BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Coreea, afectată de cele mai importante furtuni de nisip înregistrate în ultimii cinci ani

    Potrivit ziarului, Coreea de Sud a fost acoperită duminică de cele mai puternice furtuni de nisip, în ultima zi a vacanţei de Anul Nou lunar. Administraţia Meteorologică Coreeană (KMA) a emis duminică o alertă pentru Seul şi avertismente – primele din ultimii cinci ani – pentru restul ţării, cu excepţia regiunii de sud-est.

    Potrivit KMA, alerte cu privire la praful galben vizează oraşele Incheon şi Seoul, provincia Gyeonggi şi o parte a provinciei Gangwon, între altele. În schimb, o serie de oraşe din sud-est, între care Busan şi Ulsan nu au fost vizate de asemenea alerte.

    O alertă este emisă atunci când concentraţia prafului pe oră se preconizează că urmează să depăşească 800 de micrograme pe metrul cub timp de două sau mai multe ore, iar un avertisment atunci când nivelul atinge cel puţin 400 de micrograme.

    KMA a avertizat că nori groşi de praf urmau să acopere, luni, cea mai mare parte a ţării. Oamenii au fost îndemnaţi să stea înăuntru cât mai mult posibil şi să poate măşti atunci când ies.

  • Softurile ERP trec 
din zona „aşa spune 
manualul“ în „aşa spune 
clientul“

    “1.0 este managementul anilor ’60, 1.1 este managementul anilor ’90, iar 2.0 este managementul apărut în jurul anului 2000. În anii ’60, fără computere, dacă făceai o greşeală dădeai totul peste cap, iar la contabilitate se lucra cu mânecuţe, cu rigla de calcul şi cu abacul. 1.1 înseamnă apariţia calculatoarelor de birou, cu taste mari şi bandă de hârtie, management 2.0 înseamnă manager, calculator şi consultant, iar 2.1 înseamnă ce facem noi acum“, îmi explică Alin Ivan, consultant la Integrated Consulting Group, companie austriaco-finlandeză, teoria sa despre evoluţia managementului.

    Născut la Câmpina şi absolvent de ASE, Alin Ivan s-a mutat de trei sau patru ani la Cluj, timp destul pentru a împrumuta ticuri verbale ardeleneşti; aşa că strecoară la sfârşitul frazelor, nu prea des totuşi, câte un „no“, menit să-i întărească afirmaţiile. Spune despre sine că este consultant de management şi că face chestii care ţin de matematica economică. „De multe ori celui ce are în mână un ciocan i se pare că tot ce are în jur sunt cuie. Mie mi se pare că soluţia stă în matematică: vinzi prea ieftin, produci prea scump, produci prea puţin la preţul acesta şi nu-ţi acoperi costurile… Evident că pot fi soluţii şi din alte parţi, din inovare, de exemplu. Îi  spun că vinde prea puţin şi costă mult ceea ce produce, dar vin colegii mei care spun că ar putea face o schimbare undeva, ar putea vinde mai mult; vezi explozia vânzărilor unei companii de lactate care a schimbat forma ambalajului.“

    Pentru a-şi ajuta clienţii, Alin Ivan a conceput, împreună cu unul dintre clienţii săi, manager la o firmă de lactate, o afacere de familie începută de tată şi continuată acum de fiu, o aplicaţie menită să ofere imaginea companiei în orice moment. Aplicaţia se muneşte „Management 2.1“ şi oferă, faţă de aplicaţiile ERP uzuale, o serie de indicatori specifici, precum şi funcţii de predicţie.

