BusinessMagazin

Tag: politie

  • Una din cinci ţigarete aflate pe piaţă este de contrabandă

    A fost lansată o nouă campanie publică de conştientizare a efectelor profund negative ale contrabandei, care se va derula în perioada martie – iunie, în 15 judeţe din apropierea graniţelor de vest, sud-vest, nord şi nord-est, cele mai afectate de comerţul ilegal cu ţigarete. Campania se va desfăşura în parteneriat cu Direcţia Generală a Vămilor, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, cu sprijinul Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara şi al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş, fiind iniţiată de Euromonitor Business Consulting Services, prin www.faracontrabanda.ro, cu sprijinul JTI. Mesajele campaniei vor fi distribuite prin intermediul mai multor canale: presă, panotaj stradal, comunicare directă.

    Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut brusc în ianuarie 2015 la 19,2%, faţă de 15,4% în noiembrie anul trecut, conform datelor companiei de cercetare Novel. Procentul de 19,2% bate recordul ultimilor patru ani, perioadă în care media comerţului ilegal cu ţigarete s-a situat la 14,7%.

     „Lansăm această campanie publică în regiuni de frontieră, pentru că aceste zone sunt, dintotdeauna, cele mai vulnerabile la contrabandă. În ţările vecine, care nu sunt membre ale Uniunii Europene şi care aplică alt sistem de taxare decât cel comunitar, preţul unui pachet de ţigarete este şi de 5-6 ori mai mic decât în România. Drept urmare, profitul contrabandiştilor este imens. Mesajul campaniei, «Aparenţele înşală», are rolul de a evidenţia faptul că reţelele de contrabandişti, începând cu furnizorii şi terminând cu vânzătorii, profită îndeosebi de pe urma celor cu venituri modeste. Este nevoie ca fiecare dintre noi să înţeleagă că piaţa neagră e o plagă pentru societate, iar cine cumpără un pachet de ţigarete aparent «ieftine», de contrabandă, se lasă de fapt furat şi contribuie direct la creşterea criminalităţii”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services.

    „Avem cea mai extinsă frontieră externă a UE, de peste 2.000 de kilometri. Contrabanda cu ţigarete, prin magnitudinea pierderilor cauzate la buget, este o problemă foarte serioasă la nivel naţional. Aşa cum am mai declarat, este necesară o nouă strategie naţională de combatere a comerţului ilegal cu ţigarete, pentru perioada 2015-2018, care să vizeze îmbunătăţirea cadrului de reglementare şi măsurile concrete ce trebuie implementate în mod concertat  de către toate instituţiile responsabile. DGV va continua şi pe viitor să acţioneze ferm în vederea reducerii contrabandei şi va încuraja iniţiative precum cea de faţă, menite să conştientizeze gravitatea fenomenului. În momentul de faţă, sunt active în aceste puncte, cu sprijinul producătorilor de ţigarete, 33 de echipe canine specializate îndetectarea ţigaretelor şi 11 echipe canine cu dublă specializare – depistare droguri şi ţigarete. Au fost semnate protocoale de colaborare între ANAF şi marii producători de ţigarete, între DGV şi Administraţia Vamală din Moldova şi Serbia, cu obiectivul combaterii traficului ilegal cu ţigarete. Un document similar va fi convenit cu Ucraina. De asemenea, vom dispune măsuri specifice de control al traficului în punctele vamale”, a declarat Claudiu Ardeleanu, directorul general al Direcţiei Generale a Vămilor.

    „Având în vedere inclusiv prejudiciile aduse bugetului de stat, Poliţia de Frontieră Română a întreprins şi va continua să aplice, independent sau împreună cu celelalte instituţii abilitate, măsuri ferme în toate zonele de competenţă, în vederea depistării şi sancţionării persoanelor implicate în traficul ilegale cu bunuri de larg consum şi produse accizabile, precum şi reţinerii în vederea confiscării a mărfurilor traficate. Dovadă stau acţiunile operative desfăşurate permanent de instituţia noastră pentru anihilarea grupurilor infracţionale, precum şi capturile de ţigarete de contrabandă înregistrate în zona noastră de competenţă.

