BusinessMagazin

Tag: consum

  • Consiliul Concurenţei a amendat cu 35 de milioane de euro giganţii din retail pentru înţelegeri la fixarea preţurilor

    Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiei având ca obiect întelegeri pentru fixarea preţurilor între retailerii Metro, Real, Selgros, Mega Image şi furnizorii acestora, în perioada 2005-2009, notează un comunicat de presă emis de Consiliul Concurenţei.

    În urma investigaţiei, a fost sanctionată încălcarea legii concurenţei atât pentru stabilirea preţurilor de revânzare (de raft), cât şi pentru comportamentul companiilor în cadrul promoţiilor.

    Consiliul Concurenţei a constatat că preţurile de vânzare la raft nu se stabileau conform regulilor de piaţă prin raportul dintre cerere şi ofertă, ci furnizorul şi retailer-ul stabileau un pret fix sau minim. Această practică conduce la preţuri mai mari pentru consumatorul final, retailerul neputând să scadă preţul sub limita stabilită cu furnizorul.

    În ceea ce priveşte comportamentul companiilor în cadrul promoţiilor, contractele sau documentele contractuale dintre unii retaileri şi furnizori conţineau o clauză care prevedea că, în aceeaşi perioadă, furnizorii nu puteau realiza promoţii simultane în diferite lanţuri de retail, acestea putând doar să alterneze. În acest fel, consumatorul final nu putea avea acces, în acelaşi timp, la promoţii şi implicit la cel mai mic preţ, în magazine concurente. Decizia de a realiza sau nu promoţii în lanţuri de magazine concurente trebuie să aparţină furnizorului, notează acelaşi comunicat.

    Companiile sancţionate sunt Mega Image (5,6 milioane euro), Metro Cash&Carry România (11,3 milioane euro), Real Hypermarket România (5,5 milioane euro), Selgros Cash&Carry România (6,6 milioane euro), Agroalim Distribution (138.000 euro), Albalact (499.888 euro), Argus (141.615 euro), Covalact (149.833 euro), Cramele Halewood (63.340 euro), Danone PDPA (599.828 euro), De Silva Intermed (7.217 euro), Delaco Distribution (206.829 euro), Gerola Prodinvest (70.210 euro), Granddis (74.354 euro), Impex Bock (1.307 euro), Macromex (535.043 euro), Napolact (264.652 euro), Parmalat România (61.330 euro), Prodlacta (37.755 euro), Quadrant-Amroq Beverages (725.805 euro), Star Foods EM (443.900 euro), Transilvania General Import Export (1,1 milioane euro), Tymbark Maspex România (374.301 euro), Whiteland Import Export (528. 292 euro) şi Zarea (78. 975 euro).

    La sfârşitul anului trecut, Guvernul a aprobat Memorandumul privind înfiinţarea unui sistem de monitorizare a preţurilor bunurilor de consum, respectiv “Monitorului preţurilor bunurilor de consum”. Proiectul, ce va fi derulat de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) cu sprijinul prin Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor – ANPC şi al Consiliului Concurenţei, prevede crearea unui platforme on-line care să afişeze săptămânal preţurile produselor care fac parte din coşul zilnic al populaţiei.

  • An nou, gadgeturi noi: CES 2015

    Care sunt tendinţele acestui an?

    Este timpul să ne luăm la revedere de la imaginile clasice, transmise la 1.080 de pixeli. Noile televizoare au până la 4.000 de pixeli, oferind o imagine aproape de perfecţiune. Deşi tehnologia există de ceva vreme pe piaţă, Patrick Moorhead, analist principal la Moor Insights and Strategy, consideră că 2015 este anul în care ea va deveni accesibilă publicului larg.

