BusinessMagazin

Tag: apa

  • Cetatea Medievală necunoscută din Transilvania care ascunde secrete unice. Reabilitarea ei a costat milioane de euro

    Cetatea Medievală din Târgu Mureş s-a aflat, vara aceasta, într-un amplu proces de restaurare şi valorificare, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Chiar dacă lucrările nu au fost finalizate complet, Cetatea Medievală a fost deschisă publicului la mijlocul lunii septembrie, cu ocazia unui concert inedit, în care Filarmonica a interpretat muzica din mai multe filme celebre.

    Nu la fel de celebră ca şi alte fortificaţii din Transilvania, Cetatea Medievală din Târgu Mureş ascunde însă o adevărată comoară arheologică. Aici au fost descoperite un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, despre care specialiştii spun că este prima structură industrială de acest fel din Transilvania şi pivniţa unei case din secolul al XV-lea, cu o adăugire din secolul al XVI-lea. Mai mult, aici a fost descoperită şi o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, iar arheologii au stabilit că este primul monument industrial din România, dar şi o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, scrie Vocea Transilvaniei.

    De asemenea, în zona bastionului măcelarilor, a fost descoperită poarta de Nord a cetăţii medievale, dar şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj. Arheologii spun că asta dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură.

    Pe lângă valoarea inestimabilă a descoperirilor arheologice, acestea au dus, din păcate, la întârzierea lucrărilor de reabilitare, care oricum erau în urmă din cauza unor probleme de proiectare.

    Proiectul de reabilitare a vizat lucrări de consolidare, reamenajare şi reabilitare a clădirilor, aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi drenaj, precum şi restaurarea componentelor artistice din incintă. Mai mult, toate cele patru corpuri de clădire din cetate au intrat într-un proces de restaurare, alături de cele şapte bastioane ale Cetăţii Medievale: Tăbăcarilor, Dogarilor, Mic, Croitorilor, Porţii, Măcelarilor şi Blănarilor. Toate cele şapte bastioane vor funcţiona ca săli de expoziţii, ateliere, săli de spectacole, centre de conferinţe sau muzee, scrie sursa citată.

    Pe lângă lucrările de reabilitare a cetăţii, proiectul a prevăzut şi restaurarea picturilor, frescelor, a elementelor decorative exterioare şi a lucrărilor de tâmplărie. De asemenea, s-a avut în vedere amenajarea căilor de acces pietonale,a instalaţiei electrice exterioare, restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor, dar şi amenajări peisagistice şi realizarea unui parc arheologic pentru evidenţierea obiectivului.

  • Destinaţii de weekend: care sunt cele mai ciudate obiective turistice din Ardeal

    Două locuri spectaculoase din Ardeal pot fi incluse cu uşurină pe lista celor mai ciudate obiective turistice din România. Este vorba despre destinaţii care ies din tiparele unui peisaj obişnuit şi despre care puţini au auzit, scrie Vocea Transilvaniei.

    Lacul Vida

    Turiştii care au ajuns să se bucure de priveliştea lacului Vida au rămas impresionaţi.Culoarea deosebită, dar şi vârtejul din mijlocul fac din acest lac un loc de poveste. În comuna bihoreană Dobreşti se află un lac special, în mijlocul acestuia se găseşte un vârtej.

    Groapa ruginoasă

    Una dintre cele mai inedite arii naturale protejate de lege din întreaga regiune a Transilvaniei este Groapa Ruginoasa. Aspectul său fantastic care sugerează un colţ din Canionul Colorado este astăzi un adevărat laborator morfologic, scrie sursa citată.

    Rana Munţilor

    Întreaga suprafaţă de aproximativ 20 hectare a acestei rezervaţii înglobează peisaje demne de toata admiraţia, de un pitoresc inedit. Întreaga vale, cunoscută şi sub numele de Valea Seacă, prezintă o serie de versanţi abrupţi, fiind considerată o ciudăţenie a naturii, în special datorită contrastului neobişnuit dintre rocile roşiatice şi vegetaţia verde şi bogata ce acopera restul versanţilor din această zonă a Apusenilor.

  • Paradisul pe pământ. Acest hotel a fost declarat cel mai bun din lume – GALERIE FOTO

    Hotelul Gili Lankanfushi din Maldive a fost declarat cel mai bun hotel din lume, conform TripAdvisor.

