BusinessMagazin

Tag: aur

  • Revista presei economice din Romania

    Peste 63 de milioane de lei au intrat la buget in primele cinci
    luni in urma amenzilor date de Fisc, informeaza
    Gandul; tinand cont ca valoarea totala a amenzilor date
    firmelor cu probleme este de 118 milioane de lei, rezulta ca gradul
    de incasare a fost de peste 50%. Stai aprins, becule: acelasi ziar
    anunta ca a crescut consumul de energie in primele patru luni, cand
    s-a consumat cu 3,5% mai multa energie fata de aceeasi perioada a
    anului trecut.

    Aurul, argintul, paladiul si platina au
    reprezentat pentru investitorii de la burse o sursa de profit
    destul de buna in acest an, remarca Evenimentul Zilei, care
    ofera cateva sfaturi de la brokeri pentru cei tentati de asemenea
    investitii. Fiscul vinde mai nou chiar si rochii de mireasa,
    constata ziarul, enumerand obiectele scoase la licitatie de
    administratiile fiscale, de la locuinte si calculatoare la masini
    de gaurit, uscatoare de par sau obiecte de mobilier.

    “Pipera, un paradis imobiliar in agonie”, titreaza
    Adevarul, notand ca proprietatile imobiliare din nord-estul
    Capitalei au preturi chiar si cu 50% mai mici fata de cele
    practicate in urma cu trei-patru ani. Chiar daca au la dispozitie
    500 de milioane de euro pentru Romania, administratorii fondurilor
    de investitii chestionati de ziar ezita sa investeasca in
    companiile de aici aflate in reorganizare, din cauza schimbarilor
    legislative frecvente si a mediului economic imprevizibil.

    Cine pierde si cine castiga din cresterea dolarului fata de leu:
    cei indatorati in moneda americana pierd, cei cu depozite in dolari
    si exportatorii castiga, contabilizeaza Romania Libera. Se
    pregatesc noi tunuri cu autostrazi, sustine ziarul, dar nu cu
    actorii celebri de pana acum – Casuneanu, Besciu si Umbrarescu sunt
    detronati in licitatie de noul val de regi ai asfaltului, reprezentat de
    Theodor Berna, de la Tehnologica Radion si de fratii Horpos de la
    Straco.

    BNR are loc sa taie dobanda la leu chiar pana la mai putin de 6%
    pana la sfarsitul anului, fiindca starea economiei inlatura teama
    de inflatie, sustin analistii cu care a vorbit Ziarul
    Financiar    . Daca aceasta ar incuraja creditarea e insa
    discutabil, avand in vedere amorteala pietelor de consum: acum doi
    ani, de pilda, dezvoltatorii imobiliari se laudau cu vanzarea a
    sute de apartamente pana la inceperea constructiei, in timp ce acum
    nu mai vand decat intre 3 si 20 de apartamente
    lunar.

  • JP Morgan recomanda reducerea expunerii pe bancile grecesti

    Explicatia tine de faptul ca masurile fiscale restrictive
    aprobate de guvernul elen vor influenta negativ si evolutia
    economiei, si calitatea activelor bancare, ducand la o crestere a
    costurilor de finantare, in special in contextul in care costul
    indatorarii pentru Grecia a crescut pe piata.

    “In conditiile unui acces limitat pe piete, pe masura ce
    ingrijorarea investitorilor a evoluat de la chestiunile de
    lichiditate la cele legate de solvabilitate, severitatea
    problemelor pentru bancile grecesti a crescut la niveluri pe care
    nu le-am anticipat”, sustin analistii JP Morgan,
    intr-un raport publicat marti.

    Ca atare, raportul modifica si tinta de pret pentru perioada
    urmatoare, si recomandarea de investitie la “underweight” (scaderea
    expunerii pe un titlu), de la “overweight” (cresterea expunerii)
    pentru National Bank of Greece (tinta de pret – 9,80 euro, in loc
    de 25 de euro), Eurobank (3,80 euro, de la 7,60 euro) si Alpha Bank
    (4,70 euro, de la 10 euro). Pentru Bank of Cyprus, recomandarea se
    modifica de la “overweight” la “neutral” (tinta de pret: 4,50 euro,
    de la 6,80), iar pentru Piraeus Bank de la “neutral” la
    “underweight” (tinta de pret: 3,90 euro, de la 7,30).

    Toate bancile de mai sus sunt prezente si in Romania (Eurobank
    prin Bancpost, National Bank of Greece prin Banca Romaneasca).

    “In eventualitatea unei restructurari cu 40% a datoriei Greciei,
    ar fi nevoie de capital suplimentar de 10-15 miliarde de euro
    pentru bancile grecesti si vom vedea o scadere cu peste 25% a
    sectorului financiar, in conditiile unor potentiale injectii de
    capital si ale schimbarii actionariatului”, scriu analistii JP
    Morgan.

