Argumentele conducerii Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală(ANAF) privind motivele care generează o recuperare scăzută a prejudiciului constatat de instanţele de judecată în cauze penale i-au fost transmise premierului Victor Ponta, printr-o notă de informare.
În document se arată că, pentru perioada 2010-2012, se află în executare 8.261 de dosare, din care 1.656 dosare doar în 2014. Totodată, ANAF este în curs de inventariere a sumelor stabilite de instanţe şi acoperite prin măsuri asigurătorii, precum şi de defalcare pe unităţi ale parchetelor (DNA, DIICOT, parchete judeţene).
Referitor la recuperarea scăzută a prejudiciului, conducerea ANAF îl informează pe prim-ministrul Victor Ponta asupra cauzelor care, în opinia instituţiei, împiedică obţinerea unor rezultate satisfăcătoare.
“Deciziile instanţelor se comunică direct unităţilor de administrare, fără a exista o bază de date la nivel naţional. Avem instrumentări de dosare cu autori necunoscuţi sau firme fantomă care duc la hotărâri de judecată ce nu pot fi valorificate. Se dispune însă confiscarea şi în astfel de cazuri, iar sumele se adaugă la totalul despre care vorbim. Totodată, avem situaţii în care motivarea şi comunicarea hotărârilor de judecată se fac cu destulă întârziere, astfel încât bunurile ajung să fie vândute până suntem înştiinţaţi că trebuie să le confiscăm. Sunt situaţii în care comunicarea se face în extras din titlul executoriu, ceea ce obligă unităţile fiscale să identifice, să solicite şi să obţină documentele complete care au stat la baza cazului respectiv. În procesul cercetării penale, unele măsuri asigurătorii dispuse se transmit pentru ducere la îndeplinire către organele MAI şi, ulterior, dispozitivul sentinţei se transmite şi la organul fiscal. Există chiar şi situaţii în care bunurile mobile sau imobile ce urmează a fi valorificate prin licitaţie să nu prezinte niciun fel de interes chiar şi în condiţiile în care preţul de pornire este diminuat cu 50%”, se arată în document.
De asemenea, conducerea ANAF arată că sunt multe cazuri în care este vorba de bunuri imobile obţinute în timpul căsătoriei, iar această situaţie impune un proces de partajare, ceea ce înseamnă proceduri anevoioase de partaj judiciar, dar şi situaţii când persoanele vinovate sunt în penitenciar pentru executarea pedepsei şi nu au surse de venit sau bunuri.
“De multe ori, bunul pe care vrem să-l valorificăm este atribuit soţului care nu este debitor sau este imposibil să valorificăm doar o cotă-parte din acel bun. Emiterea titlurilor de creanţă este fără instituirea de măsuri asigurătorii ceea ce situează ANAF în imposibilitatea de a executa bunul. De asemenea, debitorii sunt persoane care au săvârşit infracţiuni, marea lor majoritate fiind în penitenciare, nu figurează cu venituri şi nu deţin bunuri urmăribile. Opozabilitatea actelor de executare şi parcurgerea etapelor procedurale implică desemnarea unor reprezentanţi legali ai acestora, fapt ce conduce la prelungirea timpului de acţiune. Din analiza măsurilor asigurătorii dispuse în timpul cercetării penale sau în instanţă, precum şi a situaţiei bunurilor, veniturilor şi conturilor, se constată că debitorii nu au avut niciodată un patrimoniu concret la nivelul prejudiciului”, se afirmă în informare.
Pentru creşterea gradului de recuperare a prejudiciului, conducerea ANAF consideră că este nevoie de inventarierea cazuisticii din toate unităţile şi crearea unei baze de date la nivel naţional, precum şi de crearea unei aplicaţii informatice care să gestioneze baza de date, urmărind stadiul executării fiecărui titlu de creanţă/hotărâre definitivă, astfel încât să se ştie “la centru” tot ce se întâmplă în teritoriu şi unde apar probleme.
Totodată, este solicitată înfiinţarea şi operaţionalizarea, de la 1 iulie, a unei structuri administrative dedicate la nivel naţional, formată din specialişti care să se ocupe exclusiv de monitorizarea şi coordonarea acţiunilor de recuperare a prejudiciilor, precum şi înfiinţarea de servicii teritoriale de coordonare a acestei noi activităţi distincte la nivelul fiecărei direcţii regionale.
“Aceste servicii vor fi, la rândul lor, coordonate exclusiv de la centru. Odată cu operaţionalizarea structurii naţionale, vom solicita instanţelor de judecată să transmită deciziile şi structurii naţionale. În acest fel, vom avea un control direct şi eficient asupra situaţiei de ansamblu şi asupra problemelor care apar”, se menţionează în documentul trimis premierului, cerându-se totodată şi alocarea de personal şi de logistică.
La finalul informării, conducerea ANAF propune ca în cadrul Ministerului Justiţiei să fie înfiinţată o structură care să monitorizeze integral întregul proces de recuperare a prejudiciilor.
“Având în vedere cele prezentate anterior, considerăm ca fiind necesară înfiinţarea unei structuri în cadrul Ministerului Justiţiei cu rol de monitorizare şi coordonare a întregului proces de recuperare a prejudiciilor din infracţiuni în care sunt implicate parchetele şi ANAF”, se mai arată în documentul trimis premierului Victor Ponta.
