celor doi a reuşit să eclipseze întrucâtva noul conflict între palatele Cotroceni şi Victoria pe tema Codului de procedură penală, cu preşedintele Traian Băsescu ieşind să spună că a promulgat din greşeală codul în forma actuală fiindcă n-a înţeles sensul art. 140, care limitează posibilităţile procurorilor de a supraveghea tehnic persoana vizată şi înainte să înceapă urmărirea penală împotriva ei, nu numai după ce e anunţată că a început urmărirea penală.

    Traian Băsescu a cerut Guvernului, în schimb, să emită o OUG prin care să corecteze art. 140, pe motiv că acesta limitează mijloacele statului de a-i intercepta pe vinovaţii de fraude imposibil de dovedit fără “urmărire prin mijloace tehnice”. Premierul Victor Ponta a refuzat, cerându-i preşedintelui să-şi asume codurile, fiindcă ele au fost adoptate de guvernul Boc, însă a admis că în săptămâna care vine vor putea fi aprobate în Parlament mici ajustări ale Codului, pe baza propunerilor ministrului justiţiei.

    Meciul dintre palate era de aşteptat să continue în şedinţa CSAT pe tema accidentului aviatic din Apuseni – o şedinţă care încheie o săptămână de iarnă atât de grea pentru Guvern, încât comentatorii apropiaţi USL au lansat preventiv ideea că preşedintele a convocat CSAT anume pentru o zi în care, din motive de cod galben sau portocaliu de viscol, premierul Ponta ar fi urmat să nu poată participa. Ponta participă însă, mai ales că are tot interesul: demiterea şefului STS, Marcel Opriş, considerat vinovat de deznodământul tragic al cursei aeriene pilotate de Adrian Iovan.

  • Scandalul lunii vine din asigurări: dubla lovitură a DNA în dosarul ASF-Carpatica Asig

    Atât Carabulea, cât şi fostul director general al companiei, Marian Mârzac, au fost arestaţi preventiv şi vor fi cercetaţi pentru trafic de influenţă, dare de mită, instigare la fals şi uz de fals şi folosirea pentru profit personal a unor informaţii confidenţiale din ASF oferite de contactele lui din instituţie, Marian Mârzac şi Laura Chiţoiu, soţia ministrului finanţelor, Daniel Chiţoiu.

    Scandalul s-a extins şi mai clar spre sfera politică după ce premierul Ponta a dezminţit că numărul membrilor consiliului ASF ar fi fost redus prin OUG, la propunerea lui Chiţoiu, doar spre a scăpa de un membru care încurca interesele Carpatica Asig.

    Fostul director general, Marian Mârzac, a fost numit în iunie 2013 membru neexecutiv în boardul ASF, fiind înlocuit la conducerea Carpatica Asig cu Ina Crudu. Potrivit anchetatorilor, Laura Chiţoiu ar fi discutat cu Mârzac pentru a o ajuta pe Ina Crudu să treacă mai uşor de interviul necesar pentru a prelua conducerea companiei.

    De asemenea, Radu Mustăţea, membru în CA al Carpatica Asig şi preşedintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule din România, a primit interdicţie de a părăsi ţara timp de 30 de zile. În acelaşi dosar este urmărit penal şi Ovidiu Ioan Cezar Giurgea, funcţionar la Autoritatea de Supraveghere Financiară. Potrivit anchetatorilor, în perioada mai – iunie 2013, Carabulea, Mîrzac şi Mustăţea, împreună cu alte persoane, au constituit o asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni.

    Ca urmare a arestării lui Carabulea şi Mârzac, ASF a dispus reevaluarea contractelor de reasigurare ale Carpatica Asig, inclusiv în ceea ce priveşte reflectarea acestora în situaţiile financiare ale firmei, şi a solicitat informaţii suplimentare cu privire la indicatorii de solvabilitate şi lichiditate.

    Afacerile asigurătorului sunt concentrate în continuare în proporţie de peste 90% pe nişa asigurărilor auto obligatorii (RCA), în condiţiile în care Carpatica Asig are unul dintre cele mai mici tarife din piaţă pe segmentul poliţelor RCA.

    Ilie Carabulea a mai fost condamnat, în aprilie 2012, la 18 luni de închisoare cu executare pentru dare de mită, însă a fost eliberat condiţionat la începutul lui octombrie 2012. El a fost judecat, în calitate de asociat şi administrator al unor companii din cadrul Atlassib Holding Sibiu, pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă.