    Totodată, consider că un rol important în prevenirea şi combaterea acestui fenomen îl au cetăţenii, care pot sprijini autorităţile statului prin semnalarea unor astfel de activităţi infracţionale. Drept urmare, dorim să atragem cetăţenii de bună credinţă de partea autorităţilor de aplicare a legii. Astfel, oamenii pot apela cu încredere numărul de urgenţă al Poliţiei de Frontieră, 021/9590, unde pot semnala sau sesiza săvârşirea unor fapte ilegale în zona noastră de competenţă”, a declarat comisarul şef Iliuţă Cumpănaşu, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Timişoara.

    „În cadrul activităţilor de combatere a criminalităţii organizate, Inspectoratul de Poliţie Judeţean Timiş, alături de celelalte structuri teritoriale ale M.A.I., acţionează pe sectorul transfrontalier pentru combaterea contrabandei cu ţigarete şi  tutun, în special pe căile de comunicaţie şi în localităţile de la frontiera cu Serbia. Astfel, sub coordonarea Inspectoratului General al Poliţiei Române şi al procurorilor D.I.I.C.O.T., se desfăşoară frecvent activităţi, în sistem integrat, cu poliţişti de frontieră, beneficiind de suportul de specialitate al ofiţerilor D.I.P.I., pentru identificarea persoanelor şi a grupărilor infracţionale organizate, implicate în acte de contrabandă. În baza Planurilor de Cooperare, împreună cu I.J.J. Timiş şi Poliţiile locale, permanent se organizează acţiuni specifice în municipiile şi oraşele timişene, pentru combaterea faptelor ilegale de comercializare stradală a ţigaretelor şi a altor produse accizabile. În colaborare cu reprezentanţii administraţiei fiscale se realizează un cumul de competenţe şi o coordonare unitară pentru concentrarea resurselor în vederea combaterii eficiente a contrabandei, acontrafacerii şiacomerţului ilegal cu produse din tutun. Obiectivul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş este dinamizarea activităţilor desfăşurate de poliţişti în acest domeniu, pentru optimizarea rezultatelor”, a declarat comisarul şef de poliţie Ion Mirescu, Împuternicit şeful Inspectoratului de Poliţie Judeţean Timiş.

    „Creşterea abruptă a contrabandei din ianuarie este în mare măsură rezultatul politicilor fiscale necorelate cu eforturile de combatere. La aceasta se adaugă contextul geo-politic: conflictul din Ucraina, deprecierea grivnei şi a leului moldovenesc, inflaţia din Republica Moldova se reflectă în preţurile ţigaretelor din ţările vecine şi reprezintă un stimul pentru escaladarea contrabandei. În curând, intră în vigoare acordul de mic trafic România-Ucraina, ceea ce înseamnă că cetăţenii din zonele limitrofe vor putea circula fără viză. Este, fără îndoială, un lucru lăudabil pentru istoria bunelor relaţii dintre cele două ţări, dar infractorii vor profita de această breşă. Chiar şi o realizare îndelung aşteptată în domeniul infrastructurii, cum este inaugurarea podului de la Vidin-Calafat, are impact negativ asupra pieţei legale a ţigaretelor. Pentru că, pe frontiera internă a UE, între Bulgaria şi România, nu mai există control vamal, transporturile de tutun şi ţigarete «cheap whites» sunt în creştere alarmantă. De aceea, este în interesul nostru să sprijinim eforturile autorităţilor şi campaniile de acest gen”, a declarat Gilda Lazăr, Director Corporate Affairs & Communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

  • Din ciclul “e bine de ştiut”: tarifele unui ucigaş plătit italian

    Este vorba de Giancarlo Orsini, de 48 de ani, care a “rezolvat” o serie de probleme pentru mafie în anii 2013 şi 2014. Astfel, investigatorii au aflat că a ologi pe cineva Orsini primea 3.500 de euro, iar o crimă costa 25.000 de euro. Orsini a mărturisit cinci atentate armate şi crime, relatează Telegraph, care preia Corriere della Sera.

    Modul de acţiune era relativ simplu: Orsini ajungea la locul faptei călare pe scuter şi purtând cască şi ochelari de soare, anunţa că este călăul şi trăgea. Pe Cinzia Pugliese, o cosmeticiană de 61 de ani, a împuşcat-o picioare, în salonul ei, pentru 3.500 de euro. Pe Frederico Di Meo, un dealer de cocaină de 37 de ani care a intrat în conflict cu o bandă de albanezi, l-a împuşcat, pentru 17.000 de euro, în piept şi în cap, în faţa unui supermarket.