    Mai mulţi producători, precum Audi, BMW, Chrysler, Ford, General Motors, Mercedes, Toyota sau Volvo, au marşat pe ideea maşinilor inteligente – acele maşini care se pot conduce singure şi care vor face parte dintr-o reţea conectată de trafic. Cu ajutorul celor la Google am putut vedea ce înseamnă o maşină care se conduce singură, însă ideea unei reţele pare încă ceva desprins dintr-un science fiction.

    Ideea de conectare a elementelor prezente într-o casă, precum uşile, garajul, sistemul de securitate sau dispozitivele de redare media, nu este una noua, dar ofertele prezente pe piaţă sunt destinate unui public extrem de restrâns. Moorhead crede că şi în cazul de faţă 2015 va reprezenta anul în care produsele de acest gen vor deveni un lucru uzual într-o casă.

    Producătorii de electrocasnice s-au concentrat, în ultimii ani, asupra modalităţilor de a-şi face produsele eco-friendly şi, prin urmare, de a-şi ajuta clienţii să economisească bani. Rezultatele pot fi văzute în cadrul CES, acolo unde companiile se laudă mai puţin cu performanţele şi mai mult cu eficienţa energetică.

     Deşi nu a fost fixată încă o dată de lansare, dispozitivul de realitate virtuală al celor de la Oculus oferă speranţa că 2015 va fi un an benefic pentru conceptul de virtualitate. CEO-ul Oculus, Brendan Iribe, a declarat în noiembrie 2014 că lansarea „se află la luni depărtare, nu la ani depărtare, însă la multe luni.”

     Un domeniu ce avansează zi de zi este cel al roboticii: cei de Microsoft propun roboţi pe post de paznici, iar Amazon a început să livreze comenzi cu ajutorul dronelor. Anul acesta la CES sunt peste zece companii care includ termenul „robotics” în denumirea lor. „Din punctul meu de vedere, cel mai important lucru este dezvoltarea unor roboţi care să îi poată ajuta pe cei vârstnici”, notează Patrick Moorhead. „Să le aducă mâncarea din frigider, să le aducă apă sau haine. Este mai importantă dezvoltarea unor roboţi cu acest scop decât cei din prezent, precum roboţii-aspirator.”

    Ultimele noutăţi de la CES

    HP Sprout reprezintă, pe scurt, un nou tip de PC. Este un sistem complet care include o cameră pentru scanare 3D şi un touchscreen proiectat în faţa monitorului ce înlocuieşte tastatura. Sprout este primul produs lansat din gama HP Blended Reality şi va permite mai multor utilizatori manipularea în timp real a obiectelor scanate 3D. Sprout va utiliza HP Workspace, o platformă software dezvoltată pentru acest device. Aplicaţii precum jocuri, programe pentru grafică sau pentru codare vor putea fi descărcate de pe Sprout Marketplace.

     Pentru 2015, LG a pregătit mai multe surprize celor care îşi permit televizoare scumpe: noile modele OLED, un model 4k quantum-dot şi mai multe televizoare bazate pe procesoare ten-core. Piesa de rezistenţă este însă noul EG990, un televizor UltraHD OLED de 77 de inchi care poate trece din modul flat în modul curve printr-o simplă apăsare a unui buton. EG990 vine cu ultimul sistem de operare al LG, un procesor ten-core, speakere marca Harman/Kardon şi un strat antireflexiv ce acoperă ecranul. Lansarea pe piaţă este programată pentru a doua parte a anului, iar preţul nu a fost încă dezvăluit.

     O altă noutate a celor de la LG este MusicFlow – un sistem wireless ce poate reda sunete în mai multe camere ale casei. Mai important, acest device poate fi controlat, printr-o aplicaţie, direct de pe smartphone. Compania recomandă utilizarea alături de speakerele LG aflate deja pe piaţă, dar a anunţat că lucrează la un set de boxe create exclusiv pentru MusicFlow.