    Alin Ivan şi Marius Bîcu, managerul companiei Unilact, au lucrat împreună din 2006 până în 2014, când clientul a recunoscut că nu se mai descurcă cu multele Exceluri pe care le primea. „Clientul a cerut «o curăţenie generală», un plan pe cinci ani şi încă «ceva», fără a defini acel ceva.“ Alin Ivan a făcut acel plan pe cinci ani, a făcut calcule despre ce va putea face compania şi ce nu va putea face, ba şi-a dat chiar seama că va avea nevoie de o investiţie în 2016. „Am gândit pentru el un sistem şi l-am pus într-un software, integrat cu o companie de specialitate, care îi arată starea companiei în aproape orice moment. Poate vedea starea, sănătatea companiei, dar şi stadii, anumite elemente din sănătatea companiei“, explică Alin Ivan. De exemplu, un indicator introdus în „Management 2.1“, indicator conceptual, se numeşte „contribuţia de acoperire“; îi permite managerului să  afle cât câştigă dacă îşi vinde marfa prin intermediul unei companii de retail sau al alteia, în condiţiile în care preţurile diferă de la un comerciant la altul sau de la o zonă la alta. Managerul mai poate afla ce cheltuieli are de făcut, dacă are bani, ce încasări are într-o săptămână, ce s-a produs săptămâna trecută şi ce se va produce în săptămâna în curs, ce s-a vândut, ce nu s-a vândut, care sunt abaterile faţă de planul pe cinci ani conceput; „plastic vorbind, managerul se aşază cu faţa la volan şi ştie tot traseul pe care îl va urma, cu ce viteză va merge, dacă îi ajunge benzina sau la ce oră va ajunge“.

    Interesant este că Management 2.1 nu este produsul unei companii de software, ci al unei companii de consultanţă care a colaborat cu o companie software, iar faptul că respectiva companie a răspuns cu „se poate“ la orice solicitare a consultantului sau a managerului a stârnit ceva mirare. În toată istoria s-a implicat şi BERD, care a oferit o finanţare nerambursabilă de 75% din valoarea proiectului.

  • Obama joacă într-un clip haios pentru a-şi promova programul în domeniul sănătăţii – VIDEO

    Şeful statului american a fost de acord să filmeze un clip haios şi autoironic pentru BuzzFeed, pentru a le da de veste americanilor că luni expiră termenul până la care pot subscrie pentru ObamaCare anul acesta, scrie ziarul New York Post în pagina electronică.

    Obama atinge noi culmi ale unui comportament care nu caracterizează un preşedinte, comentează ziarul, ca protagonist al unui videoclip de două minute intitulat “Lucruri pe care le fac toţi, dar despre care nimeni nu vorbeşte”, lansat pe Internet joi.

    În clip, Obama ţine un băţ pentru făcut selfie-uri, pozează la oglindă cu un aer serios, zâmbeşte, face cu ochiul şi multe altele.

    La un moment dat îşi pune ochelari de aviator, ca Joe Biden, sau se preface că trage cu pistolul, în faţa unei oglinzi.

    În altă postură, la oglindă, Obama scoate limba şi face cu ochiul.

    El îşi promovează mesajul tot la oglindă, făcându-se că nu pronunţă corect chiar termenul limită de înscriere în ObamaCare.

    Clipul a fost înregistrat la Casa Albă, după un scenariu în care preşedintele aşteaptă un reporter să vină să-l intervieveze. “Pregătirea” sa dinainte de interviu este prezentată în paralel cu pregătirea reporterului, acasă.

    Până joi după-amiaza, clipul a fost vizualizat de peste 5,4 milioane de ori, potrivit BuzzFeed.

  • STUDIU: Peste 50% dintre români dau bani medicilor, dar şi paznicilor din spitale sau laboranţilor

    Studiul din 2014 coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei (AID) şi care a fost aplicat la nivel naţional de CSOP relevă faptul că fenomenul corupţiei din sistemul de sănătate vizează cadrele medico-sanitare, personalul de conducere şi administrativ, dar şi pacienţii, care întreţin situaţia prin oferirea de atenţii sau bani.

    Potrivit cercetării, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior recunosc că au oferit atenţii sau bani personalului medical.

    Pe durata ultimei spitalizări, 37 la sută dintre respondenţi au oferit bani sau atenţii medicilor, 34% asistentelor şi 25% infirmierelor, potrivit declaraţiilor acestora, în timp ce 14% dintre respondenţi declară că au oferit bani sau atenţii şi cadrelor auxiliare (brancardieri, agenţi de pază, laboranţi ş.a.).

