BusinessMagazin

Tag: acuzatii

  • Asasinarea lui Boris Nemţov continuă seria de crime care vizează criticii Kremlinului – GALERIE FOTO

    Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani şi o figură carismatică a politicii ruse, s-a remarcat în timpul fostului preşedinte rus Boris Elţîn şi a devenit un critic înverşunat al preşedintelui Vladimir Putin. El a fost împuşcat mortal de persoane necunoscute, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în apropierea Kremlinului.

    “Aceasta este una dintre ultimele asasinări ale unor persoane care au criticat autorităţile din Rusia în ultimii ani. Nu ştim, bineînţeles, cine a făcut acest lucru sau de ce, dar cu siguranţă va trimite un mesaj îngrozitor persoanelor care luptă pentru aceeaşi cauză pentru care a luptat Nemţov”, remarcă reporterul New York Times Peter Baker, pentru CNN.

    Jurnalistul consideră că este posibil ca această crimă să nu aibă totuşi o conexiune politică: “În Rusia există mai multe niveluri, lucruri pe care nu le vedem. Nu putem exclude (un motiv despre care noi nu ştim). Dar chiar dacă nu este o lovitură politică, acest asasinat are ramificaţii politice puternice”.

    Asasinarea liderului opoziţiei ruse este ultima dintr-o serie de crime comise în ultimii ani şi care au vizat critici ai preşedintelui rus Vladimir Putin, unii dintre aceştia fiind ucişi cu cruzime.

    Unul dintre cele mai proeminente astfel de asasinate a fost cel al jurnalistei Anna Politkovskaia, la 7 octombrie 2006, chiar în ziua în care Vladimir Putin sărbătorea împlinirea a 54 de ani.

    Politkovskaia, unul dintre puţinii jurnalişti ruşi care au denunţat abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia, a fost ucisă în holul clădirii din Moscova în care locuia. Ea lucra pentru publicaţia Novaia Gazeta.

    Organizatorul şi executantul asasinării jurnalistei Anna Politovskaia au fost condamnaţi în iunie 2014 la închisoare pe viaţă de un tribunal din Moscova, în timp ce trei dintre complicii acestora au primit pedepse cuprinse între 12 şi 20 de ani de închisoare. Rustam Mahmudov a fost declarat vinovat că a tras asupra jurnalistei în momentul intrării în imobilul în care locuia, în timp ce Lom-Ali Gaitukaev, unchiul asasinului, a fost identificat drept organizatorul atentatului. De asemenea, tribunalul l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pe poliţistul Serghei Hagikurbanov, găsit vinovat pentru participare la pregătirea asasinatului. Cei doi fraţi ai atacatorului, Ibragim şi Djabrail Mahmudov, acuzaţi că au supravegheat-o pe Anna Politovskaia şi l-au avertizat pe fratele lor în momentul sosirii, au primit pedepse de 12, respectiv 14 ani de închisoare. Ancheta nu a reuşit însă identificarea unor eventuale persoane care să fi comandat asasinatul.

    Asasinarea jurnalistei a fost urmată de alte crime.

    În noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, un transfug din serviciile secrete ruse (FSB) care colabora cu serviciul britanic de informaţii externe MI6, a murit la Londra, la vârsta de 43 de ani, după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică şi aproape nedectabilă. El a fost prima victimă a unui “asasinat radioactiv”.

    Într-o scrisoare sfâşietoare şi plină de furie, redactată pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Vladimir Putin că a ordonat asasinarea sa, o acuzaţie pe care Kremlinul a respins-o de fiecare dată.

    “Puteţi reuşi să reduceţi la tăcere un om, dar nemulţumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieţii, domnule Putin”, le-a dictat el poliţiştilor care au venit să îi ia depoziţia.

    La doi ani după asasinarea Annei Politkovskaia, jurnalistul rus Mihail Beketov a fost victima unei agresiuni violente, în urma căreia a devenit hemiplegic, după mai multe luni petrecute în comă, având amputate câteva degete şi un picior şi fiind incapabil să vorbească.

    Redactor-şef al unei publicaţii din Himki, un oraş de la periferia moscovită, Beketov, care a lansat o serie de acuzaţii de corupţie la adresa proiectului controversat de construire a unei autostrăzi, apărat de administraţia locală, a decedat în aprilie 2013, la vârsta de 55 de ani.

    În ianuarie 2009, avocatul Stanislav Markelov, în vârstă de 34 de ani, şi jurnalista Anastasia Baburova, în vârstă de 25 de ani, care lucra pentru bisăptămânalul Novaia Gazeta, au fost împuşcaţi mortal în centrul capitalei ruse.

    Stanislav Markelov a fost ucis imediat după ce a denunţat într-o conferinţă de presă eliberarea fostului colonel rus Iuri Budanov, condamnat la zece ani de închisoare, în 2003, pentru că sugrumase o tânără de origine cecenă în vârstă de 18 ani. Jurnalista a fost rănită în timp ce încerca să îl oprească pe agresor şi a murit la spital. Ea era stagiară la Novaia Gazeta, pentru care a lucrat şi Anna Politkovskaia, şi scrisese numeroase articole vizând problemele de rasism şi ultranaţionalism din Rusia.