    Pe Sesto Corvini, un cămătar care se ocupa şi de dezvoltări imobiliare, l-a împuşcat în maşină, undeva în suburbiile Romei. A primit pentru asta 25.000 de euro. Poliţa a precizat că l-a prins pe Orsini după ce un scuter furat şi folosit într-un jaf a fost identificat la locuinţa sa; tot acolo au mai fost găsiţi ochelarii de soare stropiţi cu sânge şi arma folosită în atacuri.

  • Un cunoscut lider al cartelului de droguri Los Zetas a fost capturat în Mexic

    Oficialul citat a declarat că bărbatul, cunoscut ca Z-42 a fost arestat miercuri dimineaţa într-un raid efectuat în San Pedro Garza Garcia, o suburbie bogată a oraşului Monterrey, situat în nordul Mexicului.

    Guvernul mexican a oferit o recompensă de 30 de milioane de pesos (două milioane de dolari) pentru capturarea lui Morales, pentru acuzaţii legate de arme şi crimă organziată. Agenţia americană antidrog (DEA) a oferit o recompensă de cinci milioane de dolari pentru capturarea sa, afirmând că acesta este căutat pentru acuzaţii legate de trafic de droguri.

    Suspectul este fratele lui Miguel Angel Trevino Morales, descris drept cel mai însetat de sânge lider al cartelului, arestat în iulie 2013. Omar a preluat cel mai probabil conducerea Zetas – o bandă formată iniţial din dezertori dintr-o unitate de elită a armatei – după arestarea fratelui său, în 2013.

    Gruparea Los Zetas a fost creată la sfârşitul anilor ’90 de către foşti membri ai unui corp de elită din cadrul armatei mexicane care au devenit o gardă personală a liderului cartelului din Golf, Osiel Cardenas Guillen, arestat în 2003 şi extrădat ulterior în Statele Unite.

    Însă membrii Zetas s-au despărţit, în 2010, de foştii lor şefi din cartelul din Golf, provocând o luptă sângeroasă în nord-estul Mexicului.

    Organizaţia lui Trevino se confruntă, totodată, în mai multe regiuni ale Mexicului, cu puternicul cartel Sinaloa, condus de către cel mai puternic şef mafiot din ţară, Joaquin “El Chapo” Guzman, pentru preluarea controlului asupra rutelor drogurilor spre Statele Unite şi asupra altor activităţi criminale, ca răpiri de imigranţi, extorsiune de bani prin intimidare sau abuz de forţă ori furt de carburant.

    Între crimele extrem de sângeroase care le sunt atribuite, membrii Zetas sunt desemnaţi ca având legătură cu masacrarea a 72 de imigranţi din America Centrală şi de Sud, găsiţi cu mâinile legate la spate, în curtea unei ferme în statul Tamaulipas (nord-est), în august 2010.

    Ei sunt responsabili, de asemenea, de incendierea unui cazinou la Monterrey (nord), unde au fost ucise 52 de persoane, aparent pentru că patronul cazinoului refuza să mai fie extorcat.

    Capturarea lui Omar Trevino Morales are loc după arestarea, vineri, a liderului unui alt cartel important, Servando Gomez, cunoscut sub numele de “La Tuta”. Gomez este suspectat că ar fi condus Cavalerii Templieri, un grup pseudo-religios care a preluat controlul multor sectoare ale economiei în statul Michoacan din vestul Mexicului.

    Cele două arestări reprezintă o veste bună pentru administraţia lui Enrique Pena Nieto, confruntată cu o serie de scandaluri în ultimele luni. “Guvernul avea nevoie să arate că unele dintre politicile sale sunt de succes”, a declarat Raul Benitez, expert în securitate la Universitatea Autonomă Naţională din Mexic.

    Ca şi Servando Gomez, Omar Trevino Morales a fost capturat fără să se tragă vreun foc de armă.

