Tag: Bulgaria

Explicatia performantei bulgaresti la capitolul inflatie sta, pe
de o parte, in criza care a domolit consumul si activitatea
economica, deci si cresterea preturilor, iar pe de alta parte in
felul cum a evoluat plafonul maxim de inflatie acceptat pentru
tarile candidate la adoptarea euro. Mai exact, plafonul respectiv e
actualizat lunar pe baza mediei din acele tari ale UE care au avut
cea mai scazuta inflatie, la care se adauga invariabil 1,5%. In
februarie, media a fost data de Germania (0,2%), Luxemburg (0,4%)
si Cehia/Austria (0,4%), astfel incat rata inflatiei din Bulgaria,
de 1,8%, a fost usor sub plafonul de 1,83%.

Unii economisti sunt insa sceptici, scrie Dnevnik, cu argumentul ca
incadrarea in plafon nu inseamna neaparat si ca Bulgaria
indeplineste criteriul general de stabilitate a preturilor cerut de
Banca Centrala Europeana, atat pentru ca victoria din februarie e
fragila (in ianuarie, tinta a fost ratata la limita), cat si pentru
ca nu se stie daca, in conditiile crizei, autoritatea monetara
europeana va mentine acelasi mod de calcul si pe viitor. Inainte de
declansarea crizei, Bulgaria a avut probleme cu stapanirea
inflatiei; cu numai un an in urma, inflatia medie anuala a depasit
11%, si numai regresul economiei a schimbat situatia. Bulgaria
intentiona sa intre inca de anul acesta in ERM II – mecanismul
european al ratelor de schimb, pregatitor pentru accesul in zona
euro – dar recesiunea a schimbat planurile: ministrul de finante
Simeon Djankov crede posibila trecerea la euro in 2013, an in care
se incheie mandatul actualei guvernari. In afara de inflatie,
celelalte doua criterii principale sunt deja indeplinite –
deficitul bugetar sub 3% din PIB si datoria publica sub 60% din PIB
(sub 20%, cel mai mic nivel pe ansamblul UE).

Saptamana trecuta, Comisia Europeana a facut cunoscuta evaluarea
planului fiscal pe trei ani al guvernului bulgar, evaluare pozitiva
in ansamblu, ceea ce sporeste optimismul Sofiei in privinta
sanselor tarii de intrare in zona euro. “Data fiind necesitatea de
a asigura o convergenta sustenabila, Bulgaria este chemata sa
continue aplicarea unor politici fiscale stricte si a reformelor
structurale planificate”, suna textul raportului Comisiei.
“Perspectiva fiscala apare ca restrictiva in 2010, in general
neutra in 2011 si cu o marja pentru o anumita relaxare in 2012”,
sustine raportul, care tine cont de intentia guvernului bulgar de a
realiza un buget aproape echilibrat anul acesta, urmat de doi ani
cu un excedent in jur de 0,1% din PIB. Pentru a-si sustine planul,
autoritatile intentioneaza sa reduca veniturile angajatilor din
sectorul public si ale pensionarilor si sa vanda prin bursa de la
Sofia participatiile minoritare ale statului la 55 de
societati.

Pe scurt:

• ENERGIE
  Polonia redescopera energia atomica. Prima centrala nucleara din
  Polonia va fi construita in orasul Zarnowiec din nordul tarii, care
  a fost ales din 28 de posibile amplasamente de pe teritoriul tarii,
  a anuntat Hanna Trojanowska, ministrul adjunct al economiei, citata
  de site-ul TheNews.pl. Alegerea s-a facut in functie de 17
  criterii, intre care accesul la apa pentru racirea reactoarelor
  (gratie apropierii de Marea Baltica si de lacul Zarnowieckie),
  riscul seismic redus al zonei si gradul de informare a populatiei
  in privinta productiei de energie nucleara. Autoritatile ar dori ca
  viitoarea centrala sa fie construita si functionala pana in 2021.
  Orasul a fost ales in anii ’80 pentru un prim proiect nuclear, al
  unei centrale cu patru reactoare de conceptie sovietica, dar
  reactiile negative ale populatiei din zona dupa accidentul de la
  Cernobil din 1986 si schimbarea de regim politic au dus in cele din
  urma la oprirea proiectului in 1990.

• UNGARIA
  Cu ochii pe bani. Daca va castiga alegerile din aprilie, asa cum
  arata sondajele, partidul Fidesz din Ungaria, de centru-dreapta,
  intentioneaza sa schimbe statutul de functionare al Bancii
  Nationale si sa fuzioneze institutia cu Autoritatea de Stat pentru
  Supraveghere Financiara, sustine publicatia Figyelo, preluata de
  Portfolio.hu. Figyelo comenteaza ca in spatele deciziei s-ar afla
  de fapt dorinta liderului Fidesz, Viktor Orban, de a scapa de
  guvernatorul Bancii Nationale, Andras Simor, pe care Orban l-a
  criticat virulent in repetate randuri, pe motiv ca a gestionat
  complet gresit criza financiara si in general finantele tarii,
  majorand dobanda cand de fapt ar fi fost necesare reduceri masive
  ale acesteia. Mandatul lui Simor expira in 2013, asa incat
  guvernatorul nu poate fi dat jos din functie decat daca Banca
  Nationala isi schimba statutul de functionare.
• CEHIA
  Nu-i de vina criza. Numai 1% din deficitul bugetar de 7% consemnat
  anul trecut de Cehia poate fi atribuit efectelor crizei, pentru ca
  restul este deficit structural, care ar fi aparut chiar daca n-ar
  fi survenit recesiunea, sustine David Marek, economistul-sef al
  bancii de investitii Patria Finance, citat de Prague Monitor. Modul
  cum sunt conduse finantele publice in Cehia este “iresponsabil pe
  termen lung”, considera Marek, desi “din fericire intr-o masura mai
  mica decat se intampla in Ungaria”. Economistul are in vedere
  costurile mari, de la an la an, ale serviciului datoriei externe,
  lipsa de preocupare a guvernantilor de a aborda problema sistemului
  de pensii si faptul ca impozitele si taxele au fost mentinute la un
  nivel scazut (circa o treime din PIB), in loc ca statul sa se
  ingrijeasca de finantarea unor investitii mai consistente in
  educatie si cercetare, necesare pentru transformarea structurala a
  economiei.