Marţi seara, premierul Victor Ponta a apreciat că ideea conform căreia ANAF nu este performantă în recuperarea prejudiciilor, invocată la ultimul bilanţ al DNA, a fost “o mică păcăleală”, el arătând că este nevoie de hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile.
“Critica nu e la ANAF. Dacă ne dă instanţa hotărâri definitive şi irevocabile şi nu se spune că sechestrul e o maşină care, în loc să valoreze 100.000 euro, valorează 5.000 euro, sigur că noi recuperăm”, a spus Ponta, la România TV.
El a confirmat totodată informaţia MEDIAFAX că Guvernul va înfiinţa o agenţie specială în acest domeniu, în subordinea Ministerului Justiţiei.
În replică, Direcţia Naţională Anticorupţie a transmis, miercuri, că premierul creează o ”confuzie gravă” prin faptul că pune la îndoială datele referitoare la recuperarea prejudiciilor, prezentate de DNA la bilanţ, Victor Ponta încercând astfel să justifice gradul scăzut de recuperare a produselor infracţionale de către ANAF.
“În încercarea de a justifica gradul scăzut de recuperare a prejudiciilor, de către ANAF (instituţie aflată în subordinea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor) premierul Victor Ponta afirmă că “e aşa, o mică păcăleală” faptul că ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală – n.red.) nu ar recupera decât 10% din prejudiciile constatate în dosarele penale, pretinzând că, în realitate, nu ar exista hotărâri judecătoreşti care să impună această recuperare, ci doar sechestre ce nu ar putea să angajeze ANAF în recuperarea prejudiciilor”, se arată în comunicatul DNA.
Conform sursei citate, în Raportul anual de activitate al DNA, la a cărui prezentare a participat şi premierul Victor Ponta, care a avut loc în 24 februarie, se preciează faptul că “hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în anul 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infracţionale în sumă de peste 310 milioane de euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar putea fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte medicilor din România într-un an. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri”.
DNA subliniază că aceste hotărâri judecătoreşti sunt executorii, iar instituţia abilitată să le pună în aplicare, în sensul recuperării efective prejudiciilor, este ANAF.
Săptămâna trecută, la bilanţul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în prezenţa preşedintelui Klaus Iohannis şi a premierului Victor Ponta, şeful DNA, Codruţa Kovesi, a arătat că hotărârile judecătoreşti definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată şi recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor într-un an.
“Sumele confiscate pot reprezenta o sursă semnificativă de venituri publice, un element care nu trebuie ignorat. Hotărârile judecătoreşti rămase definitive în cauzele DNA în 2014 au inclus confiscarea şi recuperarea de produse infacţionale în sumă de peste 310 milioane euro, de trei ori mai mult decât în anul 2013. Dacă această sumă ar fi efectiv executată, ar fi putut asigurat fondul de slaraii pe care statul îl plăteşte tuturor medicilor din România într-un an de zile. Este important ca organele fiscale să execute efectiv aceste hotărâri”, a spus atunci procurorul şef al DNA.
Conform legii, sumele respective trebuie valorificate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, aflată în subordinea Ministerului Finanţelor.
În urmă cu două săptămâni, agenţia MEDIAFAX a anunţat că Guvernul va crea o structură specială pentru valorificarea la nivel naţional a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale, în încercarea de a creşte gradul de valorificare a creanţelor provenite din infracţiuni la cel puţin 25%, nivelul actual de valorificare fiind extrem de scăzut.
Noua structură va fi denumită “Oficiul Naţional de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate” şi va primi avizul Guvernului până la sfârşitul lunii martie, relevă un document consultat de MEDIAFAX.
În prezent, Oficiul Naţional de Prevenire a Criminalităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor provenite din Infracţiuni, din cadrul Ministerului Justiţiei, este structura cu atribuţii în acest domeniu, dar rapoartele şi evaluările internaţionale din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăţi în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competenţele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorităţi, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către ANAF prin procedurile de valorificare.
Statistic, conform datelor furnizate de ANAF şi monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanţele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.
Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depăşit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.
La sfârşitul anului trecut, consilierul procurorului-şef al DNA Marius Bulancea a declarat că procurorii anticorupţie au pus sechestru, în 2014, asupra unor bunuri ce valorează 150 milioane euro, dar că acestea vor ajunge efectiv în patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani, după ce vor fi date sentinţe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.
El a arătat că, imediat după ce aceste sentinţe rămân definitive, ANAF este autoritatea care trebuie să se ocupe de valorificarea bunurilor sechestrate.
Anul trecut, pentru eficientizarea activităţii de recuperare efectivă a creanţelor provenite din infracţiuni, în special pe componenta de executare a ordinelor de confiscare, Ministerul Justiţiei a elaborat un act normativ pentru creşterea capacităţii instituţionale a Oficiului Naţional de a monitoriza procesul de recuperare a creanţelor, în special în etapa de valorificare, cu o bază de date proprie şi un sistem informatic naţional integrat de evidenţă a creanţelor provenite din infracţiuni, precum şi cu organizarea Oficiului la nivel de direcţie, nu doar de birou, şi suplimentarea schemei de angajaţi cu 10 posturi.