    Complexul Gili Lankanfushi este alcătuit din 45 de vile deasupra apei şi se află pe insula privată din Male Atoll. O noapte la acest hotel costă undeva la 1.000 de dolari, iar în acest preţ intra şi serviciu de majordom. Vilele din cadrul complexului au fost construite  din lemn în stil tradiţional. În cadrul complexului se află un cinematograf, un spa şi sunt organizate sesiuni de scuba diving pentru doritori.

    Podiumul celor mai bune hoteluri din lume a fost completat de Hotelul Nayara din Costa Rica şi Shinta Mani Club din Cambogia.

  • Aşa arată duşul viitorului: consumă cu 70% mai puţină apă – VIDEO

    Duşul reimaginat de compania Nebia consumă cu 70% mai puţină apă şi este mai eficient decât duşul tradiţional.
    Nebia a căutat să-şi finanţeze produsul pe platforma de strângere de fonduri, Kickstarter, şi deşi a cerut doar 100.000 de dolari, a adunat până acum 2,500.000 de dolari. Nebia ar putea primii şi mai mulţi bani, campania aflându-se în desfăşurare încă  14 zile. Pe lângă asta, proiectul a atras şi susţinerea lui Tim Cook, CEO-ul Apple.

    Cum funcţionează? Duşul Nebia transformă picăturile obişnuite de apă în milioane de picături mai mici care acoperă o suprafaţă mai mare decât duşurile obişnuite. “E conceput să fie mai bun decât clasicul duş. Foloseşte o explozie de apă de înaltă presiune şi în 30 de secunde eşti ud complet”, a spus Philip Winter pentru publicaţia Fast Company.

    Compania a lucrat timp de 5 ani la realizarea duşului, care împrumută tehnologii din ingineria aerospaţială, conform paginii proiectului de pe Kickstarter.

    Deşi produsul nu este tocmai ieftin (400 de dolari la retaileri), Nebia promite să scadă preţul pentru a fi accesibil cât mai multor oameni de pe glob. 

  • În 4 ani, tot litoralul va avea plaje lărgite, cu intrare lină în apă şi fără pietre

    Toată zona de plajă de pe litoralul Mării Negre va fi lăţită cu 50-180 metri până în 2019, iar prima etapă, de la Eforie Nord la Mamaia Sud, este aproape de finalizare, proiectul având o valoare de 180 milioane euro, a spus la ZF Live Gheorghe Boeru, preşedintele firmei de consultanţă Romair Consulting, proiectantul lucrărilor. “Prima etapă a vizat 7,3 km de plajă, lărgită cu 50 până la 180 metri, în funcţie de zonă. În total, circa 273.000 mp, respectiv 27 km2, vor fi redaţi României. Au fost şase etape ale operaţiunii şi acum suntem la ultima etapă”.
     

  • Cartea care elimină bacteriile din apă. Câţi litri poate filtra o pagină

    Cartea ale cărei pagini pot fi rupte şi folosite pentru a filtra apa s-a dovedit a fi eficientă, scrie BBC

    Pagina conţine nanoparticule de argint si cupru, iar bacteriile sunt eliminate atunci când apa trece prin hârtie. Cartea a fost testată în 25 de ape contaminate din Sudul Africii, Ghana şi Bangladesh şi hârtia a eliminat 99% dintre bacterii.

    “Acest proiect a fost creat pentru comunităţile din ţările în curs de dezvoltate”, a spus Teri Dankovich, unul dintre creatorii proiectului. Acesta a menţionat că 663 de milioane de oameni din jurul lumii nu au acces la apă curată. “Tot ce trebuie să faci este să rupi o hârtie şi să torni apa contaminată prin ea, rezultând apă curată”, a adăugat ea.

    Potrivit testelor, o pagină ar putea fi folosită pentru 100 de litri de apă, astfel o asemenea carte ar putea filtra apa pentru o persoană timp de patru ani.

    Dankovich speră ca în viitor producţia să crească, în momentul de faţă ea imoreună cu studenţii ei fac hârtia, şi să poată oferii oamenilor oportunitatea de a încerca ei ănsăşi. “Trebuie să observe singur efectele hârtiei. Să se convingă singuri”, a spus ea.

    Deşi este evident că elimină bacteriile, încă nu este clar dacă acestă hârtie elimină şi micro-organismele care provoacă boli. “Aş vrea să vad rezultate în legătură cu eliminarea unor paraziţi, viruşi”, a spus Daniele Lantagne, inginer de protecţia mediului la Universitatea Tufts.

  • Mii de familii din Arad au apă potabilă doar câteva ore pe zi, din cauza secetei

    Locuitorii din comunele arădene Bocsig, Hăşmaş, Archiş, Craiva şi Beliu, în total 29 de sate, au apă potabilă din reţea doar câteva ore pe zi, din cauza secetei din ultimele săptămâni.