    Potrivit rechizitoriului, în septembrie 2010, Florin Apostu, la acea dată şef al Parchetului Judecătoriei Sibiu, a primit de la Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 de lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii, lăsându-l să creadă că are influenţă asupra procurorului general al României. Revizia a fost facturată între Star Motors Sibiu şi Atlassib Sibiu, ambele fiind firmele lui Carabulea.

  • Gruia Stoica a fost adus încătuşat la DNA. Proprietarul GFR, urmărit penal pentru fapte de corupţie – surse

    Stoica a fost adus la DNA de poliţişti şi nu a făcut nicio declaraţie la intrarea în sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

    Omul de afaceri Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Român (GFR), care a fost adus miercuri seară la sediul central al DNA, este urmărit penal pentru fapte de corupţie, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

    Sursele citate au mai spus că Stoica a fost adus la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cu mandat, demersul având scopul de a-i fi aduse la cunoştinţă învinuirile.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că omul de afaceri ar fi vizat într-un dosar legat de o licitaţie pentru transportarea cărbunelui în beneficiul Complexului Energetic Oltenia.

    Grupul controlat de Gruia Stoica a vrut anul trecut să cumpere de pachetul majoritar de acţiuni al CFR Marfă, însă tranzacţia nu s-a finalizat.

    Astfel, vânzarea a 51% din CFR Marfă către Grup Feroviar Român nu a putut fi finalizată până la termenul limită, 14 octombrie 2013, pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei.

     

  • DOSARUL “Transformatorul” – DNA: Inculpaţii au vândut fier vechi la preţul unor componente noi

     În faţa completului de cinci magistraţi care judecă recursurile din dosarul “Transformatorul”, procurorul DNA prezent la dezbaterile finale a arătat că pedepsele aplicate în iulie 2013 de un complet de trei judecători de la instanţa supremă sunt mici, “orientate spre minimum”, deşi probele de la dosar dovedesc o situaţie gravă, fapte grave, comise în complicitate, de către toţi cei inculpaţii în acest dosar.

    Magistratul DNA a arătat că nu era posibilă aplicarea unei pedepse de cinci ani de închisoare în cazul unor fapte de complicitate, aşa cum este cazul lui Relu Fenechiu, şi pedepse de şase ani de închisoare pentru fapta directă, în contextul în care toţi inculpaţii au dat dovadă de perseverenţă infracţională, faptele având un grad sporit de periculozitate.

    “Se impune majorarea pedepselor, pentru că probele dovedesc că exercitarea abuzivă şi atitudinea abuzivă a celor trei directori din perioada 2002-2005 de la SISEE Moldova a făcut ca firmele fraţilor Fenechiu să aibă o piaţă continuă de desfacere prin furnizarea de «fier vechi la preţ de componentă nouă»”, a arătat procurorul DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Relu Fenechiu: Nu mai sunt aşa optimist acum, nu s-au admis probe, doar Dumnezeu mă mai ajută

     Relu Fenechiu le-a declarat jurnaliştilor că a fost plecat din Bucureşti, de sâmbătă, la Iaşi, unde a participat la botezul copilului lui Cristian Adomniţei, şi a revenit în Capitală cu avionul.

    El a spus că este pregătit moral pentru orice sentinţă ce urmează să fie dată de ICCJ în acest caz, dar nu înţelege cum s-a putut lua o decizie de condamnare în contextul în care probele sale dovedesc corectitudinea tranzacţiilor dintre firmele sale şi SISEE Moldova.

    “Nu mai sunt optimist, pentru că eram optimist dacă în acest dosar se admiteau probele. Pentru ca un om să fie condamnat instanţa trebuie să admită toate probele şi în favoarea şi în defavoarea lui”, a arătat Fenechiu.

    Acesta nu a vrut să comenteze condamnările date de ICCJ în ultima perioadă şi a precizat că şi-ar dori foarte mult să ajungă la familia sa acasă după decizia magistraţilor ICCJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ASF: Autoritatea a pus la dispoziţia DNA date privind activitatea companiei de asigurări în 2012-2013

     “Verificările vizează o speţă legată de o societate de asigurări. DNA a solicitat ASF mai multe date despre societatea de asigurări respectivă, aferente activităţii din perioada 2012-2013 a fostei Comisii de Surpaveghere a Asigurărilor, absorbită de ASF în 29 aprilie 2013. ASF pune la dispoziţia organelor de cercetare documentele solicitate, atât din perioada fostei Comisii de Supraveghere a Asigurărilor cât şi, dacă va fi necesar, documente ulterioare”, a comunicat autoritatea, menţionând că mai multe detalii vor fi transmise ulterior.

