Tag: asteptare

  • Preşedintele PE a anunţat că va renunţa la funcţie şi se va implica în politica federală germană

    Preşedintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a declarat că va renunţa la această funcţie şi se va întoarce în Germania natală pentru a se implica în politica federală, potrivit presei locale, citate de Europe Online Magazine.

    Schulz, care este membru al Partidului Social Democrat din Germania (SPD), a făcut aceste declaraţii la postul de televiziune ARD şi a spus că va oferi detalii în acest sens joi la Bruxelles.

    Publicaţia germană Sueddeutsche Zeitung a anunţat că Schulz va fi principalul candidat al partidului pentru landul Renania de Nord — Westfalia la alegerile federale germane programate pentru sfârşitul anului 2017.

    Schulz este privit ca posibil candidat SPD pentru funcţia de cancelar, ca alternativă la candidatura ministrului german al Economiei, Sigmar Gabriel, care este în prezent şi vicecancelar în Guvernul coaliţiei.

    El ar putea candida, de asemenea, pentru funcţia de ministru de Externe, postul urmând să fie vacant în luna februarie dacă ministrul în exerciţiu Frank-Walter Steinmeier îşi asumă rolul ceremonial de preşedinte al ţării, aşa cum este de aşteptat.

    SPD îşi ca anunţa candidatul pentru funcţia de cancelar în luna ianuarie.

  • Traseul celei mai aşteptate autostrăzi din România a fost pus pe masă. Pe unde va trece şi cine sunt câştigătorii

    Traseul pentru ultimele secţiuni ale autostrazii Sibiu-Piteşti a fost avizat luni, în cadrul CTE-CNAIR, potrivit unui anunţ al CNAIR.

    Potrivit Companiei de Autostrăzi, Sectiunea 2  a autostrăzii va fi între Boiţa – Racoviţă, de la km 15+000 la km 43+000, iar secţiunea 3 va fi  între Racoviţă – Văleni, de la km 43+000 la km 72+000.

    Astfel, traseul întreg al Autostrăzii Sibiu – Piteşti, în lungime de aproximativ 123 km, este:

      Secţiunea 1, Sibiu-Boiţa, de la km 0 la km 15+000, asigura legatura intre DN 7 (Defileul Vaii Oltului) prin continuarea autostrazii existente;

      Secţiunea 2, Boiţa-Racoviţă de la km 15+000 la km 43+000, leagă localitatea Boiţa cu localitatea Racoviţă;

      Secţiunea 3, Racoviţă-Văleni de la km 43+000 la km 72+000, asigura continuitatea     autostrazii prin Valea Baiasului făcând conexiunea dintre Defileul Oltului şi Defileul Văii Topologului;

      Secţiunea 4, Văleni-Curtea de Argeş, de la km 72+000 la km 90+000 traversează Valea Topologului, face conexiunea cu localitatea Curtea de Argeş;

      Secţiunea 5, Curtea de Argeş – Piteşti, de la km 90+000 to km 123+037, leagă localitatea Curtea de Argeş cu oraşul Piteşti şi autostrada existentă prin valea Argeşului;

      Secţiunea 6, aceasta secţiune constă în reabilitarea a 14 km de Drum Naţional, respectiv DN 73C fiind drum de legătura între Nodul Rutier Tigveni şi Râmnicu Vâlcea, precum şi construcţia a 2,5 km de drum nou. 

  • S-a stabilit TRASEUL pentru cea mai aşteptată autostradă din România: Piteşti-Sibiu. Cât costă drumul şi când ar putea fi dat în folosinţă

    Autostrada va trece prin Piteşti-Băiculeşti-Curtea de Argeş-Ţigveni-Văleni-Racoviţă-Tălmaciu-Sibiu, iar licitaţiile pentru capetele tronsonului vor fi lansate în curând. Autostrada Piteşti-Sibiu ar urma să fie finalizată  în 2021, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în Master Plan. Construirea acestei autostrăzi a fost cerută în stradă de mii de oameni, angajaţi ai uzinei Dacia şi ai firmelor prestatare, şi a fost criticată în trecut şi de fostul şef al Ford România, care s-a declarat nemulţumit de lipsa unei şosele de mare viteză pe această rută.
     