  • Poliţia dintr-un oraş german avertizează în legătură cu o ameninţare teroristă

    Poliţia din Bremen a declarat sâmbătă că a primit informaţii de la o “autoritate federală” în legătură cu “activităţile unor potenţiali islamişti”. Ei au afirmat că au fost luate “măsuri de securitate coordonate şi adecvate” pentru combaterea ameninţării cu un atac terorist, inclusiv în spaţii publice.

    Un purtător de cuvânt al poliţiei a declarat pentru agenţia DPA că toate clădirile importante sunt protejate.

    De la începutul anului, autorităţile germane au fost avertizate în legătură cu un potenţial pericol din partea islamiştilor radicali în repetate rânduri. În urmă cu două săptămâni, poliţia din oraşul Braunschweig din nordul ţării a anulat un carnaval după ce a primit informaţii concrete despre posibile atacuri cu motivaţie islamistă, în timp ce la 19 ianuarie o demonstraţie a mişcării antiislamizare Pegida a fost anulată din motive similare.

  • Aproape 2.000 de şoferi au rămas fără permise pentru că nu au acordat prioritate pietonilor

    Aproape 2.500 de poliţişti de la rutieră au acţionat, în perioada 16-19 februarie, atât în zonele cu potenţial de risc, cât şi în locurile unde au mai fost înregistrate evenimente rutiere în care au fost implicaţi pietoni, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

    În cele patru zile, poliţiştii au dat 15.854 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 13.903 pietonilor care au traversat prin locuri nepermise.

    De asemenea, 1.951 de şoferi care nu au acordat prioritate de trecere pietonilor care traversau regulamentar au fost amendaţi şi le-a fost suspendat dreptul de a conduce.

    Traversarea neregulamentară şi neacordarea de prioritate pietonilor care traversează regulamentar sunt unele dintre principalele cauze generatoare de accidente rutiere, a precizat Poliţia Română.

  • Poliţia canadiană a dejucat un complot privind uciderea unui “număr mare” de oameni la Halifax

    Potrivit postului canadian, poliţia a anunţat că a arestat trei suspecţi implicaţi în presupusul complot. Altul a fost găsit mort într-o casă din Timberlea, în aceeaşi provincie din sud-estul Canadei.

    “Pot să vă spun că un pont din partea publicului a declanşat investigaţia iniţială”, a declarat Brian Brennan, şeful Jandarmeriei Regale canadiene din Noua Scoţie. “Vrem ca oamenii să ştie că am aflat, am acţionat rapid şi am interceptat ameninţarea”, a adăugat el.

    Brennan nu a dezvăluit alte informaţii despre sursa informaţiilor.

    El a spus însă că un bărbat şi o femeie au plănuit să se ducă sâmbătă într-o zonă din Halifax “cu scopul de a deschide focul pentru a ucide cetăţeni şi apoi să să se sinucidă”.

    Comandantul Jandarmeriei din provincie a precizat că pontul a fost primit joi dimineaţa. Potrivit informaţiei, un băiat în vârstă de 19 ani din Timberlea şi o femeie în vârstă de 23 de ani din oraşul american Geneva (Illinois) aveau acces la arme de foc şi prezentau o ameninţare semnificativă.

    Poliţia l-a depistat pe băiatul în vârstă de 19 ani la Tiger Maple Drive în Timberlea, a pătruns în locuinţă şi l-a găsit mort, vineri. Rolul celorlalţi doi suspecţi bărbaţi, în vârstă de 20 de ani, din Halifax, şi în vârstă de 17 ani, din Cole Harbour, urmează să fie stabilit în cadrul anchetei, a anunţat poliţia în noaptea de vineri spre sâmbătă.

    Casa din Timberlea aparţine Patriciei Cody şi lui John Gamble, potrivit site-ului Guvernului provinciei.

    Poliţia i-a arestat vineri, la ora locală 2.00 (8.00, ora României) pe bărbatul în vârstă de 20 de ani şi pe femeie pe Aeroportul Internaţional Stanfield din Halifax. Femeia sosea în Canada, iar bărbatul o aştepta.

    Poliţia l-a arestat vineri, la ora locală 11.00 (17.00, ora României), pe celălalt băiat, în vârstă de 17 ani, la Cole Harbour.

    “Credem că i-am arestat pe toţi indivizii cunoscuţi în acest caz şi că am eliminat ameninţarea. Nu căutăm alţi suspecţi, în acest moment, în legătură cu ancheta”, a declarat Brennan.