    Percheziţiile făcute de DNA la Sibiu şi Bucureşti într-un dosar de corupţie vizează atât reprezentanţi ai Carpatica Asigurări, cât şi funcţionari din ASF, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Conform surselor citate, în acest dosar sunt suspectate de fapte de corupţie 11 persoane, între care doi foşti reprezentanţi Carpatica Asig.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi deputaţi şi doi generali, printre condamnaţii din dosarele instrumentate de DNA în decembrie

    Potrivit DNA, în cursul lunii decembrie 2013, au rămas definitive 24 de hotărâri judecătoreşti, iar pe lângă deputaţi, generali de brigadă şi consilier judeţean, au mai fost condamnaţi un şef de poliţie municipiu, un şef Serviciu permise judeţ, un şef Birou înmatriculări judeţ şi un şef de corp de gardieni publici judeţean.

    Pedepsele aplicate în cazul acestora sunt cuprinse între cinci luni închisoare cu suspendare închisoare şi opt ani de închisoare.

    Unul dintre cei doi deputaţi este Dan Păsat, care a fost condamnat definitiv, în 12 decembrie, de instanţa supremă, la trei ani de închisoare cu executare, pentru şantaj şi fapte de corupţie.

    Fostul deputat PDL Dan Păsat, Constantin Marin şi Vasile Preda, primar al comunei Vărăşti, judeţul Giurgiu, la data faptelor, au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie în 8 aprilie 2011.

    Potrivit DNA, în perioada octombrie – noiembrie 2009, Dan Păsat, sprijinit de Constantin Marin, ar fi ameninţat verbal şi fizic, în mai multe rânduri, doi reprezentanţi ai firmei Agro Clas SRL Teleorman, iar în 29 octombrie 2009 a exercitat acte de violenţă asupra acestora. Ameninţările vizau integritatea fizică a celor doi reprezentanţi ai firmei sau a membrilor familiilor acestora, pentru a-i determina să semneze un contract de cesiune integrală a lucrărilor de aducţiune a apei din comuna Vărăşti, judeţul Giurgiu.

    Tot în luna decembrie a fost condamnat şi Paustin Bălan, preşedinte al Asociaţiei Rom-Star şi consilier judeţean în cadrul Consiliului Judeţean Bacău, la cinci ani de închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de schimbare, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene, în formă continuată. El a fost obligat de instanţă să returneze suma de 60.439 de euro.

    Paustin Bălan, lider al comunităţii rome, a accesat fonduri europene în vederea construirii unui sediu pentru această minoritate în municipiul Bacău însă, conform anchetatorilor, el a folosit banii în interes propriu.

    Tot pentru fraude cu fonduri europene a fost condamnat şi Iulian Popa, în calitate de primar al unei comune din judeţul Prahova. El a primit o pedeapsă de patru ani închisoare cu suspendarea pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la infracţiunea de folosire sau prezentare de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, în formă continuată.

    Un alt condamnat într-un dosar al procurorilor anticorupţie, în luna decembrie, este Petrache Cândea, general de brigadă (r), fost şef al Corpului de Control din cadrul Serviciului Român de Informaţii (SRI), actual pensionar. El a primit, în 20 decembrie, doi ani de închisoare cu suspendare pentru instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice şi instigare la infracţiunea de fals intelectual în legătură directă cu o infracţiune asimilată infracţiunilor de corupţie.

    În rechizitoriul transmis instanţei, procurorii arătau că în 25 ianuarie 2005, fiind determinaţi de Petrache Cândea, la acea dată şef al Corpului de Control din cadrul Serviciului Român de Informaţii, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, Adrian Bărbulescu, George Icleanu şi Dumitru Dănuţ Icleanu au elaborat un raport în care au avizat favorabil solicitarea lui Cândea de cumpărare a unui apartament, locuinţă de serviciu, situat în Bucureşti, deşi acesta nu îndeplinea toate condiţiile legale de cumpărare a unei locuinţe de serviciu.

  • Percheziţii la Primăria Ploieşti. Procurorii au ridicat mai multe documente

    Procurorii DNA au ridicat, marţi, mai multe documente de la sediul Primăriei Ploieşti, a declarat corespondentului MEDIAFAX şeful DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti, procurorul Gabriel Onea.