    Autostrada Piteşti – Sibiu ar urma să treacă prin Băiculeşti, Curtea de Argeş, Ţigveni, Văleni, Racoviţă şi Tălmaciu, traseul fiind acum complet aprobat. În total, şoseaua se va întinde pe circa 123 de kilometri şi va costa 1,6 miliarde de euro.
     
  • S-a stabilit TRASEUL pentru cea mai aşteptată autostradă din România: Piteşti-Sibiu. Cât costă drumul şi când ar putea fi dat în folosinţă

    Autostrada va trece prin Piteşti-Băiculeşti-Curtea de Argeş-Ţigveni-Văleni-Racoviţă-Tălmaciu-Sibiu, iar licitaţiile pentru capetele tronsonului vor fi lansate în curând. Autostrada Piteşti-Sibiu ar urma să fie finalizată  în 2021, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în Master Plan. Construirea acestei autostrăzi a fost cerută în stradă de mii de oameni, angajaţi ai uzinei Dacia şi ai firmelor prestatare, şi a fost criticată în trecut şi de fostul şef al Ford România, care s-a declarat nemulţumit de lipsa unei şosele de mare viteză pe această rută.
     
    Autostrada Piteşti – Sibiu ar urma să treacă prin Băiculeşti, Curtea de Argeş, Ţigveni, Văleni, Racoviţă şi Tălmaciu, traseul fiind acum complet aprobat. În total, şoseaua se va întinde pe circa 123 de kilometri şi va costa 1,6 miliarde de euro.
     
  • S-a stabilit TRASEUL pentru cea mai aşteptată autostradă din România: Piteşti-Sibiu. Cât costă drumul şi când ar putea fi dat în folosinţă

    Autostrada va trece prin Piteşti-Băiculeşti-Curtea de Argeş-Ţigveni-Văleni-Racoviţă-Tălmaciu-Sibiu, iar licitaţiile pentru capetele tronsonului vor fi lansate în curând. Autostrada Piteşti-Sibiu ar urma să fie finalizată  în 2021, cu un an mai devreme decât termenul prevăzut în Master Plan. Construirea acestei autostrăzi a fost cerută în stradă de mii de oameni, angajaţi ai uzinei Dacia şi ai firmelor prestatare, şi a fost criticată în trecut şi de fostul şef al Ford România, care s-a declarat nemulţumit de lipsa unei şosele de mare viteză pe această rută.
     
    Autostrada Piteşti – Sibiu ar urma să treacă prin Băiculeşti, Curtea de Argeş, Ţigveni, Văleni, Racoviţă şi Tălmaciu, traseul fiind acum complet aprobat. În total, şoseaua se va întinde pe circa 123 de kilometri şi va costa 1,6 miliarde de euro.
     
  • Patru porţi noi de îmbarcare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti-Otopeni

    Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a pus în folosinţă patru noi porţi de îmbarcare la Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, potrivit unui comunicat transmis, miercuri, de CNAB.

    Suplimentarea numărului de porţi s-a obţinut prin reorganizarea şi reconfigurarea unui spaţiu de la parterul Terminalului Finger.

    Prin punerea în folosinţă a porţilor, numerotate de la 20 la 23, pasagerii beneficiază de un spaţiu suplimentar de aşteptare în zona de îmbarcare de peste 700 de metri pătraţi, anunţă CNAB.

    Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti dispune acum de 42 de porţi de îmbarcare pentru pasageri.

  • A pornit o afacere cu încălţăminte cu 8.000 de euro, iar anul acesta estimează venituri de peste 400.000 de euro

    La 33 de ani, Diana Nedea are deja cinci ani de experienţă antreprenorială şi se aşteaptă ca afacerea pe care a construit-o, cu încălţăminte de damă sub brandul Diane Marie, să crească anul acesta cu circa 30%, ajungând la 2 milioane de lei. Principalul motor de creştere este magazinul online, care a început să funcţioneze în februarie şi are deja o pondere de 20% din vânzările companiei.