  • TOPUL celor mai mari consumatori în barurile româneşti. Pe ce loc se află românii în clasament

    “Englezii se îmbată cel mai tare, sunt cei mai gălăgioşi şi consumă cel mai mult. De obicei beau berea lor, whisky şi gin. Consumă toată noaptea, până la 5 dimineaţa sau chiar mai târziu, şi sunt dispuşi să aloce pe băutură până la 200 de euro”, a declarat pentru MEDIAFAX Nicu Pupăză, preşedintele Maitre d’Hotel România.

    El spune că dintre toţi turiştii care ajung în România, englezoaicele sunt singurele care se străduiesc şi chiar reuşesc să ajungă la nivelul consumului de alcool al bărbaţilor.

    Pe locul doi în top sunt turiştii ruşi, care beau în general vodkă sau vinuri şi nu sunt atraşi de obicei de bere.

    “În general, oamenii beau în baruri şi cluburi. La restaurant doar mănâncă şi pleacă. Mulţi ruşi vin fără neveste atunci când vor să se distreze. Ei merg pe principiul că nu te duci la festivalul berii cu bere de acasă”, a afirmat Pupăză.

    El spune cu ruşii sunt băutori de cursă lungă, iar în unele cazuri nu au o limită de bani atunci când consumă alcool şi vor să se simtă bine.

    “Beau şi rusoaicele, atunci când vin cu ei, dar mai moderat. Nu reuşesc să ajungă la performanţele englezoaicelor”, a mai spus reprezentantul şefilor de sală.

    Turiştii germani ocupă locul trei în top, alocând pentru băuturi alcoolice până la 100 de euro pe noapte.

    “Germanii beau multă bere şi băuturi alcoolice digestive. Beau şi nemţoaicele, dar nu atât de mult ca bărbaţii”, a afirmat şeful Maitre d’Hotel România.

    Acesta spune că un loc în top şi-ar fi făcut cu siguranţă şi turiştii din Republica Moldova, însă aceştia nu au din păcate atât de mulţi bani, pe măsura dorinţei şi potenţialului de a consuma alcool.

    În aceste condiţii, locul 4 în clasament este ocupat de români, care pentru o noapte de stat în baruri şi cluburi pot ajunge să cheltuiască până la 50-70 de euro de persoană.

    “La români, contează mult să le placă muzica şi băutura, iar atunci consumă. Nu contează că sunt într-un bar sau un club, sau într-un restaurant. Pot petrece chiar şi într-un cort, unde cântă lăutari”, a mai spus Pupăză, care a adăugat că românii sunt, în general, băutori de bere sau de şpriţ.

    Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele zece luni ale anului trecut au ajuns în România 206.000 de turişti germani, 94.000 de britanici, 24.000 de ruşi şi 35.000 de vizitatori din Republica Moldova.

  • TOPUL celor mai mari consumatori în barurile româneşti. Pe ce loc se află românii în clasament

    “Englezii se îmbată cel mai tare, sunt cei mai gălăgioşi şi consumă cel mai mult. De obicei beau berea lor, whisky şi gin. Consumă toată noaptea, până la 5 dimineaţa sau chiar mai târziu, şi sunt dispuşi să aloce pe băutură până la 200 de euro”, a declarat pentru MEDIAFAX Nicu Pupăză, preşedintele Maitre d’Hotel România.

    El spune că dintre toţi turiştii care ajung în România, englezoaicele sunt singurele care se străduiesc şi chiar reuşesc să ajungă la nivelul consumului de alcool al bărbaţilor.

    Pe locul doi în top sunt turiştii ruşi, care beau în general vodkă sau vinuri şi nu sunt atraşi de obicei de bere.

    “În general, oamenii beau în baruri şi cluburi. La restaurant doar mănâncă şi pleacă. Mulţi ruşi vin fără neveste atunci când vor să se distreze. Ei merg pe principiul că nu te duci la festivalul berii cu bere de acasă”, a afirmat Pupăză.

    El spune cu ruşii sunt băutori de cursă lungă, iar în unele cazuri nu au o limită de bani atunci când consumă alcool şi vor să se simtă bine.