    Într-un interviu acordat în martie 2009, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev recunoştea că în Rusia au loc asasinate politice, în urma mai multor crime neelucidate comise la Moscova, ale căror victime au fost mai mulţi jurnalişti. “Nu cred că este vorba în toate cazurile de acţiuni politice. Dar în unele situaţii este posibil să fie vorba despre răzbunare politică, sunt absolut sigur”, afirma el.

    În iulie 2009, Natalia Estemirova, care reprezenta organizaţia neguvernamentală Memorial în Cecenia şi lupta împotriva abuzurilor comise de autorităţile acestei republici instabile din Caucazul de Nord, a fost răpită şi ucisă în Caucazul rusesc.

    Trupul Nataliei Estemirova a fost găsit într-o pădure din apropiere de Nazran, principalul oraş din Inguşetia, cu urme de gloanţe. Aceasta era o apropiată a jurnalistei Anna Politkovskaia şi unul dintre puţinii critici ai execuţiilor din Cecenia în timpul celor două conflicte între forţele separatiste şi armata rusă, după dezmembrarea URSS.

    După o perioadă de acalmie, în martie 2013, opozantul rus Boris Berezovski, în vârstă de 67 de ani, care era exilat în capitala britanică din 2000, a fost găsit mort în reşedinţa sa din Ascot, un oraş situat la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Londra. În urma autopsiei s-a stabilit că probabila cauză a morţii este spânzurarea, iar medicul legist nu a găsit nicio urmă de agresiune. Apropiaţi ai lui Berezovski au susţinut însă că suspectează că a fost vorba despre un asasinat.

    Fostă eminenţă gri a Kremlinului în timpul lui Boris Elţîn, căzut în dizgraţie odată cu preluarea puterii de către Vladimir Putin, Berezovski obţinuse statutul de refugiat politic în Marea Britanie în 2003. Moscova a cerut Londrei în mai multe rânduri, dar fără succes, extrădarea acestui om de afaceri controversat, inculpat în Rusia pentru că a făcut apel la o lovitură de stat. El era vizat de numeroase anchete în Rusia, ultima datând din mai, după ce le-a propus o recompensă celor care “îl vor aresta pe periculosul criminal Putin”.

  • Zeiţa cu balanţa în mână

    Noutatea apare însă numai în privinţa speţei, dacă se poate spune aşa, respectiv a faptului că este investigată corupţia din afacerile cu fonduri europene, derulate pe plan local (în chestiune fiind câştigarea frauduloasă de către un grup de clienţi ai PSD a unui contract finanţat cu fonduri europene la Comarnic), în locul deja obişnuitei corupţii din afacerile cu bani de la bugetul statului, derulate de la centru.

    În media şi în mediile politice, obsedate să reducă totul la favoritisme şi răzbunări motivate politic, noutatea a fost interpretată însă exclusiv drept un semn, ori diabolic, ori divin, că DNA ia o pauză de la ”tabăra Băsescu„ (Udrea, Bica, Cocoş, Sandu, banii de campanie pentru PDL) spre a se îndrepta către ”tabăra Ponta„ (Ghiţă, cumnatul lui Ponta, fruntaşii PSD Mircea şi Vlad Cosma), cu speranţa uneori exprimată limpede ca Ponta să fie în cele din urmă umflat de DNA şi dat jos astfel cu forţa de la putere.

    Pe de o parte, e adevărat că aşa apar şanse de a se pune capăt criticilor din partea apropiaţilor Elenei Udrea cum că DNA s-ar concentra exclusiv asupra oamenilor fostului regim PDL, ocolindu-i pe cei ai PSD. Pe de altă parte, aşa au reînviat însă şi plicticoasele speculaţii vizând presupuse blaturi trecute între Băsescu şi Ponta, pornind de la constatarea că o parte din îmbogăţiţii ultimilor 15 ani aveau legături atât în PDL, cât şi în PSD (lucru care ţine însă exclusiv de caracterul transpartinic şi nepolitic al afacerilor lor), cu concluzia total falsă că în România corupţia ar avea caracter de partid şi că s-ar concentra la unele partide (PSD; fostul PDL) mai mult decât la altele (PNL sau mai exact ”noul PNL„; independenţii şi disidenţii din toate marile partide).

  • Omul de afaceri Adrian Sârbu a fost arestat preventiv sub acuzaţiile de spălare de bani şi instigare la evaziune

    Decizia nu este definitivă, putând fi contestată.

    Adrian Sârbu a fost reţinut luni seară, pentru 24 de ore, mandatul său expirând marţi seară la ora 20.30.

    Sârbu a declarat, marţi seară, la ieşirea de la Curtea de Apel Bucureşti, că nu poate comenta acuzaţiile procurorilor şi că instanţa a rămas în pronunţare.

    Întrebat cum comentează acuzaţiile procurorilor, de instigare la evaziune fiscală, spălare de bani şi instigare la delapidare, Sârbu a afirmat: “Nu pot să comentez asta la acest moment pentru că deja sunt sub alt regim. Ce am avut de comentat am comentat, poziţia mea mi-am susţinut-o, avocaţii au susţinut-o, din acest moment e în pronunţare”.

    În ceea ce priveşte utilizarea termenului “Pontaghiţă” în declaraţia făcută cu o seară în urmă, după reţinerea sa, Adrian Sârbu a precizat că tot ceea ce a spus până acum “rămâne valabil”.

    Liana Petrovici, acuzată de complicitate la spălare de bani în acelaşi dosar şi reţinută marţi, va fi plasată sub control judiciar, tot ca urmare a deciziei CAB.

    Un comunicat al Parchetului ICCJ transmis în cursul zilei de marţi anunţa punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Adrian Sârbu şi faţă de Liana Petrovici.

    Conform procurorilor, “la solicitarea inculpatului Sârbu Adrian, inculpaţii Şerban Liliana, Grigoruţa Roxana Dorina, Bălan Eugenia (arestată în altă cauză), Dinu Sorin, Cozac Daniela Reghina (cercetată în stare de libertate), Crisbăşan Rodica şi Chiş Gheorghe Dragoş, împreuna cu suspecţii Atanasiu Diana şi Eremia Dragoş au folosit o schemă infracţională în scopul sustragerii de la plata către Bugetul General Consolidat al Statului a Taxelor şi Impozitelor, schemă în care au fost interpuse mai multe societăţi comerciale care au derulat operaţiuni fictive, în intervalul 2011 – 2014, în relaţia cu beneficiarii drepturilor de autor derulate de societăţile din grupul MEDIAFAX (S.C. MEDIAFAX GRUP S.A., S.C. MEDIAFAX S.A., S.C. APROPO MEDIA S.R.L.)”.

    Ei susţin că Adrian Sârbu “deţinea controlul asupra tuturor societăţilor din grup, deciziile acestuia impunându-se cu putere de lege”.

    “În acest context, în cadrul şedinţelor de bugetare a societăţilor, la care a participat şi inculpatul Sârbu Adrian, a afirmat în mod constant ca nu este dispus sa plătească taxe la stat şi s-a arătat interesat de găsirea unor modalităţi concrete de evitare a acestora, la nivelul managementului S.C. MEDIAFAX GROUP S.A., S.C. MEDIAFAX S.A. si S.C. APROPO MEDIA S.R.L., fiind gândit, astfel, un sistem de eludarea a taxelor care în mod normal şi firesc trebuiau virate la bugetul de stat, sens în care s-a hotărât înfiinţarea de societăţi în care să fie transferat capitalul, pentru a fi protejat de sistemul legislativ din România, care impunea obligativitatea achitării acestor taxe”, afirmă procurorii, apreciind că “sistemul creat nu avea ca scop doar sustragerea de la plata către bugetul general consolidat al statului a taxelor si impozitelor, ci şi utilizarea mai departe a sumelor de bani provenite din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală în scopul plăţii de bonusuri pentru funcţiile de top ale societăţilor şi în special pentru inculpatul Sârbu Adrian”.

     “Disimularea adevăratei naturi a provenienţei se realiza prin interpunerea în circuitul financiar a mai multor societăţi de tip fantomă, în conturile cărora erau transferate de către S.C. MEDIAFAX GROUP S.A. importante sume de bani, operaţiuni în care erau interpuse alte două societăţi comerciale”, se arată în comunicatul Parchetului ICCJ.

    Conform anchetatorilor, prejudiciul produs bugetului general consolidat al statului se cifrează la valoarea de 16.809.964 lei rezultat din săvârşirea infracţiunii de evaziune fiscală, la suma de 2.660.000 lei din săvârşirea infracţiunii de delapidare, fiind supusă spălării banilor suma de 2.893.607 lei.

    Adrian Sârbu a afirmat că dosarul MEDIAFAX are ca scop distrugerea instituţiilor media pe care le-a construit în ultimii 25 de ani.

    “Cazul Mediafax – Adrian Sârbu, fabricat la comanda lui Pontaghiţă şi a camarilei lor, are drept scop distrugerea Mediafax, Gândul, Ziarul Financiar, instituţii media pe care le-am construit în ultimii 25 de ani şi pecare le-am menţinut independente politic. Scenariul pe care îl execută procurorii, inspectorii DGAF, ANAF şi poliţiştii de urmărire penală, toţi sprijiniţi copios de SRI, urmăreşte punerea sub urmărire penală a unor persoane din managementul companiilor mele sub învinuiri neprobate, arestarea şi forţarea lor sub şantajul menţinerii în arest pentru a mă denunţa drept marele instigator la evaziune fiscală şi spălare de bani al României, aşa cum Ponta a indicat în ieşirile lui publice încă de acum 1 an. În plan public, informaţii din dosar sunt transmise diverselor oficine de propaganda Pontaghiţă cunoscute sau acoperite, pentru a forţa decizia judecătorilor care trebuie să aprobe mandatul.”, a declarat Sârbu, apreciind că acesta este “un caz tipic de terorism de stat asupra unor instituţii media împinse spre lichidare sau vânzare către grupuri de interese politice, caz prezentat publicului drept o glorioasă acţiune anti-evaziune şi spălare de bani”.

  • Adomiţei acuză Ministerul Dezvoltării că împarte banii pentru comune din judeţ pe criterii politice

    Cristian Adomniţei a declarat, duminică, pentru corespondentul MEDIAFAX că PSD este “cel mai mare duşman al corectitudinii şi transparenţei cheltuirii banului public”, el adăugând că edilii PNL “sunt condamnaţi de PSD la subdezvoltare, izolare şi sărăcie”.

    Potrivit PNL, din suma de aproximativ 43 milioane de lei alocată judeţului Iaşi de Ministerul Dezvoltării prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, 38 de milioane de lei merg către localităţile conduse de edili PSD şi doar cinci milioane de lei sunt alocate comunelor cu primari liberali.

    “Miza principală este aceea de a discrimina la modul cel mai josnic primarii opoziţiei pentru ca aceştia să sufere şi în acest fel să piardă alegerile din 2016 din cauza «lipsei de rezultate», pedepsiţi fiind de alegători. Aşa cum s-a întâmplat cu toate ticăloşiile petrecute pe parcursul anului 2014 şi în preajma alegerilor prezidenţiale, ordonanţa traseiştilor, cumpărarea primarilor cu fonduri publice, campania electorală mizerabilă, care nu au contat în faţa valului anti-PSD, la fel se va întâmpla şi în 2016. Toate aceste ticăloşii se vor întoarce împotriva PSD, a domnului Ponta, a domnului Dragnea şi a celorlalţi nomenclaturişti”, a declarat şeful PNL Iaşi Cristian Adomniţei, totodată preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi.

    În replică, prefectul judeţului Iaşi, Dan Cârlan, susţine că Adomniţei ar trebui să demonstreze faptul că guvernul alocă bani comunelor pe criterii politice.

    “Sunt acuzaţii nefondate şi enunţuri politicianiste. Problema cea mai importantă este câte proiecte au depus primarii PNL în 2014 la Ministerul Dezvoltării, cu toată documentaţia aferentă? Câţi edili au depus proiecte şi nu au primit finanţare? Să ne arate domnul Adomniţei titlul proiectului, suma şi numărul adresei către minister“, a mai spus prefectul Dan Cârlan.

  • Bica l-a acuzat pe Coldea. Un co-inculpat a spus că a fost ameninţată cu moartea de doi deputaţi PSD

    Bica a formulat acuzaţiile în cadrul şedinţei cu uşile închise în care s-a judecat cererea de arestare preventivă a sa alături de Adriean Videanu, Dorin Cocoş, Alin Cocoş şi de fostul ei consilier Florentin Mihăilescu.

    Întrebată în legătură cu faptul că Bica ar fi făcut declaraţii “cutremurătoare” în sală şi că a adus acuze adjunctului de la SRI, avocata acesteia, Laura Voicu a răspuns: “Dacă adevărul poate fi considerat cutremurător, atunci da, a fost o declaraţie cutremurătoare”.

    De asemenea, întrebată dacă Alina Bica ar fi fost ameninţată cu moartea într-un hotel de la malul mării de doi deputaţi PSD, Laura Voicu a spus că această declaraţie a fost făcută de un alt co-inculpat şi a precizat că nu poate da detalii, întrucât se află în faza de urmărire penală.

    “Dar există foarte multe ameninţări la adresa doamnei procuror Bica”, a spus Voicu. adăugând că Alina Bica se teme pentru propria viaţă.

    Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că în instanţă s-a afirmat că Alina Bica a fost ameninţată cu moartea într-un hotel din Constanţa de doi deputaţi PSD în legătură cu ancheta pe care o făcea în dosarul RAFO-Carom al omului de afaceri Ovidiu Tender şi că patronul hotelului respectiv ar fi fost de faţă.

    Procurorii DNA arată, în referatul cu propunerea de arestare a fostei şefe a DIICOT obţinut de MEDIAFAX că Alina Bica a subordonat DIICOT intereselor lui Ovidiu Tender, a pus procurorii de şedinţă să depună concluzii favorabile în procesul acestuia şi chiar să semneze un proces verbal că vor proceda aşa.

    “Probele administrate în cauză până în acest moment al cercetărilor vizează modul în care procurorul şef DIICOT, Bica Alina Mihaela, după preluarea funcţiei, în anul 2013, în urmărirea intereselor inculpatului Tender Ovidiu, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu închisoarea cu executare în regim de detenţie”, se arată în referatul obţinut de MEDIAFAX.

    Practic, notează anchetatorii DNA în continuare, odată ce a ajuns la conducerea DIICOT, Bica “a înţeles să subordoneze instituţia pe care o conduce interesului inculpatului Tender Ovidiu”, în dosarul RAFO-Carom.

    Omul de afaceri Ovidiu Tender a făcut un denunţ împotriva Alinei Bica, legat de o mită pe care i-ar fi dat-o fostului procuror-şef al DIICOT, sub formă de acţiuni, printr-un intermediar care s-a adresat iniţial soţului Alinei Bica, au declarat pentru MEDIAFAX surse judiciare.

    Denunţul a fost înaintat de Tender procurorilor DNA, vineri, prin avocatul său, potrivit surselor citate, care nu au făcut alte precizări.

  • Elena Udrea, acuzată de spălare de bani în dosarul Microsoft

     Fostul ministru Elena Udrea a anunţat pe Facebook că a fost chemată la DNA şi s-a arătat nedumerită de faptul că a fost chemată cu mandat de aducere la DNA. ”Mă surprinde oarecum decizia lor de a proceda astfel având în vedere că m-am arătat în permanenţă dispusă să colaborez cu anchetatorii şi să lămuresc lucrurile pe care le cunosc în diversele speţe care se află în analiză”, a precizat Udrea pe Facebook.

    Surse judiciare au explicat că parchetul a decis să emită un mandat de aducere pentru că astăzi vor fi chemate la DNA mai multe persoane.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Adevărul din spatele profitului record al Apple: angajaţi care muncesc zilnic 14 ore fără pauză pe salarii de nimic şi zeci de sinucideri

    Apple a înregistrat un profit record, de 18 miliarde de dolari, în primul trimestru al anului fiscal 2015, în urcare cu 38% faţă de aceeaşi perioadă din 2013, datorită vânzărilor noilor modele de iPhone-uri lansate în luna septembrie a anului trecut. Compania a fost însă de mai multe ori acuzată că îşi plăteşte prost angajaţii, oferind condiţii de muncă degradante, mult sub standardul acceptat în mod obişnuit în ţările dezvoltate.

    În 2013, în urma unor asemenea acuzaţii, Apple a deschis porţile celei mai mari fabrici pe care o deţine, Foxconn din Shenzen. Televiziunea ABC, care a primit acces nelimitat şi libertatea de a discuta cu orice angajat, raporta acum doi ani că salariul minim este de 1,4 euro pe oră, astfel încât un angajat ar avea nevoie de mai mult de două luni pentru a cumpăra un iPad produs la Foxconn. Pe lângă joburile extrem de monotone, precum ştergerea ecranelor sau şlefuirea logo-ului Apple, unii angajaţi efectuează şi 80 de ore suplimentare pe lună, ajungând şi la 65-70 de ore lucreate efectiv în fiecare săptămână, fără pauze.

    Condiţiile de muncă degradante sunt doar principalul motiv care au determinat peste 20 de muncitori să îşi ia viaţa în ultimii cinci ani chiar în timpul programului de lucru. În 2009, un angajat s-a aruncat de la balcon pentru că pierduse un prototip de iPhone. Ca măsura de protecţie, Apple a cerut în 2011 ca plase de siguranţă să fie montate lângă pereţii fabricii şi în jurul spaţiilor de cazare operate de angajator. 

    Mii de tineri chinezi se aşază zilnic la coadă pentru a încerca să se angajeze la fabrica din Shenzen. ABC a relatat că în ziua în care a condus interviurile, peste 3.000 de tineri cu vârste între 16 şi 30 de ani aşteptau să găsească de muncă.

    Complexul de fabrici Foxconn aparţine de Foxconn Technology Group şi are peste 235.000 de angajaţi. Având în vedere succesul companiei din Cupertino, cererea pentru produse este tot mai mare, iar presiunea asupra angajaţilor creşte la rândul ei.

    Tim Cook, CEO al Apple, a declarat că se fac demersuri pentru a îmbunătăţi viaţa muncitorilor. “Nimeni din industrie nu face mai mult decât noi pentru a face viaţa angajaţilor mai bună. Căutăm permanent problemele şi, atunci când le găsim, încercăm să le reparăm cât mai repede, indiferent de natura lor.”

    Veniturile Apple au urcat cu 30% în primul trimestru al anului fiscal 2015 (perioada octombrie-decembrie 2014), la 74,6 miliarde de dolari faţă de 57,6 miliarde de dolari în aceeaşi perioadă din 2013. Aceasta este cea mai bună creştere trimestrială a veniturilor înregistrată de compania americană, după cea din trimestrul al doilea fiscal din 2012, când s-a situat la 59%, relatează Bloomberg. Vânzările de iPhone-uri din perioada octombrie-decembrie au avansat cu 46% comparativ cu acelaşi interval din 2013, la numărul record de 74,5 milioane de unităţi, peste aşteptările analiştilor, care estimau că Apple va livra 64,9 milioane de unităţi. De asemenea, cifra este mai mare decât volumul de vânzări de iPhone-uri din întregul an fiscal 2011, când Apple a livrat 72,3 milioane de unităţi.

    În luna septermbrie a anului trecut, Apple a lansat două noi modele de smartphone-uri, iPhone 6 şi iPhone 6 Plus. În primul weekend de la debutul pe piaţă al celor două iPhone-uri, Apple a vândut un număr record de peste 10 milioane de unităţi, cumpărătorii luând cu asalt magazinele clasice şi virtuale pentru a cumpăra telefoanele cu ecrane mari ale companiei, relatează Mediafax. Ca urmare a aprecierii dolarului, Apple a informat producătorii de aplicaţii că majorează preţurile în Uniunea Europeană, Norvegia, Canada şi Rusia, din cauza cursului valutar şi a taxelor. Modificările au intrat în vigoare pe 11 ianuarie. În Europa, preţul de pornire al unei aplicaţii a urcat de la 0,89 euro la 0,99 euro, iar în Canada a fost majorat de la 99 de cenţi la 1,19 dolari. Creşterea preţurilor pe cele două continente, cuplată cu majorarea preţurilor în Rusia, în urma deprecierii rublei, reprezintă una dintre cele mai ample reacţii de acest tip a Apple la fluctuaţiile de curs valutar. Apple a mai luat astfel de măsuri în trecut, dar de regulă este reticentă la acest tip de schimbări, a declarat Slaven Radic, director general la compnia de consultanţă Tapstream Network, scrie Mediafax.

  • DNA: Ovidiu Puţura, urmărit penal pentru dare de mită şi trafic de influenţă

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată marţi, într-un comunicat de presă transmis MEDIAFAX, că procurorii i-au adus la cunoştinţă lui Ovidiu Puţura, judecător la Tribunalul Bistriţa, în prezent director la Direcţia contencios din Ministerul Justiţiei, fost secretar de stat în acelaşi minister, că este acuzat de dare de mită şi trafic de influenţă.

    Potrivit procurorilor, în luna noiembrie 2014, Ovidiu Puţura i-ar fi promis unei judecătoare că, din funcţia pe care urma să o exercite în Ministerul de Justiţie sau printr-un funcţionar de legătură ce îi poate influenţa pe membrii comisiilor de examinare de la nivelul Camerelor Notarilor Publici, va face demersuri astfel încât o persoană din familia judecătoarei să promoveze examenul pentru notari stagiari din anul 2015, prin fraudarea acestuia.

    “În schimbul intervenţiei promise, suspectul  Puţura Ovidiu i-a solicitat judecătoarei să pronunţe o hotărâre favorabilă într-un dosar în care soţia suspectului era reclamant recurent”, au scris procurorii în ordonanţa de efectuare a urmăririi penale.

    Ovidiu Puţura mai este acuzat că, în perioada 2013 – 2014, a primit de la o persoană foloase necuvenite în cuantum de circa 30.000 de euro, constând în cheltuieli aferente unor partide de vânătoare, unor sejururi la mare, un costum de vânătoare, precum şi aproximativ 30.000 de lei, pentru a interveni la judecători să dea o soluţie favorabilă într-un dosar în care persoana respectivă avea calitatea de inculpat.

    Procurorii au fost sprijiniţi în acest dosar de Serviciul Român de Informaţii.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Ovidiu Puţura a fost audiat aproximativ patru ore de procurorii DNA, iar în jurul orei 15.00, anchetatorii au plecat cu fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei la locuinţa acestuia, pentru a face percheziţii.

    Ovidiu Puţura a fost adus marţi dimineaţă la Direcţia Naţională Anticorupţie, de ofiţeri de poliţie, după ce pe numele lui a fost emis un mandat de aducere.

    În acelaşi dosar, trei judecătoare din Bistriţa-Năsăud au fost ridicate de procurori, fiind duse la DNA pentru a fi audiate, întrucât ar fi vizate de acuzaţiile de corupţie verificate în cauză.

    Ovidiu Puţura a fost eliberat din funcţia de secretar de stat la Ministerul Justiţiei în 24 februarie 2014, funcţie pe care o ocupa din 17 mai 2012. Anterior, Puţura (PNL) a fost judecător şi director la Direcţia de contencios administrativ din Ministerul Justiţiei.

    În 17 ianuarie 2014, Ovidiu Puţura a fost numit în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al companiei CFR. În aceeaşi zi, Ministerul Justiţiei preciza că Ovidiu Puţura poate fi, în paralel, şi secretar de stat în MJ şi membru în consiliul de administraţie al unei regii autonome, respectiv al CFR, după ce Guvernul a aprobat un memorandum în acest sens. Ministerul Justiţiei a transmis aceste precizări după ce presa a vehiculat, imediat după învestirea lui Ovidiu Puţura, că acesta nu poate fi membru în CA al CFR, deoarece are calitatea de judecător pe durata detaşării la MJ. În 10 martie 2014 a încetat mandatul său în Consiliul de Administraţie al CFR.

    În iunie 2014, Ovidiu Puţura a fost sancţionat cu avertisment de Consiliul Superior al Magistraturii, pentru că a deţinut, în paralel, funcţia de membru în Consiliul de Administraţie al CFR şi pe cea judecător.

    Ovidiu Puţura are, potrivit declaraţiei de avere din 4 aprilie 2014, şase terenuri intravilane, forestiere şi extravilane. Fostul secretar de stat în Ministerul Justiţiei a moştenit patru din cele şase terenuri, cu suprafeţe de 2.333 metri pătraţi, un hectar, 3,7 hectare şi 1.100 de metri pătraţi, în localităţile Bistriţa şi Cuşma Bistriţa.

    Ovidiu Puţura a luat în concesiune 378 de metri pătraţi, în anul 2002, în localitatea Cuşma Bistriţa şi a cumpărat, în 2010, un teren de 2.704 metri pătraţi în Bistriţa Bârgăului.

    Fostul secretar de stat mai deţine în Bistriţa o casă aflată în construcţie, cu o suprafaţă de 149 de metri pătraţi, şi un apartament de 49,5 metri pătraţi, pe care l-a cumpărat în 2006. Ovidiu Puţura are un autoturism Nissan, din 2000.

    Acesta are mai multe conturi, depozite bancare şi carduri de credite în lei, care însumează aproximativ 278.000 de lei.

    Ovidiu Puţura are un credit în valoare de 80.000 de lei, pe care l-a contractat în 2005 de la Banca Transilvania şi este scadent în 2020.

    Puţura a avut, în anul fiscal anterior declaraţiei de avere, venituri de 109.804 lei, obţinute ca secretar de stat la MJ, dar şi cu titlu de restanţe salariale de la Tribunalul Bistriţa-Năsăud, precum şi 6.500 de lei, pe care i-a obţinut ca membru în comisii de concurs la Uniunea Naţională a Executorilor Judecătoreşti şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici.

     

  • Procuratura din Los Angeles a refuzat să îl pună sub acuzare pe actorul Bill Cosby

    Acuzaţia, formulată recent de o femeie din California, Judy Huth, a depăşit termenul de prescriere reglementat de legislaţia din acest stat american.

    Judy Huth a afirmat recent că actorul Bill Cosby a molestat-o sexual pe vremea când ea avea vârsta de 15 ani, în celebrul conac Playboy din Los Angeles.

    Aproximativ 20 de femei au ieşit din umbră în ultimele săptămâni şi l-au acuzat pe Bill Cosby de agresiuni sexuale şi chiar de viol. Cele mai multe dintre ele spun că actorul, în prezent în vârstă de 77 de ani, le-a drogat şi le-a încurajat să consume alcool pentru a le face să devină vulnerabile.

    Săptămâna trecută, o avocată specializată în procese în care apără interesele unor femei abuzate sexuale, Gloria Allred, i-a cerut în mod public actorului Bill Cosby să renunţe la dreptul de prescriere a faptelor şi să se prezinte în faţa tribunalului pentru a se confrunta cu presupusele sale victime.

    Avocata i-a propus de asemenea actorului să înfiinţeze un fond de 100 milioane de dolari, în colaborare cu un grup de mediatori, pentru a le despăgubi pe victimele sale.

    Actorul american Bill Cosby a depus, la rândul său, o plângere în justiţie contra unei femei care l-a acuzat de agresiune sexuală şi a afirmat că reclamanta a încercat să îl şantajeze, cerându-i 250.000 de dolari în schimbul renunţării la acele acuzaţii.

    Bill Cosby, celebru pentru rolul unui simpatic tată de familie, de culoare, în sitcomul “The Cosby Show”, difuzat de postul NBC din 1984 până în 1992, se află în atenţia presei americane de când un alt actor, Hannibal Buress, a spus că starul american este “un violator”, în timpul unui spectacol, în octombrie, în Philadelphia, oraşul natal al lui Cosby.

     

  • Mircea Moloţ avea în biroul de la CJ Hunedoara un document care conţine secrete de stat

    Mircea Moloţ (PNL) este audiat, miercuri, la Direcţia Naţională Anticorupţie Alba, unde a fost citat să se prezinte în dosarul de corupţie în care, în 7 noiembrie, au fost făcute percheziţii la Consiliul Judeţean Hunedoara, la locuinţa sa din Deva, precum şi la sediile a şapte firme, tot din Deva.

    Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Mircea Moloţ ar fi fost chemat la DNA pentru că ar fi în atenţia anchetatorilor pentru noi fapte, iniţial el fiind suspectat de trafic de influenţă, într-un dosar în care în 3 februarie 2014 a fost începută urmărirea penală in rem.

    Potrivit unor documente ale anchetatorilor, obţinute de MEDIAFAX, anchetatorii au găsit la percheziţiile făcute în biroul lui Moloţ de la CJ Hunedoara un document clasificat ca secret de stat, nivel “secret”. Astfel, procurorii au extins urmărirea penală şi cu privire la săvârşirea infracţiunii de deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat.

    De asemenea, anchetatorii au date că, în perioada 2010-2014, Mircea Moloţ a participat la luarea deciziilor privind aprobarea capitolului bugetar al CJ Hunedoara privind reclama şi publicitatea, a dispus plăţi privind aceste servicii şi a semnat contracte de servicii de publicitate prin care firma administrată de fiica sa, Alexandra Moloţ, ar fi obţinut peste 990.00 de lei.

    În documentele anchetatorilor se mai arată că administratorul SC Fabimar Prestcom l-ar fi ajutat pe Mircea Moloţ să ascundă conflictul de interese în care se afla prin prestarea de servicii de publicitate în favoarea CJ Hunedoara de către SC Capital News Media SRL şi SC Alexandra Tour SRL, ambele administrate de fiica lui Moloţ. Potrivit procurorilor, SC Fabimar Prestcom era doar un intermediar al celor două firme.

    Procurorii DNA Alba, în baza probelor şi a documentelor de la dosar, au stabilit că poate fi pusă în mişcare acţiunea penală în cazul lui Mircea Moloţ, pentru trafic de influenţă, luare de mită, instigare la spălare de bani, conflict de interese, deţinerea fără drept a unui document ce conţine informaţii secrete de stat şi fapta persoane care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

    Vicepreşedintele CJ Hunedoara Tiberiu Ioan Balint este suspectat de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare de bani, iar Victor Arion, director general al SC Apa Prod SA Deva la data faptelor, de abuz în serviciu.

    Vasile Axinte, administrator şi acţionar al SC Viva Construct SRL, este acuzat de dare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la spălare de bani, iar Mariana Frăţilescu, administrator al SC Fabimar Prestcom SRL, de complicitate la conflict de interese.

    Potrivit documentelor anchetatorilor, la sfârşitul anului 2011, Victor Arion, director general al SC Apa Prod SA Deva, societate al cărui acţionar majoritar este Consiliul Judeţean Hunedoara (76,72%), alături de consiliile locale din judeţ, la solicitarea lui Ioan Mircea Moloţ, a avantajat SC Viva Construct SRL Deva în cadrul procedurii de atribuire a contractului “Măsuri temporare pentru tratarea apei uzate în Deva şi Hunedoara prin aerarea artificială a apei uzate deversate în râurile Mureş şi Cerna prin canalele deversate de la staţiile de epurare a apei uzate” şi a permis începerea lucrărilor înaintea finalizării procedurii de achiziţie.

    Anunţul pentru licitaţia de atribuire a lucrărilor aferente contractului a fost publicat de SC Apa Prod SA pe SEAP în 16 septembrie 2011, iar în 21 noiembrie 2011, SC Viva Construct a început lucrările de execuţie, deşi atunci nu era atribuit contractul. Societatea a încasat pentru acest contract, până la sfârşitul anului 2011, suma de 1.481.669 de euro, se arată în documentele citate.

    În schimbul sprijinului primit de la preşedintele CJ Hunedoara, Vasile Axinte, administrator şi acţionar al SC Viva Construct SRL, a cedat execuţia unei părţi din lucrările din acest contract, fără a exista un contract de subantrepriză, către SC Vivanty Industries SRL Şoimuş, societate controlată direct, în calitate de asociat şi administrator, de către ginerele lui Mircea Ioan Moloţ, Venter Roberto Patrik, potrivit sursei citate.

    Ulterior, în perioada iunie 2012-martie 2013, Mircea Ioan Moloţ i-ar fi solicitat lui Victor Arion să avantajeze şi SC Euro Cons Expert SRL, societate controlată tot de Vasile Axinte, în cadrul procedurii de atribuire a lotului nr. 2 “Reconstrucţia staţiilor de epurare Deva şi Hunedoara – construcţia platformelor de depozitare a nămolului provenit de la Staţiile de epurare din aglomerările Deva şi Hunedoara”, din contractul de lucrări aferent proiectului “Extinderea şi reabilitarea infrastructurii de apă şi apă uzată în judeţul Hunedoara”, contract finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu.

    Victor Arion ar fi participat direct la conceperea ofertei depuse pentru acest contract de către SC Euro Cons Expert SRL, în condiţiile în care activitatea membrilor Unităţii de Implementare a Proiectului (UIP) cu finanţare europeană era avizată de acesta, iar datele privind organizarea procedurii de achiziţie îi erau disponibile în calitate de director general al SC Apa Prod SA, beneficiarul procedurii de achiziţie, se mai arată în documentele citate.

    În martie 2013, contractul de lucrări a fost atribuit SC Euro Cons Expert SRL, valoarea acestuia fiind de 3.756.744 de lei.

    În schimbul sprijinului primit de la Mircea Ioan Moloţ pentru încheierea acestui contract, SC Viva Construct SRL a asfaltat strada din satul Mărtineşti, unde preşedintele CJ Hunedoara deţine un imobil, în condiţiile în care firma nu avea proiect tehnic sau autorizaţii de construire, iar contravaloarea lucrărilor fusese stabilită în sarcina executantului, conform aceloraşi documente.

    Mircea Ioan Moloţ este preşedintele PNL Hunedoara şi vicepreşedintele Biroului Politic Naţional al PNL. El este preşedinte al Consiliului Judeţean Hunedoara din 2004, fiind la al treilea mandat consecutiv. Anterior, între 2000 şi 2004, Mircea Moloţ a fost viceprimar al Devei.