    În toate cele cinci comune, furnizorul apei este o uzină din localitatea Bocsig, ai cărei reprezentanţi au declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că problemele sunt cauzate de lipsa de precipitaţii şi dublarea consumului faţă de perioadele obişnuite.

    Conform autorităţilor locale, în ultimele două săptămâni fuznizarea apei a fost oprită pe timp de noapte, pentru a se putea umple rezervoarele din sate.

    Pe timpul zilei, furnizarea nu este oprită, însă consumul ridicat face ca presiunea să fie slabă, iar majoritatea familiilor nu au apă decât câteva ore.

    “Problema este că din cauza lipsei ploilor oamenii îşi udă foarte mult grădinile, iar consumul a explodat. Rezervoarele şi reţelele de care dispunem nu fac faţă acestui consum”, a declarat un reprezentant al Uzinei de Apă Bocsig, Vicentie Palcu.

    Conform sursei citate, problema ar putea fi rezolvată în următoarele zile, pentru că meteorologii au anunţat ploi în vestul ţării. Astfel, dacă localnicii nu vor mai uda grădinile, consumul va reveni la valorile normale.

     

  • Casă de lux pentru bărci

    Proprietarii care se respectă investesc şi se laudă nu numai cu casa lor, ci şi cu hangarul de bărci, scrie Wall Street Journal.

    Colecţionari de ambarcaţiuni sau doar simpli posesori ai unei proprietăţi pe malul vreunui lac din Statele Unite investesc sute de mii sau chiar peste un milion de dolari în construirea unui hangar de bărci cât mai luxos unde să-şi poată petrece timpul liber sau chiar să dea petreceri la care să-şi invite prietenii.

    În unele cazuri se preferă construirea unui hangar pentru bărci la cumpărarea unei proprietăţi pe malul unui lac deoarece acesta poate fi gata mai repede decât o casă pe terenul respectiv.

    Cum regulamentele în vigoare în multe dintre zonele cu lacuri nu permit construcţii rezidenţiale chiar la marginea apei, hangarele nou construite sunt dotate cu o mică bucătărie, bar, şemineu şi loc de relaxare unde se poate chiar dormi, pe lângă toate cele necesare adăpostirii, întreţinerii şi lansării la apă a bărcilor, iar cele existente de multă vreme sunt reamenajate să permită proprietarilor să se şi odihnească acolo, nu doar să ţină ambarcaţiunile. Inspiraţi sau nu de exemple de hangare construite de magnaţii Americii la finalul secolului al XIX-lea şi începutul secolul XX, cei care ridică asemenea structuri ţin ca ele să fie cât mai spectaculoase.

    Hangarele moderne sunt fie din lemn, de la copacii utilizaţi pentru construcţie recuperându‑se inclusiv scoarţa şi crengile mai spectaculoase pentru decor, prevăzute cu şeminee de piatră acoperită cu licheni stropită periodic cu apă pentru ca aceştia să nu moară, ori oţel, sticlă şi lemn. Unii şi-au dotat hangarul şi cu cascadă, ca să acopere zgomotul pe care-l fac ambarcaţiunile care trec pe lac.

  • Planurile Chinei pentru a deveni principala putere economică finanţează şi construieşte baraje, şosele, căi ferate, porturi şi aeroporturi, legând diverse puncte strategice

    China finanţează şi construieşte baraje, şosele, căi ferate, conducte de gaz, porturi şi aeroporturi, legând diverse puncte strategice de pe glob: de la Samoa la Rio de Janeiro, de la St. Petersburg la Jakarta, de la Mombasa la Vanuatu şi de la Arctica la Antarctica.

    Toate acestea sugerează un plan bine pus la punct, dar reflectă, de asemenea, şi o frenezie comercială de neoprit. Companiile chineze se aventurează şi încheie afaceri, interesate să găsească în lume o creştere care se dovedeşte greu de manageriat acasă. Tipic pentru o putere aflată în creştere rapidă.

    Ce ar fi fost acesta, însă, fără porturile, drumurile şi căile ferate construite de-a lungul timpului, în puncte strategice? Infrastructura a fost, cu siguranţă, un element important al puterii britanice. Marile naţiuni au devenit conştiente de importanţa infrastructurii încă de pe vremea Romei, care a construit 89.000 de kilometri de drumuri şi apeducte în Europa.