    “Beau şi rusoaicele, atunci când vin cu ei, dar mai moderat. Nu reuşesc să ajungă la performanţele englezoaicelor”, a mai spus reprezentantul şefilor de sală.

    Turiştii germani ocupă locul trei în top, alocând pentru băuturi alcoolice până la 100 de euro pe noapte.

    “Germanii beau multă bere şi băuturi alcoolice digestive. Beau şi nemţoaicele, dar nu atât de mult ca bărbaţii”, a afirmat şeful Maitre d’Hotel România.

    Acesta spune că un loc în top şi-ar fi făcut cu siguranţă şi turiştii din Republica Moldova, însă aceştia nu au din păcate atât de mulţi bani, pe măsura dorinţei şi potenţialului de a consuma alcool.

    În aceste condiţii, locul 4 în clasament este ocupat de români, care pentru o noapte de stat în baruri şi cluburi pot ajunge să cheltuiască până la 50-70 de euro de persoană.

    “La români, contează mult să le placă muzica şi băutura, iar atunci consumă. Nu contează că sunt într-un bar sau un club, sau într-un restaurant. Pot petrece chiar şi într-un cort, unde cântă lăutari”, a mai spus Pupăză, care a adăugat că românii sunt, în general, băutori de bere sau de şpriţ.

    Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, în primele zece luni ale anului trecut au ajuns în România 206.000 de turişti germani, 94.000 de britanici, 24.000 de ruşi şi 35.000 de vizitatori din Republica Moldova.

  • Cei mai admiraţi CEO din România 2014: Raul Ciurtin, locul al nouălea

    Compania pe care o conduce se luptă de la egal la egal cu multinaţionalele din domeniu, deşi în momentul în care familia Ciurtin a preluat activele Albalact firma era falimentară.

    Antreprenorul a spus în repetate rânduri că nu este dispus să vândă afacerea, compania fiind una dintre cele mai lichide dintre cele prezente la tranzacţionare pe secţiunea RASDAQ a Bursei de Valori Bucureşti, cu o capitalizare bursieră de 174,2 milioane de lei. În ultimele şase luni acţiunile Albalact au crescut cu peste 62% graţie rezultatelor financiare bune raportate de companie în primul semestru.

    Compania a încheiat primul semestru cu o cifră de afaceri de 228,3 milioane de lei, în urcare cu 11,6% comparativ cu acelaşi interval din 2013, graţie creşterii vânzărilor. Societatea şi-a triplat profitul net, care a ajuns la 13,3 milioane de lei, de la 4,4 milioane de lei în primele şase luni ale anului trecut. Albalact deţine două unităţi de producţie, în Câmpulung Moldovenesc şi în localitatea Oiejdea din judeţul Alba.

    Raul Ciurtin face parte din promoţia celor mai admiraţi CEO din 2014 şi a fost premiată în cadrul Galei Business Magazin. Citeşte în premieră alte 99 de poveşti de succes ale celor mai admiraţi executivi din România în a V-a ediţie a catalogului 100 Cei Mai Admiraţi CEO, lansat de Business Magazin în luna noiembrie.

    Catalogul este disponibil pentru comandă mai jos la preţul de 35 de lei:

    Cantitate: buc.

    * Editiile print sunt valabile in limita stocului disponibil. In cazul in care stocul se epuizeaza va fi livrata editia electronica. Taxele de livrare ale editiilor print vor cadea in sarcina cumparatorului .

  • Fructele româneşti ar putea dispărea din magazine şi pieţe în următorii ani – producători

    “Doar 60% din consumul la nivel naţional este asigurat de piaţa internă la legume şi 30-35% în cazul fructelor. Piaţa de legume-fructe este estimată la aproximativ 700 de milioane de euro”, a spus directorul executiv al Organizaţiei Interprofesionale Legume-Fructe Prodcom.