    „În ultimul an, magazinele au rămas pe poziţie, primul deschis este în continuare cap de listă, are clientelă de patru ani. Noutatea majoră este online-ul, pe care l-am făcut cumva din inerţie, nu ne-am concentrat pe el, nu i-am dat foarte mare importanţă, nici nu am stat vreodată să calculez potenţialul lui şi ce unealtă fantastică trecea pe lângă noi”, povesteşte antreprenoarea. Anul acesta a angajat pe cineva specializat care să se ocupe de magazinul virtual, social media şi – în general – de tot ce înseamnă online. „M-a surprins că are un ritm foarte mare de vânzări, echivalând rulajele din magazinul deschis în urmă cu patru ani pe Lipscani.” În zece luni de funcţionare, vânzările din online au ajuns la o pondere de 20% din rulajele Ane Maria; în plus, arată Diana Nedea, nu sunt influenţate în niciun fel de sezon, întrucât clientelor din online nu le pasă, ca în cazul magazinelor stradale, dacă plouă, e caniculă sau zăpadă. „Mi se pare fabulos că online‑ul creşte la nivelul întregii pieţe şi observ că producători şi importatori pun în practică tot felul de soluţii, inclusiv invenţia cabinelor de probă mobile. Online-ul stă umăr la umăr cu magazinul din Lipscani.”

    În online se realizează zilnic 14-15 comenzi, iar media pe comandă este de 1,6 perechi de încălţări, povesteşte tânăra antreprenoare. „Returul este 2%, în condiţiile în care în fashion rata de retur este fantastic de mare.” În general, jumătate dintre clienţii care fac comenzi în magazinele online de fashion returnează produsele în primele două săptămâni de la achiziţie, mai ales pentru că măsura nu este cea potrivită. Diana Nedea este încredinţată că o parte însemnată a comenzilor din online – 30-40% – vin din partea clientelor din Bucureşti; „deşi în magazine nu a scăzut vânzarea, sunt ferm convinsă că sunt cliente care cunosc produsele şi le este mult mai comod să cumpere din online”.

    Nedea precizează însă că pentru comenzile personalizate, clientele merg direct în unul din cele două magazine deschise în Centrul Vechi şi explică de ce: „Dacă iei o rochie verde, ai impresia că se potriveşte perfect cu pantofii argintii dar poţi să constaţi că mai potrivită este varianta pe auriu”. Anul acesta, vânzările din magazinele stradale au crescut, dar nu la fel de alert ca anul trecut, bifând plusuri de 5-7%. Şi asta pentru că, spune Diana Nedea, apetitul de cheltuială a fost afectat de mai mulţi fatori: pe de o parte, interzicerea fumatului în spaţii publice a redus traficul în zonă, la fel şi legea care a determinat închiderea spaţiilor, iar pe de altă parte fenomenul Colectiv: „Părerea mea personală, pur instinctivă şi fără bază ştiinţifică, este că fenomenul Colectiv a produs o depresie naţională şi nimeni nu a mai avut chef să facă nimic până la venirea primăverii, care ne-a scos puţin din amorţeală”.

    Efectul cumulat al acestora a avut un impact tradus în scăderi de 60% a vânzărilor vreme de trei luni. „Ceva mai dramatic nu mi-am imaginat.” Antreprenoarea se aşteaptă ca încasările pentru întregul an să ajungă la circa 2 milioane de lei, în creştere cu aproape 30% faţă de rezultatele anului trecut; vânzările prin propriile magazine reprezintă aproape două treimi (63%)din încasări, iar cele prin intermediul distribuitorilor diferenţa, de circa 37%. Marja medie de profitabilitate se plasează la 12%. La nivelul industriei, cifrele pot diferi mult, explică Diana Nedea: „Pe distribuţie este o marjă extrem de mică; marja în magazine este de 40-50%, însă din păcate cheltuielile de desfacere – chirii, administrativ, personal – sunt destul de mari, în malluri şi centrul vechi”. Distribuţia are o marjă mult mai mică, dar este realizată doar la comandă, marfa este livrată de la atelierul bucureştean, încasările sunt la termen; deci bătăile de cap sunt mult mai mici.