    LUATI AUR DE LA POPULATIE

    Daca insa nu va avea loc o restructurare a datoriei suverane
    (obligatiuni), iar stabilizarea economiei va avea loc inainte de
    2012, cu o scadere mai putin pronuntata a economiei, atunci
    scenariul redresarii mai rapide a bancilor este plauzibil. Pentru
    aceasta, sustin analistii JP Morgan, ar fi nevoie insa de masuri
    exceptionale – fie de privatizarea masiva a unor active de stat,
    fie de succesul pachetului de asistenta UE-FMI atat in Grecia, cat
    si la nivelul Uniunii, fie chiar de o campanie de colectare de aur
    si bijuterii de la populatie, asa cum s-a intamplat in Coreea dupa
    criza din 1998, sub sloganul “Strangeti aur de dragul Coreei”.

    Curioasa solutie a donatiilor de aur de la populatie, sau mai
    bine zis
    paralela     cu ce s-a intamplat in Coreea, pare mai curand menita
    sa demonstreze prin reducere la absurd dificultatea situatiei in
    care se afla Grecia. Colectarea si vanzarea rezervelor de aur a mai
    fost adusa in discutie
    recent    , insa in nici un caz ca o solutie serioasa la criza
    datoriilor grecesti, avand in vedere ca populatia de 10 milioane de
    oameni a Greciei n-ar putea furniza suficient aur sau alte metale
    pretioase si oricum e indoielnic ca ar fi dispusa in masa la astfel
    de donatii.

    Grecia dispune de rezerve de aur de 112,4 tone, in valoare de
    circa 4,2 miliarde de dolari. La sfarsitul primului trimestru al
    anului,
    datoria publica     a tarii se ridica la 310,3 miliarde de euro
    (circa 385 miliarde de dolari).

  • iPad-ul de fite: din aur masiv si incrustat cu diamante

    Purtand numele de iPad Supreme Edition, si avand carcasa din aur
    masiv incrustat cu diamante, device-ul realizat de designerul
    britanic Stuart Hughes, are aceleasi caracteristici de operare
    precum iPad-urile oferite consumatorilor “de rand”.

    Spatele si marginile iPad-ului sunt facute din aur de 22 carate,
    device-ul cantarind 2,1 kilograme. De asemenea, logo-ul Apple este
    realizat din 53 de diamante de 25,5 carate.


    Cititi mai multe     pe www.zf.ro

  • Hollywood Reporter: Romania isi pastreaza standardul de aur, la Festivalul de la Cannes

    Intr-un material intitulat “Romanii, pe val la Cannes”,
    Hollywood Reporter enumera peliculele romanesti prezentate pe
    Croazeta, incepand cu “Aurora”, cel mai nou film al lui Cristi
    Puiu, cu care regizorul roman s-a intors in sectiunea Un Certain
    Regard, dupa ce a castigat marele premiu la Cannes, pentru “Moartea
    domnului Lazarescu”.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Pretul aurului atinge un nivel record, iar euro se depreciaza la minimul a 18 luni fata de dolar

    Cotatia aurului pe piata spot a urcat la 1.248,95 dolari, pana
    la 10:46 GMT, de la 1.231,83 dolari in inchiderea sedintei de
    tranzactionare de joi, transmite Reuters.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Alina Dumitru, din nou campioana europeana la judo

    Romania se descurca foarte bine la Campionatele Europene de judo
    de la Viena, acolo unde, joi, in prima zi a competitiei, si-a
    trecut in palmares doua medalii de aur.

    Alina Dumitru, campioana olimpica de la Beijing, si-a respectat
    blazonul si a mers perfect pana in finala unde s-a intalnit cu Eva
    Csernoviczki, din Ungaria, o adversara pe care o mai intalnise de
    noua ori pana la finala, si in fata careia pierduse o singura
    data.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Comoara secreta de sub Calea Victoriei: cel putin jumatate de miliard de euro

    Daca vrei sa vezi cu ochii tai cum arata 500 mil. euro in aur,
    nu trebuie decat sa cobori in Sala tezaurului din Muzeul National
    de Istorie, unde sunt expuse cele mai de pret obiecte din istoria
    Romaniei: tezaurul de la Pietroasele, bratarile dacice, bijuteriile
    Casei Regale, plus sute de alte arme sau bijuterii.

    Colectia nu este evaluata si nu este asigurata, insa potrivit
    unor experti din domeniu, valoarea ei depaseste 500 de milioane de
    euro.