    Potrivit datelor transmise de INS, în anul 1989, în România erau înregistrate aproape 240.000 de hectare de livezi, iar între timp suprafaţa a scăzut la 147.000 de hectare. Tănase spune că din acestă suprafaţă, doar 75.000 de hectare sunt “pe rod”. În ultimii 10 ani au fost plantate doar 7.500 de hectare de livezi, potrivit reprezentantului producătorilor.

    El a adăugat că multe livezi sunt îmbătrântite şi fructele nu se pretează pentru consum.

    “Patrimoniul pomicol şi consumul de fructe româneşti sunt în declin. Românii preferă să consume fructe din import, care sunt mai frumoase. Se întâmplă acest lucru atât în cazul merelor şi perelor, cât şi al prunelor, cireşelor, vişinilor şi caiselor. Dacă nu se schimbă ceva, dacă nu se evidenţiază cumva în pieţe produselor româneşti şi dacă nu se reglementează această piaţă, ca să putem supravieţui, în 3-5 ani acestea ar putea dispărea din consum”, a continuat Tănase.

    Acesta a afirmat că an de an, tot mai mulţi producători români renunţă la livezi, din cauză că nu-şi recuperează costurile, şi fie vând terenurile, fie cultivă cereale pe ele.

    Majoritatea fructelor care concurează cu produsele româneşti provin din Polonia şi Olanda, dar şi din Grecia şi Ungaria.

    În România s-au produs anul trecut 129.000 de tone de fructe, faţă de 132.000 de tone în 2009, potrivit datelor INS.

    Importurile de fructe au totalizat anul trecut, potrivit INS, 294 de milioane de euro, iar exporturile 74 de milioane de euro. În 2009 s-au importat fructe de 175 milioane de euro şi s-au exportat de 39 de milioane de euro.

    Atât importurile, cât şi importurile au crescut constant în ultimii ani, indicând faptul că fructele autohtone îşi fac din ce în ce mai greu loc în piaţa românească.

  • Fructele româneşti ar putea dispărea din magazine şi pieţe în următorii ani – producători

    “Doar 60% din consumul la nivel naţional este asigurat de piaţa internă la legume şi 30-35% în cazul fructelor. Piaţa de legume-fructe este estimată la aproximativ 700 de milioane de euro”, a spus directorul executiv al Organizaţiei Interprofesionale Legume-Fructe Prodcom.

    Potrivit datelor transmise de INS, în anul 1989, în România erau înregistrate aproape 240.000 de hectare de livezi, iar între timp suprafaţa a scăzut la 147.000 de hectare. Tănase spune că din acestă suprafaţă, doar 75.000 de hectare sunt “pe rod”. În ultimii 10 ani au fost plantate doar 7.500 de hectare de livezi, potrivit reprezentantului producătorilor.

    El a adăugat că multe livezi sunt îmbătrântite şi fructele nu se pretează pentru consum.

    “Patrimoniul pomicol şi consumul de fructe româneşti sunt în declin. Românii preferă să consume fructe din import, care sunt mai frumoase. Se întâmplă acest lucru atât în cazul merelor şi perelor, cât şi al prunelor, cireşelor, vişinilor şi caiselor. Dacă nu se schimbă ceva, dacă nu se evidenţiază cumva în pieţe produselor româneşti şi dacă nu se reglementează această piaţă, ca să putem supravieţui, în 3-5 ani acestea ar putea dispărea din consum”, a continuat Tănase.

    Acesta a afirmat că an de an, tot mai mulţi producători români renunţă la livezi, din cauză că nu-şi recuperează costurile, şi fie vând terenurile, fie cultivă cereale pe ele.

    Majoritatea fructelor care concurează cu produsele româneşti provin din Polonia şi Olanda, dar şi din Grecia şi Ungaria.

    În România s-au produs anul trecut 129.000 de tone de fructe, faţă de 132.000 de tone în 2009, potrivit datelor INS.