    Primarul municipiului Ploieşti, Iulian Bădescu, a declarat corespondentului MEDIAFAX că “se pare” că este vorba despre un dosar care ar avea la bază o sesizare făcută la DNA de către o fostă directoare economică din cadrul Primăriei, dată afară pe motiv că a refuzat să semneze documente prin care din bugetul local se făceau plăţi către Asociaţia “Lupii Galbeni”, plăţi care reprezintă premii pentru echipa de fotbal Petrolul Ploieşti.

    În acest context, primarul Iulian Bădescu a spus că anchetatorii au cerut documente de la direcţiile juridică şi financiară, şi anume hotărâri ale Consiliului Local, documente cu privire la relaţia dintre Consiliul Local, Primăria Ploieşti şi Asociaţia “Lupii galbeni”, dar şi actele care au stat la baza suspendării din funcţie a fostei directoare economice Nicoleta Crăciunoiu, căreia i s-a desfăcut contractul de muncă în urma unei decizii a comisiei de disciplină din cadrul Primăriei.

    Miercuri, au fost citaţi pentru a da declaraţii la DNA 26 din cei 27 de membri ai Consiliului Local Ploieşti, aceştia fiind programaţi din jumătate în jumătate de oră pentru audieri. Este vorba despre consilierii care au aprobat, în 2012, o hotărâre prin care echipa de fotbal Petrolul Ploieşti primea bani de la bugetul local în funcţie de performanţele sale sportive. Cel de-al 27-lea consilier care a votat acea hotărâre este acum senator.

    În 20 decembrie 2012, Consiliul Local Ploieşti a aprobat hotărârea nr. 466, “privind cooperarea municipiului Ploieşti cu Asociaţia comunitară Lupii Galbeni 2012 în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, servicii şi proiecte de interes public local, având ca obiectiv principal susţinerea şi promovarea echipei de fotbal FC Petrolul Ploieşti”.

    Prin această hotărâre autorităţile locale au încheiat un contract între municipiul Ploieşti şi Asociaţia “Lupii Galbeni”, prin care autorităţile locale îşi asumă obligaţia de a asigura sume în cuantum de milioane de euro, în funcţie de rezultatele echipei de fotbal, banii urmând a fi asiguraţi de la bugetul local şi achitaţi jucătorilor echipei şi staff-ului (antrenor, masor, medic, asistent, kinetoterapeut, preparator fizic, manager sportiv) cu titlu de salarii, rate contractuale, premii sau sponsorizări.

    Conform contractului care face parte din hotărârea adoptată de Consiliul Local Ploieşti şi care este valabil pe o perioadă de cinci ani competiţionali începând cu sezonul competiţional 2012 – 2013, echipa de fotbal ploieşteană primeşte un milion de euro de la bugetul local în cazul în care se clasează pe unul din locurile 10 – 6 în Campionatul Naţional de Fotbal – Liga I, iar suma creşte la două milioane de euro în cazul în care echipa se clasează pe unul din locurile 1 – 5 în Liga I. Acelaşi contract prevede, de asemenea, acordarea sumei de un milion de euro de la bugetul local în cazul câştigării Cupei României de către echipa ploieşteană, trofeu pe care echipa l-a câştigat.

    Prin acelaşi contract, echipa de fotbal se obligă să utilizeze sumele alocate de la bugetul local exclusiv pentru plata salariilor, ratelor contractuale, premiilor sau sponsorizărilor cuvenite jucătorilor şi staff-ului.

    Din cele trei milioane de euro Asociaţia “Lupii Galbeni” a primit, în tranşe, aproximativ 1,7 milioane de euro.

    Potrivit primarului Iulian Bădescu, hotărârea Consiliului Local Ploieşti prin care se alocă aceste sume Asociaţiei “Lupii Galbeni” nu a fost atacată de către prefect, având viza de legalitate, însă Nicoleta Crăciunoiu a refuzat să semneze documentele, deşi acest lucru era în fişa postului său. Crăciunoiu a fost suspendată din funcţie şi în mandatul fostului primar, pentru aceleaşi motive.

    În prezent, Nicoleta Crăciunoiu este în concediu medical, ea neluând la cunoştinţă despre decizia privind desfacerea contractului său de muncă, potrivit unor surse din Primăria Ploieşti.