    Astăzi a venit rândul chinezilor să schimbe harta economică a lumii. ”China este o mare putere şi se află într-o relaţie de competitivitate cu marile puteri economice. De exemplu, a devansat Japonia de foarte mult timp, iar de curând şi Germania, din punctul de vedere al exporturilor“, spune Mihai Ionescu, şeful Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România.

    Infrastructura, alături de activităţile companiilor, ar transforma rapid China în cel mai mare imperiu comercial la nivel mondial. Impedimentul este, însă, dispersia acestor proiecte de infrastructură. Pentru a crea un tot unitar, este necesară o viziune de ansamblu, crearea unor legături între structurile deja existente. ”Asta presupune un set de activităţi, începând cu plasamente de capital, cu investiţii în anumite ţări cheie şi terminând cu practicile comerciale, nu întotdeauna cele mai ortodoxe vizavi de partenerii cu care au afaceri“,  adaugă Mihai Ionescu.

    În septembrie 2013, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana, capitala Kazahstanului, pentru a achiziţiona o participaţie la Kashagan, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere, pentru suma de 5 miliarde de dolari. În acel drum, el a făcut publice detaliile unui plan numit One Belt, One Road –  versiunea pe mare şi pe uscat a celebrului Drum al Mătăsii. Beijing îşi propune o reţea feroviară de mare viteză, care va porni de la Kunming, capitala provinciei Yunnan, către Laos, iar mai departe spre Cambodgia, Malaiezia, Birmania, Singapore, Thailanda şi Vietnam. O altă reţea de drumuri, căi ferate şi conducte va începe în Xi’an, în centrul Chinei, şi va merge spre vest, ajungând până în Belgia. Beijing a iniţiat deja o rută comercială de aproape 13.000 de kilometri între oraşul Yiwu şi Madrid, capitala Spaniei. În cele din urmă, o cale ferată de mare viteză de 1.800 de kilometri va porni din Kashgar şi se va îndrepta spre sud, prin Pakistan şi prin portul saudit Gwadur.

    Un Drum al Mătăsii maritim urmează să lege sudul Mării Chinei de oceanele Pacific şi Indian. Pe 26 mai autorităţile chineze au prezentat o strategie de expansiune navală, cu o flotă care să depăşească apele teritoriale, spre marile oceane.

    Interesant este că de multe ori China nici nu trebuie să construiască toţi acei kilometri de căi ferate sau de facilităţi, pentru că infrastructura, în mare parte, există, iar elementele acesteia trebuie doar unite.

    Peste tot se va cere, însă, muncă multă, iar Beijingul trebuie să fie perceput la fel de generos atât în conceperea proiectelor cât şi în punerea acestora în practică. Dar există şi sceptici: Jonathan Fenby de la firma de cercetări Trusted Sources a sugerat, într-o notă către clienţi, că aceste proiecte ar putea fi, totuşi, prea ambiţioase. China are deja o tradiţie în a anunţa şi apoi a anula proiecte, precum cel de construcţie de căi ferate în Mexic, un proiect de 3,7 miliarde de dolari care a fost stopat pe fondul unor acuzaţii de corupţie.

    În acelaşi timp, Japonia a intrat în competiţie cu China: a lansat oferte de miliarde de dolari pentru construirea unor căi ferate de mare viteză, dar şi alte proiecte în Indonezia, Thailanda şi prin alte părţi.

    Beijingul pare, însă, să-şi cunoască limitele. Aşadar, şi-a propus finanţarea proiectelor de infrastructură cu ajutorul altei invenţii chineze, Banca Asiatică de Investiţii pentru Infrastructură, instituţie cu 57 de membri fondatori, modelată oarecum după Banca Mondială. Proiectele susţinute de bancă sunt eficiente pentru ţările în care sunt construite, dar dacă luăm în considerare influenţa Chinei în instituţie, cu siguranţă fac parte din marea schemă globală chineză.

  • Patronul unui bistro din Timişoara a avut o experienţă tristă care l-a schimbat total. ”După prânz rămân multe porţii, aşa că am luat decizia asta”

    Patronului unui bistro din Timişoara i-a venit o idee în urma unei experienţe triste la locul de muncă. O fetiţă îmbrăcată sărăcăcios a intrat într-o zi în restaurantul său şi i-a cerut un pahar cu apă. I-a dat şi a întrebat-o dacă mai vrea ceva.

    Copila a zâmbit trist şi a fugit. Victor, patronul, s-a gândit că poate îi era foame, dar i-a fost ruşine să îi ceară.

    De atunci, tânărul face ceva cu adevărat impresionant. Un gest simplu, care nu îl costă prea mult, dar la care prea puţini dintre noi ne gândim.