    Importurile de fructe au totalizat anul trecut, potrivit INS, 294 de milioane de euro, iar exporturile 74 de milioane de euro. În 2009 s-au importat fructe de 175 milioane de euro şi s-au exportat de 39 de milioane de euro.

    Atât importurile, cât şi importurile au crescut constant în ultimii ani, indicând faptul că fructele autohtone îşi fac din ce în ce mai greu loc în piaţa românească.

  • GRAFICUL SĂPTĂMÂNII. Mersul economiei, văzut dinspre anul 2000

    În primele nouă luni ale anului 2014, Produsul Intern Brut a crescut, comparativ cu acelaşi interval al anului 2013, cu 2,8%, pe seria brută şi cu 3,1% pe seria ajustată sezonier. În urma revizuirii seriei brute conform Sistemului European de Conturi (SEC 2010) şi a seriei ajustate sezonier, PIB a scăzut în T2 cu 0,3% faţă de T1 şi a crescut în T1 cu 0,5% faţă de ultimele trei luni din 2013.

    Economia României va creşte într-un ritm de peste 3% în următorii doi ani, depăşind cele mai multe ţări din Europa emergentă, arată o analiză realizată de firma de cercetare de piaţă Business Monitor International, citată de Emerging Europe Monitor. Redresarea economică va evolua spre un model mai sustenabil în următorii ani, pe măsură ce ţara va depinde mai puţin de exporturi şi mai mult de consumul intern ca motor de creştere, arată BMI.

  • Ţigările electronice conţin cantităţi mai mari de agenţi cancerigeni decât ţigările normale

    Raportul, comandat de către ministerul japonez al sănătăţii, a studiat vaporii de aer produşi de dispozitivele electronice. Rezultatele arată că agenţii cancerigeni, precum formaldehida, sunt prezenţi în cantităţi de zece ori mai mari în ţigările electronice faţă de nivelul măsurat la ţigările normale, notează Reuters.

    În luna august, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a cerut guvernelor să interzică comercializarea ţigărilor electronice pe motiv că ar dăuna tinerilor şi femeilor gravide.

    Deşi a fost prezentată iniţial ca fiind mult mai puţin dăunătoare decât consumul normal de tutun, ţigara electronică a devenit în ultimii ani un subiect de controversă, fiind chiar interzisă în anumite state.

  • Pregătiţi-vă pentru Ciocopocalipsă: lumea rămâne fără ciocolată

    Deja ne aflăm în cea mai îndelungată perioadă cu deficite consecutive de ciocolată din ultimii 50 de ani. Şi nu este vorba doar despre faptul că aceste deficite au loc de la an la an, ci şi de aşteptările experţilor din industrie ca aceste deficite să crească.

    ANUL TRECUT, LUMEA A CONSUMAT CU CIRCA 70.000 DE TONE DE CACAO MAI MULT DECÂT A PRODUS. Până în 2020, Mars Inc. şi Barry Callebaut avertizează că acest deficit va urca la un milion de tone, de 14 ori mai mare. Până în 2030, deficitul se va dubla, la 2 milioane de tone, şi tot aşa.

    Una dintre probleme este un simplă, a ofertei. Seceta din vestul Africii, în special din Coasta de Fildeş şi Ghana, unde este produsă 70% din cacaua la nivel mondial, a condus la scăderea producţiei în regiune. La această situaţie a contribuit şi o ciupercă, frosty pod (păstaia îngheţată), care, potrivit Organizaţiei Internaţionale pentru Cacao, a distrus 30%-40% din producţia mondială. Din cauza acestor probleme, cultivarea arborilor de cacao s-a dovedit o afacere grea şi mulţi fermieri au trecut la culturi mai profitabile, precum porumbul.