    Într-un interviu anterior, antreprenoarea spunea că şi-ar dori un magazin într-un mall; „costurile pentru spaţiile din malluri rămân prohibitive pentru noi, în Bucureşti. Mi se pare foarte greu de controlat, de luat pulsul de la distanţă. Aici am contact direct şi cu fetele din magazin, cu clienţii, stau mult în magazin”, spune antreprenoarea, care spune că îşi doreşte să mai găsească trei angajaţi până la finalul anului. Echipa sa are acum 19 persoane, cu două mai mult decât anul trecut, iar ritmul în care găseşte personal, mai ales pentru atelier, este extrem de lent. Ceva paşi pe „frontul mallurilor” a făcut, însă. Anul acesta, de la începutul toamnei, a încheiat un parteneriat oficial cu magazinul Ma Dame din Băneasa. „Toate modelele care sunt vârfuri de vânzări, cam 20-25 de modele, sunt prezente şi acolo”, iar pentru fiecare model există pe stoc 8 mărimi.

     

  • Samsung cumpără producătorul de electronică auto Harman cu opt miliarde de dolari

    Samsung Electronics cumpără producătorul de echipamente electronice auto Harman International Industries pentru opt miliarde de dolari, în contextul în care intenţionează să intre în domeniul componentelor tehnologice conectate la internet, potrivit BBC.

    Oferta de 112 dolari pe acţiune reprezintă un bonus de 28% pentru Harman, la preţul de închidere a pieţei, şi reprezintă cea mai mare achiziţie de peste hotare a unei firme sud-coreene.

    Samsung susţine că electronicele auto reprezintă o „strategie prioritară”. Piaţa tehnologiilor conectate este aşteptată să crească la 100 de miliarde de dolari până în 2025.

    Cea mai mare parte a veniturilor Samsung este generată de afacerea smartphone-urilor, dar gigantul încearcă să se dezvolte în noi domenii.

    În 2015, Samsung a creat o divizie centrată pe eletronice auto şi, recent, a investit în producătorul de maşini din China, BYD.

    Harman, care are sediul în Connecticut, face produse folosite în peste 30 de milioane de maşini. Înţelegerea este aşteptată să fie finalizată până la mijocul anului 2017.

  • Exporturile Japoniei au dus la o creştere mai rapidă a economiei nipone

    Economia Japoniei s-a dezvoltat mult mai rapid decât era aşteptat în perioada iulie-septembrie, datorită exporturilor mărite, PIB-ul crescând la o rată anuală de 2,2% în perioada menţionată. Japonia a consemnat, astfel, al treilea trimestru consecutiv de creştere, potrivit BBC.

    Există îngrijorări în legătură cu modul în care preşedinţia lui Donald Trump şi politicile sale împotriva comerţului liber ar putea influenţa Japonia. De la rezultatul alegerii, yenul a scăzut faţă de dolar, ceea ce a dus la o ieftinire a produselor japoneze vândute peste hotare şi constituie un avantaj pentru exportatorii din ţară.

    Cele mai recente date evidenţiază că a treia economie a lumii s-a mărit cu 0,5%, comparativ cu al doilea trimestru, mult peste creşterea prognozată de 0,2%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Venus, cel mai mare diamant din lume în formă de inimă

    Pietrele preţioase spectaculoase atrag preţuri pe măsură, iar casele producătoare de bijuterii se laudă din când în când cu nestematele care au ajuns în posesia lor, în aşteptarea unui client pentru ele. Asemenea pietre preţioase ajung să fie cunoscute chiar după propriul lor nume, aşa cum este Venus, cel mai mare diamant din lume în formă de inimă, prezentat de casa londoneză Graff, scrie The Telegraph.

    Venus are 118,78 carate şi a fost şlefuit dintr-un diamant brut mai mare descoperit într-o mină din Lesotho în 2015, fiind un diamant complet incolor – de unde valoarea sa – şi fără imperfecţiuni. Casa Graff nu a hotărât încă la ce bijuterie să-l folosească, Venus urmând a fi întâi expus prin diverse părţi ale lumii, dar proprietarii săi se aşteaptă ca la momentul vânzării să obţină un preţ record.