    Rezultatele cercetării evidenţiază faptul că mai mult de 50 la sută dintre pacienţi au oferit în mod voluntar astfel de “stimulente” tuturor categoriilor de personal medico-sanitar.

    În acelaşi timp, conform studiului, astfel de “stimulente” au fost solicitate şi pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiţionare directă de către medic, sau indirect, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic.

    În aproximativ 10 la sută dintre cazuri în care pacienţii internaţi au oferit bani sau atenţii medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului, relevă studiul. Un procent similar dintre asistentele şi dintre infirmierele (între 8% şi 10%), care au primit bani sau atenţii, au solicitat acest lucru.

    Principalele motive pentru care respondenţii au oferit bani sau atenţii sunt legate, în primul rând, de dorinţa de a beneficia de consultaţii medicale mai amănunţite (mai mult de 50% dintre respondenţi), dar şi de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile prestate, de a nu sta la coadă, de a obţine mai rapid rezultatele analizelor/ investigaţiilor sau pentru a beneficia de internare.

    Deşi consideră, pe de-o parte, că această practică nu ar trebui să existe şi că nu este un gest normal, pe de altă parte pacienţii afirmă că sănătatea lor depinde de acest gest sau că această practică reprezintă o formă de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondenţii care au oferit atenţii sau bani nu văd nimic greşit în aceste practici.

    În ceea ce priveşte percepţiile referitoare la cauzele fenomenului de corupţie în sistemul public de sănătate cu referire la personalul medical, mai mult de jumătate dintre respondenţi au apreciat că medicii români nu sunt motivaţi să rămână să profeseze în ţară fără a fi corupţi (neînregistrându-se diferenţe comparativ cu studiul derulat în 2013).

    Potrivit cercetării, soluţionarea problemei plăţilor informale oferite de către pacienţi personalului medical ar putea fi rezolvată prin existenţa unui sistem de asigurări care să acopere confortul şi atenţia pe care pacienţii şi le doresc (29%), prin sancţionarea cadrelor medico-sanitare care acceptă aceste plăţi (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar şi printr-un sistem de plăţi directe, transparente (coplată) (14%).

    Pentru a nu deveni corupţi, respondenţii au apreciat că suma minimă netă cu care ar trebui plătiţi medicii ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenţi şi 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale.

    Veniturile (salariile) minime nete care ar trebui oferite medicilor se corelează cu nivelul de venituri şi de studii al respondenţilor. Cu cât nivelul de instruire şi venitul subiectului creşte, cu atât salariul
    care ar trebui oferit medicului creşte, a relevat studiul citat.

    Referitor la cauzele identificate de respondenţi pentru nivelul sporit de corupţie percepută în cadrul sistemului public de sănătate, au fost identificaţi o serie de factori: legislativi, administrativi, de control şi de natură personală.

    Dintre factorii legislativi, respondenţii au apreciat că principalele cauze care stau la baza apariţiei corupţiei în sistemul sanitar sunt: alocarea pentru acest sistem a unui procent insuficient de fonduri din bugetul de stat (42% dintre respondenţi), precum şi absenţa legislaţiei axate pe măsuri de prevenire a fenomenului (35%).

    Dintre factorii administrativi, un sfert dintre respondenţi au apreciat că fenomenul corupţiei este favorizat de nivelul scăzut de salarizare din sistemul public de sănătate, 20% au reclamat birocraţia excesivă, iar 17% au reclamat incompetenţa personalului de conducere.

    În ceea ce priveşte factorii de control, 50% au apreciat că fenomenul corupţiei este favorizat de insuficienţa măsurilor de sancţionare a personalului corupt, iar 45% de ineficienţa structurilor de control din sistemul medical.

    Dintre factorii de natură personală, 33% dintre respondenţi au reclamat ca factor favorizant obişnuinţa pacienţilor de a oferi bani sau atenţii, 29% recunoscând că fenomenul corupţiei poate fi favorizat şi de “complicitatea” pacienţilor, în timp ce 27% fac referire şi la lipsa integrităţii personalului din serviciile de sănătate.