    Cititi un articol in exclusivitate despre Sala Tezaurului din
    Muzeul National de Istorie pe www.zf.ro

  • Romania, locul 31 in topul celor mai mari 50 de detinatori de aur

    Statele Unite ocupa primul loc, cu 8.133,5 tone, respectiv 26,9%
    din totalul rezervelor oficiale la nivel mondial, urmate de
    Germania (3.406,8 tone) si Fondul Monetar International (3.005,3
    tone).

    Mai multe amanunte pe www.mediafax.ro

  • FMI nu mai are bani pentru imprumuturi

    Traderii considera ca institutia financiara internationala ar
    putea cauta cumparatori printre bancile centrale din Asia. “Nu va
    fi o surpriza daca banca centrala a Indiei sau alte asemenea
    institutii din Asia opteaza pentru aurul FMI. Dupa criza financiara
    globala, toata lumea stie ca nu este de dorit detinerea pe termen
    lung de rezerve mari in valuta, indiferent de provenienta. Toti
    incearca sa diversifice”, a declarat analistul Bank of Baroda Rupa
    Rege Nitsure.

    Pretul aurului a crescut cu peste 20% in ultimii doi ani.


    Cititi mai multe     pe www.mediafax.ro

  • Goana dupa aur

    La 31 decembrie 2009, preţul aurului a fost de 1.095 de dolari,
    inregistrand o crestere fara precedent in ultimii noua ani
    consecutivi, dupa ce speculatorii, bancile centrale si investitorii
    au apelat la aur pentru protectie si castig. In 2009, preţul
    aurului a crescut cu aproximativ 220 de dolari, suma depasita in
    istoria recenta numai prin cresterea de 286 de dolari din 1979.
    Procentual, aurul a crescut cu 25% fata de 2008 si cu 31% fata de
    2007.

    De la inceputul crizei creditelor la nivel global, investitorii
    au favorizat metalele preţioase considerandu-le un scut de
    protectie impotriva incertitudinilor economice, in timp ce
    speculatorii au impins pretul aurului la valori neatinse in trecut.
    Cu toate acestea, dupa ce pieţele globale de capital si-au revenit
    de la minimul atins in martie, preţul aurului a continuat sa urce,
    astfel ca strategia de hedging nu a putut explica pe deplin aceasta
    tendinta continua de ascensiune.

    Pe de o parte, cateva banci centrale au jucat un rol cheie in
    acest trend al anului 2009: China a crescut rezervele sale in
    ultimii cinci ani, astfel incat banca centrala detine locul cinci
    in lume in privinta rezervei de aur, in timp ce India aproape si-a
    dublat participaţiile sale prin cumpararea a jumatate din rezervele
    FMI programate pentru vanzare.

    Pe de alta parte, crearea unor intrumente financiare (Exchange
    Traded Fund – ETF) care au la baza aurul, s-a adaugat la cursa
    ascendenta a metalului pretios. Aceste ETF au ajuns sa detina in
    2009 echivalentul a 1.134 de tone de aur, ceea ce le plasa pe lista
    celor mai mai mari rezerve ale bancilor centrale.

    O alta opinie asupra acestei situatii se refera la doua aspecte:
    relaxarea politicii monetare a majoritatii bancilor centrale pe o
    perioada prelungita si programele guvernamentale consistente de
    stimulare economica. Aceasta a indus temeri inflaţioniste pe termen
    lung pentru multi investitori din intreaga lume. In consecinţa, ei
    au decis sa cumpere metalele pretioase pentru a se proteja
    impotriva inflaţiei si a deprecierii monedei. Din noiembrie 2009,
    indicele preturilor de consum (IPC) a crescut cu 1,8 la suta, prima
    schimbare pozitiva din ultimele 12 luni. Folosind titlurile
    guvernamentale ajustate pentru inflatie (TIPS), am putea observa ca
    si inflatia implicita pe termen lung este, de asemenea, sub
    control. Aceste constatari, practic elimina posibilitatea ca
    protectia impotriva inflaţiei sa fie principala explicaţie pentru
    pretul galopant al aurului. Intr-o nota similara vom observa ca, pe
    parcursul ultimului an indicele dolarului american [DXY] s-a
    depreciat cu doar 4,1 la suta, aceasta dovedind ca incercarea de
    hedging a dolarului nu poate explica in totalitate tendinta
    ascendenta a metalului pretios.

    Opinia mea este ca niciunul din aspectele menţionate mai sus nu
    ar putea explica pe deplin aprecierea semnificativa a preţului
    aurului. Metalul galben poate fi considerat o bula speculativa gata
    sa explodeze oricand iar momentul critic ar putea fi declansat de
    reversul strategiei de “carry trade” al dolarului.

    Pentru alte opinii si analize mai aprofundate va astept pe
    http://www.toniiordache.ro