    “Nu aş caracteriza evenimentul ca terorist. I-aş clasifica drept un grup de indivizi cu anumite convingeri şi care voiau să comită acţiuni violente împotriva cetăţenilor”, a subliniat el, fără să precizeze despre ce “convingeri” este vorba, dar indicând că “nu sunt de natură culturală”.

    Operaţiunea a implicat Poliţia din Haifax, Jandarmeria Regală, Departamentul american al Poliţiei din Geneva şi alte forţe de ordine.

    Moartea băiatului din Timberlea este anchetată de către Echipa de reacţie faţă de incidente grave, iar poliţia a avertizat că este vorba despre o ameninţare specifică, fără să precizeze care anume. “Cerem publicului să rămână vigilent în legătură cu orice văd suspicios online şi în comunitate şi să nu ezite să raporteze poliţiei”, a declarat Brennan într-o conferinţă de presă sâmbătă.

    Primarul Halifaxului, Mike Savage, a aflat despre complot joi noaptea, când a fost informat de către poliţie. “Vestea bună este că (poliţia) a descoperit totul şi a acţionat foarte eficient. Trebuie să fim mereu vigilenţi”, a declarat el.

    Primarul a precizat că se consultă cu poliţia, dar că nu au fost anulate evenimente programate sâmbătă.

    Ministrul pentru Securitate Publică Steven Blaney a lăudat, la rândul său, efortul poliţiei.

  • Adriean Videanu, aflat sub control judiciar, a fost la Secţia 12 Poliţie

    Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a ajuns la Secţia 12 Poliţie mai devreme decât ora stabilită săptămâna trecută, cu poliţiştii supraveghetori. Conform programului stabilit în cadrul măsurii controlului judiciar, Videanu trebuie să se prezinte la Secţia 12 Poliţie în zilele de marţi şi joi, la ora 09.00.

    Videanu a fost eliberat din arest în 6 februarie, după ce instanţa supremă a dispus cercetarea fostului ministru sub control judiciar, în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, în care este acuzat de complicitate la abuz în serviciu. Fostul ministru al Economiei a stat în arest preventiv din 31 ianuarie până în 6 februarie.

    În acelaşi dosar sunt arestaţi preventiv fosta şefă a DIICOT Alina Bica, consilierul acesteia Florentin Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş.

    Pe durata controlului judiciar, respectiv din 6 februarie până la 6 aprilie inclusiv, Adriean Videanu are interdicţie să părăsească ţara fără încuviinţarea procurorilor şi să se apropie sau să comunice cu Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş şi Ionuţ Mihăilescu, precum şi cu martorul Mihai Cristian Atănăsoaei.

    De asemenea, Videanu este obligat să se prezinte la Poliţie în zilele stabilite prin programul de supraveghere, să meargă la procurori şi în instanţă ori de câte ori este chemat şi să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa.

    Adriean Videanu este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale lui Videanu, care fusese dispus de procurorul ce instrumenta dosarul Romgaz-Interagro, în care fostul ministru este cercetat.

  • Adriean Videanu, aflat sub control judiciar, s-a prezentat la Secţia 12 Poliţie

    Fostul ministru al Economiei Adriean Videanu a ajuns la Secţia 12 Poliţie în jurul orei 10.30, la câteva ore după ce a fost lăsat să plece din Arestul Poliţiei Capitalei, în urma deciziei instanţei supreme de cercetare a sa sub control judiciar, în dosarul disjuns din cel al despăgubirii ilegale de la ANRP, în care este acuzat alături de fostul şef al DIICOT Alina Bica şi de Dorin şi Alin Cocoş.

    Videanu va stabili cu poliţiştii supraveghetori zilele în care se va prezenta la Poliţie în cadrul măsurii controlului judiciar.

    Instanţa supremă a admis, vineri, contestaţia lui Adriean Videanu la decizia din 31 ianuarie prin care s-a dispus arestarea sa preventivă şi a dispus eliberarea sa din arest şi cercetarea sub control judiciar, în dosarul în care este cercetat pentru complicitate la abuz în serviciu.

    În acelaşi dosar, fosta şefă a DIICOT Alina Bica, consilierul acesteia Florentin Mihăilescu, Dorin şi Alin Cocoş au rămas în arest, instanţa supremă menţinâd decizia din 31 ianuarie.

    Pe durata controlului judiciar, respectiv din 6 februarie până la 6 aprilie inclusiv, Adriean Videanu are interdicţie să părăsească ţara fără încuviinţarea procurorilor şi să se apropie sau să comunice cu Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş şi Ionuţ Mihăilescu, precum şi cu martorul Mihai Cristian Atănăsoaei.

    De asemenea, Videanu este obligat să se prezinte la Poliţie în zilele stabilite prin programul de supraveghere, să meargă la procurori şi în instanţă ori de câte ori este chemat şi să anunţe dacă îşi schimbă locuinţa.

    Adriean Videanu este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, Alina Bica, în februarie 2014, printr-o ordonanţă dată ca procuror-şef al DIICOT, cu încălcarea prevederilor legale de competenţă, a ridicat sechestrul asigurator asupra unui număr de 80 de acţiuni ale lui Videanu, care fusese dispus de procurorul ce instrumenta dosarul Romgaz-Interagro, în care fostul ministru este cercetat.

     

  • Elena Udrea, aflată sub control judiciar, a mers la Secţia 2 Poliţie

    Elena Udrea a ajuns la Secţia 2 Poliţie în jurul orei 10.45, aşa cum a stabilit cu poliţiştii supraveghetori, după ce procurorii au luat în cazul ei măsura controlului judiciar. Ea a stat în sediul Poliţiei mai puţin de zece minute.

    Deputatul PMP Elena Udrea este urmărită penal pentru spălare de bani şi fals în declaraţiile de avere, fiind acuzată că a dobândit şi folosit bunuri despre care ştia că provin din infracţiuni. Elena Udrea este sub control judiciar din 29 ianuarie până în 29 martie, în dosarul Microsoft.

    Pe durata controlului judiciar, Elena Udrea trebuie să respecte mai multe obligaţii, una dintre acestea fiind să se prezinte la Direcţia Naţională Anticorupţie şi la Secţia 2 Poliţie Bucureşti ori de câte ori este chemată. De asemenea, ea trebuie să informeze de îndată DNA şi Secţia 2 Poliţie Bucureşti cu privire la schimbarea locuinţei şi să se prezinte la Secţia 2 conform programului de supraveghere întocmit de organul de Poliţie, respectiv în zilele de marţi şi vineri.

    Udrea nu are voie să plece din Capitală decât cu încuviinţarea prealabilă a procurorului competent şi nici să se apropie de ceilalţi inculpaţi, alţi participanţi la comiterea infracţiunii, martorii din dosar sau să comunice cu aceştia direct sau indirect. În cazul în care va încălca obligaţiile, Elena Udrea riscă arestul la domiciliu sau cel preventiv.

    “Din probatoriul administrat până la acest moment, rezultă că inculpatul Cocoş Dorin a săvârşit infracţiunea de trafic de influenţă, sumele de bani obţinute cu titlu de folos necuvenit din săvârşirea acestei infracţiuni fiind utilizate în achiziţia de imobile şi pentru creditarea societăţilor. De asemenea, există acte (contracte de împrumut, chitanţe, contracte de vânzare – cumpărare imobile) şi declaraţiile de avere din perioada 2009 – 2014, din care rezultă că suspecta Udrea Elena Gabriela cunoştea provenienţa fondurilor utilizate pentru achiziţionarea de bunuri comune, având cunoştinţă şi de intenţia inculpatului Cocoş Dorin de obţinere a unor chitanţe false privind restituirea pretinsului împrumut pe care l-ar fi luat de la unul din cei doi mituitori”, a arătat DNA, într-un comunicatul de presă.

    Potrivit documentelor procurorilor DNA, Elena Udrea, fost ministru, în prezent deputat, era obligată să îşi declare averea, însă aceasta nu a notat, în declaraţiile de avere din 2010, împrumuturile acordate de fostul său soţ, Dorin Cocoş, firmei acestuia SC Euro Hotels International Co SRL, în condiţiile în care Udrea declara încasarea de dividende de la această societate.

    “Având în vedere obligaţia legală de a-şi declara averea, faptul că, în perioada 2009 – 2013, Udrea Elena Gabriela a declarat achiziţionarea mai multor bunuri imobile a căror valoare depăşeşte veniturile obţinute ca ministru, deputat sau din activitatea didactică se prezumă că aceasta a utilizat veniturile din alte surse – împrumuturi, dividende, asumându-şi răspunderea pentru provenienţa acestora”, se arată în documentele citate.

    Dorin Cocoş este arestat preventiv în dosarul Microsoft, alături de primarul suspendat al municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan. În arest preventiv au fost, până în 25 ianuarie, şi fostul ministru al Comunicaţiilor Gabriel Sandu şi omul de afaceri Dumitru Nicolae, aceştia fiind în prezent în arest la domiciliu.

    În dosarul Microsoft mai sunt vizaţi alţi opt foşti miniştri: senatorii Şerban Mihăilescu şi Ecaterina Andronescu, deputatul Valerian Vreme, europarlamentarul Dan Nica, Daniel Funeriu, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu şi Adriana Ţicău.

    Pe de altă parte, în dosarul “Gala Bute”, Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut luni aviz de la Parlament pentru urmărirea penală a deputatului Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, şi senatorului Ion Ariton, fost ministru al Economiei, fiind suspectaţi de fapte de corupţie.

    După ce DNA a cerut aviz pentru începerea urmăririi penale în cazul Elenei Udrea, deputatul PMP a declarat că implicarea sa în dosarul “Gala Bute” este legată de declaraţiile pe care le-a făcut la adresa directorului interimar al SRI, Florian Coldea, arătând că este o încercare de “intimidare” şi de “decredibilizare” a sa.

    “Mi se pare evident în acest dosar (“Gala Bute”, n.r.) că apariţia lui este legată de declaraţiile pe care le-am făcut la adresa generalului Coldea. Nu se poate să faci percheziţii la patru ani şi ceva de la eveniment, ce mai poţi să găseşti după patru ani şi ceva? Consider că este o încercare de intimidare şi de decredibilizare a mea, într-un dosar de acum patru ani”, a afirmat Udrea, la o conferinţă de presă.

    Udrea a mai spus că această încercare de decredibilizare a sa se face prin “îngroparea în acuzaţii, în cauze penale”.

    Deputatul PMP Elena Udrea a declarat vineri, într-un interviu acordat Hotnews, că a intervenit la Victor Ponta pentru numirea Codruţei Kovesi la conducerea DNA şi că actualul şef interimar al SRI Florian Coldea a fost cel care a propus revenirea lui Kovesi de la Bruxelles, afirmând că cei doi au “o foarte bună relaţie”.

    Udrea a mai precizat că a depus la DNA un denunţ împotriva actualului director interimar al SRI Florian Coldea, pe care îl acuză că a instrumentat campania împotriva sa, în denunţ fiind amintită şi Codruţa Kovesi, procurorul şef al DNA.

    Elena Udrea a mai spus că Victor Ponta i-ar fi spus adjunctului şefului SRI Florian Coldea, în prezenţa altor persoane, că dacă va ajunge preşedinte, să-şi caute de lucru, fără însă a preciza numele celor care au asistat la această discuţie.

    În acelaşi interviu, Elena Udrea afirmă că fostul său soţ, Dorin Cocoş, i-ar fi spus că, la solicitarea lui Florian Coldea i-a dus 500.000 de euro lui Sebastian Ghiţă, pentru a-şi finanţa televiziunea.

  • Udrea: Mă simt mai în siguranţă supravegheată de poliţie

    “Nu am încredere aproape în nimeni în acest moment”, a precizat Udrea, într-o declaraţie făcută la Palatul Parlamentului. “Leg ce mi se întâmplă de lucrurile pe care le ştiu despre cum funcţionează sistemul. Nu sunt parte a sistemului”, a adăugat Udrea.

    Ea a mai spus că nu acuză cu nimic SRI şi că ”un om, şi anume Coldea nu înseamnă o instituţie”.

    “Nu acuz cu nimic SRI, un om nu înseamnă o instituţie. Domnul Coldea este doar un om”, a arătat Udrea.

    Anterior, Udrea declarase că împlicarea sa de către DNA în dosarul ”gala Bute” este determinată de acuzaţiile sale la adresa directorului interimar al SRI, Florian Coldea şi că reprezintă o încercare de intimidare şi decredibilizare a sa.