    Analizând gradul de cunoaştere a legislaţiei privitoare la semnalarea cazurilor de corupţie, un alt aspect important evidenţiat de rezultatele acestei cercetării este faptul că 75% dintre persoanele intervievate nu cunosc că la nivelul fiecărui spital funcţionează un consiliu etic care are în atribuţii gestionarea sesizărilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar. Deşi 25% dintre respondenţi ştiu despre această instituţie, 88% dintre ei nu au sesizat-o niciodată.

    În ceea ce priveşte percepţia pacienţilor intervievaţi asupra măsurilor de prevenire şi combatere a corupţiei, la întrebarea referitoare la necesitatea unei mai bune supravegheri a achiziţiilor publice din sistemul sanitar, 82% dintre respondenţi au apreciat că măsura este utilă. De asemenea, 83% dintre ei sunt de acord cu existenţa unei structuri care să verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente şi consumabile în sectorul sanitar.

    Cercetarea a fost realizată pe un eşantion tristadial, reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia adultă a României, format din 1.076 persoane. Eroarea maximă a studiului este de +/-2.8%, la un nivel de încredere de 95%.

    Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului “Bună Guvernare prin Integritate şi Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc”, implementat de Ministerul Sănătăţii în colaborare cu Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei.

  • Google: Românii au căutat anul trecut de 550 milioane de ori informaţii despre sănătate

    Totodată, potrivit datelor Google România, 25% dintre căutări au vizat serviciile de sănătate, iar 12% serviciile farmaceutice.

    “Anul trecut au fost 550 milioane de căutări în domeniul sănătăţii, este foarte mult. Comparând cu alte sectoare precum cel de frumuseţe şi îngrijire personală, financiar şi turism am rămas surprins, pentru că mă aşteptam ca oamenii să caute mai multe informaţii despre produsele de înfrumuseţare, dar partea de sănătate depăşeşte acest segment inclusiv cumulat cu finanţele”, a declarat Răzvan Iordache, Industry Analyst la Google România, în conferinţa Healthcare Connections.

    În topul căutărilor privind problemele de sănătate se află subiecte precum ebola, calculator sarcină, hemoroizi şi zona zoster. În cazul serviicilor de sănătate cele mai multe căutări au avut ca obiect reţelele private precum MedLife şi Regina Maria, iar la servicii farmaceutice Farmacia Tei şi Sensiblu.

    Potrivit datelor Google, tot mai mulţi români folosesc smartphone-urile şi tabletele pentru a accesa internetul, ponderea acestora crescând de la 5% în 2012, la 41% la începutul acestui an.

  • Cardul de sănătate devine operaţional din februarie. Va fi distribuit şi prin intermediul medicilor de familie

    Procedura este introdusă după ce preşedintele Societăţii Naţionale de Medicină, Rodica Tănăsescu, a fost recent citată în presă afirmând că ideea ca medicii de familie să distribuie cardurile rămase nelivrate de către poştă este inacceptabilă, deoarece creează o premisă pentru activităţi birocratice.

    Ordonanţa introduce unor noi reguli pentru sistemul de management al calităţii serviciilor medicale, modificând în acest sens Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii.

    “Potrivit actului normativ, cardurile naţionale de asigurări sociale de sănătate, care se distribuie prin serviciile poştale, vor putea fi distribuite şi prin intermediul altor mijloace (de exemplu, medicii de familie)”, arată Guvernul printr-un comunicat de presă.

    Tot în şedinţa de miercuri, Guvernul a decis ca aceste carduri naţionale de asigurări sociale de sănătate să devină operaţionale începând cu 1 februarie 2015 şi să poată fi utilizate de către asiguraţi la medicii de familie, în spitale şi în farmacii, precum şi de către furnizorii de servicii medicale, medicamente sau dispozitive medicale.

    Pentru o perioadă de trei luni, respectiv între 1 februarie şi 30 aprilie, cardul de sănătate va putea fi utilizat în paralel cu sistemul actual, urmând ca începând cu 1 mai utilizarea acestui document în sistemul de asigurări sociale de sănătate să devină unicul instrument de validare a serviciilor medicale.

    Serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală se acordă în condiţiile actelor normative în vigoare, fără a fi necesar cardul naţional de asigurări sociale de sănătate.

    Persoanele care vor împlini vârsta de 18 ani după 1 februarie 2015 sau dobândesc calitatea de asigurat prin plata contribuţiei ulterior acestei date şi, ca urmare, nu li s-a emis încă un card naţional de sănătate, vor face dovada calităţii de asigurat in baza unei adeverinţe de asigurat eliberată de casa de asigurări de sănătate. Această adeverinţă este valabilă până la data la care asiguratul intră în posesia cardului, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data emiterii acestuia.

    Persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă primirea cardului naţional, vor depune o declaraţie pe proprie răspundere în acest sens la casa de asigurări de sănătate la care sunt luate în evidenţă, însoţită de cardul naţional, în situaţia în care acesta a fost distribuit. Aceste persoane vor face dovada calităţii de asigurat pe baza adeverinţei de asigurat, având o valabilitate de trei luni, eliberată la solicitarea asiguratului de către casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă.

    Cardurile naţionale de sănătate nedistribuite şi predate de către operatorul de servicii poştale la casele de asigurări de sănătate urmează a fi distribuite asiguraţilor de către casele de asigurări de sănătate, fie prin prezentarea acestora la sediul casei de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, fie prin intermediul medicilor de familie, cu ocazia primei prezentări în vederea acordării unui serviciu medical.

    Executivul a decis, totodată, înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate, prin reorganizarea Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor (CONAS). Noua instituţie va avea rolul să supravegheze, prin evaluări sistematice şi mecanisme juridice, respectarea calităţii actului medical în toate formele sale.

    Noile reglementări creează cadrul juridic necesar pentru a extinde implementarea managementului calităţii serviciilor medicale, aplicat în prezent doar pentru spitale, la toate unităţile sanitare, şi, astfel, toate unităţile sanitare vor intra în procesul de evaluare în vederea acreditării.

    Acreditarea este procesul prin care se validează faptul că serviciile medicale oferite de o unitate sanitară sunt conforme cu standardele adoptate de Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate, proces în urma căruia unităţile sanitare sunt clasificate pe categorii de acreditare.

    Poşta Română a câştigat prin licitaţie, în vara anului trecut, contractul de distribuţie a cardurilor de sănătate la nivel naţional. Valoarea totală a contractului este de 37,5 milioane de lei şi are o durată de patru ani. Volumul total care urmează a fi livrat, la nivel naţional, pe durata celor patru ani, este estimat la aproximativ 13,6 milioane de carduri, din care 12,26 milioane au fost deja livrate.

     

  • Cardul de sănătate, obligatoriu din 1 aprilie – proiect

    Astfel, potrivit proiectului, începând cu data de 1 februarie 2015, în sistemul de asigurări sociale de sănătate se utilizează cardul de sănătate de către asiguraţi şi furnizorii de servicii medicale, medicamente şi, după caz, de furnizorii de dispozitive medicale în condiţiile actelor normative în vigoare. Până în 31 martie vor funcţiona în paralel atât cardul naţional de sănătate, cât şi sistemul actual.

    Totodată, proiectul de act normativ prevede că serviciile medicale pentru situaţiile de urgenţă medico-chirurgicală se acordă în condiţiile actelor normative în vigoare.

    Pe cip-ul cardului naţional se înregistrează şi pot fi accesate datele pe care le-a acceptat asiguratul.

    Pentru situaţiile în care persoanelor asigurate în vârstă de peste 18 ani nu li s-a emis cardul naţional, aceştia fac dovada calităţii de asigurat pe baza documentelor în vigoare, respectiv verificarea în sistemul asigurărilor, pe site-ul casei de care aparţine, până la data la care asiguratul intră în posesia cardului, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data emiterii acestuia.

    Persoanele care refuză în mod expres, din motive religioase sau de conştiinţă primirea cardului naţional vor depune o declaraţie pe proprie răspundere în acest sens la casa de asiegurări de sănătate la care este luat în evidenţă, însoţită de cardul naţional în situaţia în care acesta a fost distribuit, şi vor face dovada calităţii d asigurat pe baza adeverinţei de asigurat, având o valabilitate de trei luni, eliberată la solicitarea asiguratului de casa de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă.

    Totodată, prin respectivul proiect, se impune păstrarea şi arhivarea de către casele de asigurări de sănătate a cardurilor naţionale refuzate, precum şi eliberarea ulterioară a acestora la solicitarea scrisă a asiguraţilor care au refuzat iniţial dovedirea calităţii de asigurat pe baza acestora.

    Cardurile naţionale nedistribuite şi predate de către operatorul de servicii poştale la casele de asigurări de sănătate urmează a fi distribuite asiguraţilor de către casele de asigurări de sănătate, fie prin prezentarea acestora la sediul casei de asigurări de sănătate la care este luat în evidenţă asiguratul, fie prin medicii de familie cu ocazia primei prezentări în vederea acordării unui serviciu medical.

    Cardurile naţionale nedistribuite de medicii de familie într-o perioadă de 12 luni de la primirea acestora vor fi returnate caselor de asigurări de sănătate. În caz de nedistribuire, cardurile naţionale vor fi arhivate de casele de asigurări de sănătate în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, urmând ca la expirarea perioadei de arhivare stabilite în condiţiile legii să se procedeze la distrugerea acestora.

    Asiguratul suportă contravaloarea cardului naţional, precum şi cheltuielile aferente distribuţiei acestuia în situaţia solicitării eliberării unui duplicat ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării cardului, în situaţia modificării datelor personale de identificare, precum şi în alte situaţii justificate la solicitarea asiguratului, mai prevede proiectul de act normativ.

     

  • CNAS: Sute de medici de familie au ridicat, deja, cardurile de sănătate pentru pacienţii lor

    “Toate casele judeţene de asigurări de sănătate ne-au transmis că deja medicii de familie au început să ridice cardurile de sănătate pentru asiguraţii înscrişi pe listele lor. Până acum vorbim de câteva sute de medici de familie”, a spus purtătorul de cuvânt al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Mihaela Tănase.

    În Capitală au fost depuse cereri pentru ridicarea cardurilor naţionale de sănătate de către 10 societăţi medicale, în care lucrează peste 70 de medici. Potrivit estimărilor oficiale, în Capitală ar fi aproape 10 la sută dintre medicii de familie care au depus cereri pentru ridicarea cardurilor de sănătate destinate propriilor asiguraţi.

    Poşta Română a anunţat, joi, că a distribuit cardurile de sănătate către 12,26 milioane persoane, 93% din beneficiarii documentelor care atestă calitatea de asigurat în sistemul public de sănătate, a mai spus Tănase.

    Potrivit Poştei Române, 8.000 de asiguraţi au refuzat cardul, în timp ce alţii şi-au schimbat domiciliul fără să notifice sau nu s-au prezentat la oficiul poştal pentru a ridica acest document.

    Poşta Română a câştigat prin licitaţie, în vara anului trecut, contractul de distribuţie a cardurilor de sănătate la nivel naţional. Valoarea totală a contractului este de 37,5 milioane de lei şi are o durată de patru ani. Volumul total care urmează a fi livrat, la nivel naţional, pe durata celor patru ani, este estimat la aproximativ 13,6 milioane de carduri, din care 12,26 milioane au fost deja livrate.

  • Opinie Dragoş Damian: Personalitatea anului 2014 în sănătate: HTA

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.

    HTA-ul a apărut în Europa ca o necesitate de frânare a creşterii costurilor din sistemele sanitare şi a presiunilor diferiţilor furnizori, care cereau ca absolut orice medicament sau serviciu de sănătate să fie decontat din bani publici. HTA-ul poate fi descris drept un compromis ştiinţific între cei care plătesc pentru serviciile medicale aşteptând ca totul să fie gratuit şi cei care concep politicile publice de sănătate, care atunci când nu folosesc sănătatea drept capital electoral realizează că nu vor avea niciodată bani suficienţi să finanţeze nevoile din domeniu.

