“Colegiul comisarilor urmează să ajungă la un acord în legătură cu planul de ajutor”, a declarat Pia Ahrenkilde-Hansen.
Executivul european are în vedere mai multe scenarii pentru acordarea unui ajutor financiar Ucrainei, aflată în pragul falimentului. În acest sens, Comisia colaborează cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), care ar urma să acorde cea mai mare parte a ajutorului financiar.
Noua putere de la Kiev a afirmat că are nevoie de 35 de miliarde de dolari pentru doi ani şi că aşteaptă din partea FMI un ajutor de 15 miliarde de dolari pentru acest an.
Sumele sunt însă mult sub cele discutate la Bruxelles, unde Acordul de Asociere propus de UE Ucrainei urma să fie însoţit de o sumă de aproximativ 610 milioane euro.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Departamentul pentru Energie reiterează faptul că au fost respectate toate procedurile în relaţia cu Comisia Europeană”, potrivit unui comunicat al instituţiei.
Preşedintele Traian Băsescu a sesizat, miercuri, Curtea Constituţională, cu privire la ordonanţa de urgenţă (OUG) 57 din 2013 privind producerea energiei din surse regenerabile, arătând că, în opinia Comisiei Europene, procedura de notificare şi pre-notificare nu a fost respectată, fapt ce poate atrage declanşarea unei proceduri de infringement împotriva României.
Ordonanţa de urgenţă prevede că producătorii de energie regenerabilă vor primi panâ în 2017 doar o parte din certificatele verzi, restul urmând să fie acordate eşalonat din 2018. Companiile din domeniu susţin că aceste reglementări vor duce la retragerea unor investiţii de peste 3 miliarde de euro în unităţi de producţie a energiei din surse regenerabile în România.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Comisia se aşteaptă la o schimbare treptată a motoarelor creşterii economice în intervalul analizat, de la exporturi către cererea internă.
“În 2013, creşterea puternică de 3,5% a fost susţinută de exporturi şi recolta bogată. O reechilibrare graduală a creşterii către cererea internă este aşteptată în 2014 şi 2015, cu un avans real estimat de peste 2% al PIB. Inflaţia anuală medie este estimată să încetinească la 2,4% în 2014, în timp ce şomajul este aşteptat să scadă abia în 2015. Ajustarea fiscală va continua”, potrivit prognozei economice de iarnă prezentată marţi de Comisie.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Suma de 830,39 milioane de euro a fost solicitată spre rambursare în anul 2013.
Cele mai multe fonduri – 506,20 milioane de euro – au fost rambursate pentru proiecte din cadrul Programului Operaţional Sectorial Transport, în timp ce la Programul Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice (POS CCE) au ajuns 180,71 milioane de euro. Pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu au fost rambursate 123,76 milioane de euro, iar pentru Programul Operaţional Asistenţă Tehnică – 19,72 milioane de euro.
“Încasarea sumei de peste 830 milioane de euro într-o singură zi reprezintă un record absolut în istoria atragerii fondurilor structurale şi de coeziune de către România. Aceasta, în condiţiile în care sumele încasare în fiecare dintre anii 2009, 2010 şi 2011 au fost mai mici decât cea încasată acum”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
Conform MFE, în acest an, Comisia a rambursat României peste 900 milioane de euro. Astfel, suma totală returnată a ajuns la aproximativ 6 miliarde de euro, iar rata rambursărilor a depăşit nivelul 31%.
Rata de absorbţie curentă este, în prezent, de aproximativ 34%, iar valoarea totală a sumelor pe care România le-a solicitat Comisiei Europene pentru rambursare fiind de aproape 6,5 miliarde de euro.
„Încasarea sumei de peste 830 milioane de euro într-o singură zi reprezintă un record absolut în istoria atragerii fondurilor structurale şi de coeziune de către România”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.