    Apoi, mai este apetitul de nesăturat pentru ciocolată. În acest an, oferta abia a făcut faţă cererii. Din 1993 până în 2007, preţul pentru cacao a fost în medie de 1.465 de dolari tona. În următorii şase ani, media a fost de 2.736 dolari, marcând o creştere de 87%.

    Cea mai îndrăgită trataţie dulce din lume a început o călătorie în care a devenit de la un produs foarte iubit şi obişnuit, ca berea, la un produs foarte iubit şi mai puţin comun, ca vinul de Bordeaux.

    Un motiv special de îngrijorare este dragostea tot mai mare a Chinei pentru ciocolată. Chinezii cumpără tot mai multă în fiecare an. Totuşi, chinezii consumă fiecare circa 5% din media înregistrată în Europa Occidentală.

    Un alt factor este creşterea popularităţii ciocolatei negre, care conţine mult mai multă cacao decât tabletele tradiţionale. În medie, o tabletă de ciocolată conţine cacao în proporţie de circa 10%, în timp ce una de ciocolată neagră include cacao până la 70%.

    Din aceste motive, preţurile au urmat aceeaşi tendinţă, înregistrând numai din 2012 o creştere de peste 60%. Producătorii de ciocolată au fost nevoiţi să se adapteze prin creşterea preţurilor tabletelor comercializate, primul dintre aceştia fiind Hershey, alţi fabricanţi fiind nevoiţi să îi urmeze exemplul.

    Eforturile de a contracara dezechilibrul tot mai mare între cantitatea de ciocolată cerută de lume şi cantitatea de cacao pe care o pot produce fermierii au inspirat şi inovatorii. Mai exact, un grup de cercetători din Africa Centrală, care au creat arbori care pot produce de şapte ori mai multă cacao decât cei tradiţionali. Dar creşterea eficienţei poate afecta gustul, aşa cum s-a întâmplat în cazul altor culturi – de roşii, de pui sau de căpşuni, consideră Mark Schatzker, analist la Bloomberg.

    Există speranţă, sub forma unui nou soi de cacao, care este nu doar prolific, ci şi aromat.

    Acest nou soi promite lumii o producţie constantă de ciocolată de calitate bună şi poate reprezenta cheia pentru producţia viitoare a alimentelor. Speranţa vine din partea unui fermier din Costa Rica, Jose Gerardo Ramirez, care, la 33 de kilometri de Upala, a renunţat la o cultură de ananas de pe o suprafaţă de 7 hectare în favoarea unei culturi care ar putea fi mult mai rentabile, trei soiuri de cacao dezvoltate de o organizaţie din America Centrală, Centro Agronomico Tropical de Investigacion y Ensenanza (CATIE), care se remarcă prin rezistenţa la dăunători şi aromă.

    Soiurile plantate în 2012 au produs în acest an prima recoltă, iar Ramirez speră ca în câţiva ani să ajungă la o producţie de 1.500 de kilograme la hectar, de peste şapte ori mai mare faţă de media din Costa Rica. Ramirez nu este îngrijorat de pericolul ciupercii numite păstaia îngheţată, care a făcut ravagii, întrucât aceste soiuri, numite R-1, R-4 şi R-6, sunt rezistente la această boală.

    În 1978, ciuperca numită frosty pod a fost descoperită la păstăile de cacao cultivate pe coasta caraibiană din Costa Rica. Un an mai târziu, boala s-a extins în interiorul ţării. Fermierul Miguel Orozco cultiva în perioada respectivă cacao pe 12 hectare, câştigând suficient pentru a-şi trimite cei şapte copii la facultate.

    Timp de 10 ani, familia Orozco s-a luptat cu frosty pod, care se manifestă prin leziuni maronii, acoperite cu o pudră albă, cu aspectul bumbacului. A acoperit păstăile bolnave cu ulei, le-a îngropat în puţuri adânci şi le-a dat foc. În cele din urmă, familia a fost nevoită să taie culturile de cacao de pe cele 12 hectare.