    Acolo unde este funcţional, HTA-ul este „science based“, adică există institute de referinţă în Marea Britanie, Franţa şi Germania în care lucrează experţi medicali şi economici. Ei stabiliesc criterii de includere şi excludere medicale şi financiare în şi din aşa-zisele „liste pozitive“, adică liste de medicamente, bunuri şi servicii care pot fi decontate din banii contribuabililor. Pentru că a lua o decizie asupra acestui subiect nu este tocmai uşor, dacă te gândeşti că tratamentul de ultimă generaţie în hepatită costă 50.000 de euro pe an pentru un pacient, echivalentul a circa 100 de intervenţii SMURD care pot să salveze probabil mai bine de 100 de pacienţi.

    Aşa că a venit momentul să apară şi în România o astfel de procedură de evaluare şi aşa cum era de aşteptat a întârziat circa doi ani pentru că: 1. puterea şi opoziţia erau invariabil în dezacord asupra a cum trebuie să arate şi 2. cei care nu voiau ca ea să existe, pentru că poate deveni un instrument eficient, au combătut-o cu tot arsenalul din dotare.

    Apariţia unui HTA în România este într-adevăr un pas înainte, dacă facem un inventar asupra modului cum au fost concepute celelalte trei liste pozitive de medicamente. Bunăoară, lista de medicamente din 2002 conţinea şi medicamente care încă nu fuseseră înregistrate în România. Lista din 2004 s-a modificat între momentul în care a fost aprobată de guvern şi cel în care a fost publicată în Monitorul Oficial, ducând la demiterea unui ministru al sănătăţii. Iar lista apărută în 2008 a fost cauza principală a haosului financiar din sănătate din perioada 2009-2013, ducând cheltuielile cu medicamentele de la circa 300 milioane de euro pe an la mai bine de 1,3 miliarde. Cu ce rezultat?, s-ar întreba pe bună dreptate unii.

    Dar ca mai toată legislaţia transpusă din import, HTA-ul românesc este din păcate scos din context. În primul rând, apare mult prea târziu, după ce actualizarea listei din 2008 a zdruncinat întregul sistem. În al doilea rând, paradoxal, apare mult prea devreme – ţările în care a fost introdus cheltuiau la introducere deja peste 250 de euro/capita pentru medicamente, în vreme ce România se zbate la sub 70 de euro. În al treilea rând, pare a nu mai fi necesar. Faptul că orice deficit de finanţare peste nivelul din 2012 este imputat producătorilor prin infama taxă „claw-back“, care se estimează a trece de 25% în 2015, face ca producătorii să dea practic gratis medicamentele. Şi, nu în ultimul rând, pentru că nu este însoţit de protocoale terapeutice: cine are interes să producă un protocol când poţi utiliza cel mai scump medicament, iar dacă terapia nu dă rezultate este de vină tocmai medicamentul?

    Şi totuşi, în ciuda limitărilor, cred că HTA-ul merită titlul de personalitatea anului în sănătate, asta pentru că a suscitat cea mai amplă dezbatere publică din sistem, dar şi pentru că a existat curaj pentru a-l pune în aplicare. Îmi place să spun că personalitatea ultimilor cinci ani în sănătate este curajul autorităţilor de a pune în aplicare măsuri de sustenabilizare a sistemului.

    Atât statisticile, cât şi bunul simţ ne cer să facem din sănătate un subiect public mult mai amplu dezbătut. Provocările următorilor cinci ani sunt enorme peste tot în lume. Nu degeaba revista „Time“, inventatoarea conceptului, a decretat personalitatea anului 2014 „Luptătorul contra Ebola“.

  • Bilanţul epidemiei de Ebola a depăşit 6.900 de morţi, anunţă OMS

    Până la 14 decembrie, 18.569 de persoane au contractat virusul mortal în trei dintre ţările cele mai afectate, şi anume Guineea, Liberia şi Sierra Leone, iar 6.900 au murit.

    În total, 18.603 cazuri de infectare cu Ebola şi 6.915 decese au fost înregistrate în opt ţări de la începutul epidemiei, în decembrie 2013.