În acest an, Comisia a rambursat ţării noastre peste 900 milioane de euro. Astfel, suma totală returnată a ajuns la aproximativ 6 miliarde de euro, iar rata rambursărilor a depăşit nivelul 31%.
Rata de absorbţie curentă este în prezent de aproximativ 34%, valoarea totală a sumelor pe care România le-a solicitat Comisiei pentru rambursare fiind de aproape 6,5 miliarde de euro.
Un raport al Comisiei Europene arată că acest gaz poate duce la deficienţe respiratorii sau chiar la deces. Marea Britanie avea ca termen de rezolvare a problemei anul 2010, dar guvernul de la Londra a confirmat că o soluţie poate fi implementată cel mai devreme în 2015, relatează BBC.co.uk.
Cei mai afectaţi de această problemă sunt cei care locuiesc în marile oraşe sau în apropierea autostrăzilor. Pentru a găsi o rezolvare cât mai rapidă, britanicii au ales 43 de zone cu risc mare de poluare. În 2010, când nivelul ar fi trebuit ţinut sub control, el depăşea limita admisă în 40 din cele 43 de zone.
Procesul ar putea ajunge la Curtea Europeană de Justiţie, iar englezii ar putea fi obligaţi să plătească daune uriaşe în cazul în care vor fi găsiţi vinovaţi.
Comisia Europeană îşi exprimă “îngrijorarea cu privire la echilibrul financiar al principalului administrator al infrastructurii din România în anii următori” şi atrage atenţia că tarifele aplicate trenurilor de marfă sunt printre cele mai mari din Europa.
“Reţeaua feroviară a fost afectată de deficite semnificative, tot mai mari de la un an la altul, în timp ce tronsoane mari ale reţelei nu au fost menţinute în stare bună. În acelaşi timp, administratorul infrastructurii nu este stimulat să reducă costurile şi tarifele”, se arată într-un comunicat al CE.
Executivul european aminteşte că Directiva privind spaţiul feroviar unic european solicită statelor membre să asigure echilibrul financiar al administratorului infrastructurii “prin intermediul unor stimulente eficiente, în vederea reducerii costurilor şi a tarifelor”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Preşedinţia Partidului Popular European, care s-a întrunit miercuri, la Bruxelles, este “îngrijorată de încercările coaliţiei guvernamentale române, formată dn PSD şi PNL, de a dezincrimina corupţia politică din România”.
PPE critică încercarea de a schimba Codul Penal, apreciind că iniţiativa reprezintă “un atac direct asupra statului de drept” şi “o continuare a tentativelor anterioare ale PSD şi PNL de a afecta funcţionarea sistemului judiciar dub România”.
În opinia popularilor europeni, încercarea de a nu-i mai trage la răspundere pe preşedinte, pe parlamentari şi pe avocaţi pentru abuz de putere, mită, conflict de interese şi alte acte de corupţie este împotriva principiiilor fundamentale ale statului de drept.
PPE mai notează că tentativa de a oferi superimunitate parlamentarilor şi de a elimina incompatibilităţile, refuzul de a aplica sentinţele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în cazuri de incompatibilitate şi încetarea mandatelor, precum şi modificarea Constituţiei fără a ţine cont de statul de drept şi democraţie şi încălcând voinţa suverană a poporului reprezintă “alte schimbări prin care executivul şi majoritatea parlamentafră a USL au încercat să încalce statul de drept”.
Cititi mai multe pe www.meidafax.ro
Youth Employment Initiative este un program în valoare de 3 miliarde de euro, alocate ţărilor cu regiuni în care peste 25% dintre tineri nu au un loc de muncă sau nu sunt încadraţi în sistemul de învăţământ.
La rândul său, România trebuie să aloce din Fondul Social European cel puţin aceeaşi sumă pentru a reduce şomajul în rândul tinerilor.
Austria, Danemarca, Estonia, Finlanda, Germania, Luxemburg, Malta şi Olanda nu vor primi bani în cadrul acestui program.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro