Triplarea pretului titeiului in ultimii ani. pana la 130 de dolari pe baril, a dus rezervele Romaniei de aproximativ 550 de milioane de barili de petrol, aflate toate in exploatarea Petrom, la o valoare de peste 45 mld. euro. Aceasta inseamna circa 30% din PIB sau valoarea tuturor importurilor Romaniei in 2007.
Amanunte pe www.zf.ro
Rompetrol Rafinare Constanta (RRC), compania grupului Rompetrol care opereaza rafinaria Petromidia, a inregistrat in primul trimestru pierderi neconsolidate de 34,3 mil. lei (9,3 mil. euro), cu 57% mai mari decat in perioada similara a anului trecut, cu toate ca afacerile companiei au crescut cu 65%, la 1,94 mld. lei (526 mil. euro).
Click aici pentru mai multe amanunte.
La New York, un baril de petrol costa marti seara aproape 120 de dolari, un record absolut al tuturor timpurilor.
Mai multe amanunte, pw www.protv.ro
Desi exista de treizeci de ani, fondul – Autoritatea de Investitii din Abu Dhabi (ADIA) – a captat atentia de curand pe Wall Street si la Washington prin investitiile de marca pe care le-a facut in ultima vreme in Statele Unite si in alte parti ale lumii. Fondul ADIA si-a infiintat recent un departament care acum cumpara participatii in companii occidentale. Acest departament a stat in spatele investitiei de 7,5 miliarde de dolari (5,1 miliarde de euro) din noiembrie 2007 a ADIA in Citigroup, cea mai mare banca americana, si tot el a achizitionat o participatie extinsa la Toll Brothers, unul dintre cei mai mari constructori rezidentiali din SUA.
“Exista ideea ca Abu Dhabi n-ar trebui sa fie un simplu pion pe harta”, spune Frauke Heard-Bey, un istoric care a scris o carte despre evolutia politica a Emiratelor Arabe Unite. „Daca au banii care le permit sa cumpere companiile pe care le doresc, de ce sa nu o faca? De ce sa nu se impuna?“
ADIA este cel mai mare dintre toate fondurile suverane din lume – rezervoare gigantice de bani controlate de guverne cu vaste lichiditati la dispozitie, in special din Asia si Orientul Mijlociu. Dar Abu Dhabi, cel mai bogat dintre cele sapte emirate arabe, ofera putine date despre fondul sau. Putini din exterior stiu cu siguranta unde investeste ADIA sau cat de multi bani controleaza. Iar secretomania lasa imaginatia sa zboare: unele estimari sustin ca marimea fondului ar depasi o mie de miliarde de dolari.
La un moment dat, ADIA va ajunge cu siguranta si la acel prag. Dar pentru moment bancherii, fostii angajati si analistii familiarizati cu activitatea fondului il estimeaza la 650-700 de miliarde de dolari (peste 455 de miliarde de euro) – valoare de 15 ori mai mare decat cea a unui fond de investitii american de talia Fidelity Magellan Fund. In total, fondurile guvernamentale din state precum Emiratele Arabe Unite, Kuwait, Singapore, China si Rusia controleaza impreuna peste 2.000 de miliarde de dolari (1.300 de miliarde de euro), suma care ar putea ajunge la aproape 12.000 de miliarde pana in 2015, spun analistii.
Asemenea ordine de marime, in conditiile unor atitudini tot mai agresive abordate de ADIA si de alte fonduri suverane, au starnit ingrijorari ca acesti investitori de stat isi vor folosi bogatia si pentru interese politice, nu doar pentru ratiuni de castig financiar.
Secretomania din jurul ADIA a atras si ea suspiciuni. Fondul nu are departament de comunicare interna, desi sustine ca tocmai pregateste infiintarea unuia. Cand liderii de fonduri suverane din toata lumea s-au reunit in februarie la Davos, in Elvetia, pentru Forumul Economic Mondial, niciunul dintre oficialii ADIA nu a considerat necesar sa apara. Conducerea ADIA a refuzat sa faca vreun comentariu pentru acest articol. In multe privinte, tensiunea dintre dimensiunile de mamut ale ADIA – fondul este de doua ori mai mare decat cel al statului norvegian, considerat al doilea fond suveran ca marime din lume – si caracterul sau opac este reliefata de investitia in Citigroup.
De la nasterea ADIA in 1976, fondul a urmat o abordare conservatoare in ce priveste investitiile. Si-a incredintat activele unor manageri financiari straini si a achizitionat participatii in companii luand in calcul locul pe care acestea il ocupau in componenta unor indici bursieri de referinta precum Standard & Poor’s 500. ADIA este si unul dintre cei mai mari investitori institutionali in fonduri speculative si de private equity. Aceasta abordare a slujit bine ADIA si reflecta ideea larg impartasita ca scopul ultim al fondului este sa fie rezerva financiara pentru Abu Dhabi atunci cand veniturile din petrol nu vor mai fi atat de robuste ca acum. Cu toate acestea, beneficiind de consilierea unui sir intreg de bancheri straini care au lucrat la ADIA in anii ’70 si ’80, fondul a alocat mari parti din fondurile sale achizitiei de actiuni. Acum, in jur de 65% din activele sale – adica 450 de miliarde de dolari – sunt investite in actiuni, sustin bancherii. In prezent, fondul are un randament anual de 10-20%, spun cei care au cunostinte despre strategia de investitii a fondului.
Cu titeiul ajuns la 100 de dolari pe baril, bancherii si analistii estimeaza ca Abu Dhabi are un excedent de cel putin 50 de miliarde de dolari anual. Data fiind populatia redusa a emiratului, 80% din ea fiind de fapt straini, nici chiar cele mai generoase politici sociale si de investitii nu sunt in stare sa stirbeasca aceasta suma. In trecut, mare parte din surplusul de numerar al emiratului s-a dus catre ADIA, desi infiintarea in urma cu doi ani a unui alt fond mai mic, Consiliul de Investitii din Abu Dhabi, a dus la reducerea fluxului de capital catre ADIA, sustin analistii.
Obie Moore, 53 de ani, fost managing partner al casei de avocatura americane Salans in Romania, va deveni CEO-ul unui fond international de investitii al carui principal contributor va fi cel mai bogat om din Romania, Dinu Patriciu, prin Rompetrol Holding.
Cititi mai multe amanunte pe www.zf.ro
Pentru Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom Group, anuntarea rezultatelor financiare pentru 2007 a fost si prima comunicare a unor rezultate mai slabe fata de anul anterior.
De cand a intrat in portofoliul OMV, compania a avut salturi anuale si profit intotdeauna in crestere, chiar daca, tot intotdeaua, a pierdut la rafinare si marketing.
Este adevarat, cifra de afaceri nu a scazut dramatic in 2007, ci doar cu 1% comparativ cu 2006, din cauzele cunoscute: impactul mediului macroeconomic volatil, cresterea preturilor titeiului pe plan international, cresterea costurilor de aprovizionare, preturile de vanzare mai scazute si cantitatile mai mici vandute la export.
Numai ca tot sectorul de rafinare si marketing a avut pierderi: din profitul de 2,8 miliarde de lei (852 de milioane de euro) adus in companie de sectorul de explorare si productie, cea mai profitabila activitate a companiei, a ramas pana la urma un profit operational total de 588 de milioane de euro (1,9 miliarde de lei) din cauza pierderilor venite din rafinare si marketing.
Reinhard Pichler, directorul financiar al Petrom, explica scaderea din 2007 prin faptul ca pretul intern mediu pe care compania l-a realizat la titei, exprimat in dolari, a crescut cu 13% in 2007 comparativ cu 2006, atingand 63 de dolari pe baril, din cauza scumpirii pe plan international.
„Daca vorbim in lei insa, pretul intern a scazut de fapt cu 2% fata de 2006, fiind influentat de aprecierea leului fata de dolar in primele trei trimestre ale anului 2007“, arata Reinhard Pichler.
In ultimul trimestru al anului, cand directia cursului de schimb s-a schimbat, iar petrolul a ajuns la 100 de dolari pe baril, compania a avut tot un rezultat negativ, de aceasta data din cauza taxelor mai mari.
Volatilitatea din 2007 a afectat si celelalte companii prezente pe piata.
Igor Fedorinov, directorul general al rafinariei Petrotel Ploiesti, detinuta de grupul rus Lukoil, spune ca profitul operational din 2007, mai mic cu 24% fata de 2006, a fost cauzat de „un mediu de afaceri prea putin prielnic“. Profitul in scadere a venit insa pe fondul unei cifre de afaceri in crestere cu aproape 10%.
Conducerea Rompetrol considera ca pierderile Petromidia (care a avut la sfarsitul lui 2007 un rezultat net mai mic cu 66 de milioane de dolari decat cel obtinut in 2006) au fost direct influentate de factorii externi care au crescut foarte mult costurile. In primul rand pretul petrolului:
Rompetrol a fost anul trecut singura companie de pe piata fara rezerve proprii. Din acest an, odata cu integrarea Rompetrol in compania kazaha KazMunaiGaz, Petromidia ar putea sa nu mai fie la fel de sensibila la acest factor.
Singura companie care nu a inregistrat un rezultat negativ a fost MOL Romania, care se diferentiaza insa de celelalte trei companii prin faptul ca nu detine o rafinarie in Romania, cumparand carburanti din rafinariile Petrom, dar si de la rafinariile grupului din Ungaria.
MOL Romania a avut in primele noua luni din 2007 un profit net egal cu cel din tot anul 2006, de 6 milioane de euro, dar si o cifra de afaceri in crestere cu 60% fata de 2006.
Vanzarile companiei au scazut insa fata de 2006 cu 4,2%, ca urmare a reducerii cu 13% a retelei de distributie, in urma schimbului de benzinarii realizat cu Petrom (tranzactie prin care MOL a cedat 30 de benzinarii catre Petrom, primind in schimb 11 statii si o suma de bani).
Mariana Gheorghe considera ca si 2008 va fi un an la fel de volatil: „Nu preconiza m insa ca acest fapt va avea un impact major asupra activitatii noastre, deoarece cererea de produse petroliere este in continua crestere, iar noi facem investitii“.
Principalele directii ale investitiilor vor fi rafinariile si activitatea de explorare, urmand ca planul de investitii sa fie aprobat de AGA care va avea loc la 22 aprilie. Mariana Gheorghe va prezenta in AGA un plan de investitii mai mare cu 45% fata de 2007 (1,6 miliarde de euro).
Constantin Tampiza, directorul general al Lukoil Romania, a bugetat pentru acest an afaceri mai mari, mai ales ca se pregateste de o investitie importanta, si anume o centrala electrotermica pe platforma Petrotel, estimata la 100 de milioane de dolari, care va produce in jur de 50 MWh.
Dupa estimarile companiilor petroliere, piata produselor derivate din petrol ar putea avea o crestere intre 10 si 15% in acest an.
„15% este mai putin decat cresterea obisnuita pe piata romaneasca, dar in contextul actual este o estimare optimista“, spune Constantin Tampiza.
Mariana Gheorghe considera ca primele luni ale lui 2008 indica un ritm de crestere de 10%. Chiar cu aceasta crestere, directorul general al Petrom nu se asteapta la un profit mai mare decat in 2007, ci la o „profitabilitate comparabila cu cea din 2007“.
Pentru Mariana Gheorghe, directorul general al Petrom Group, anuntarea rezultatelor financiare pentru 2007 a fost si prima comunicare a unor rezultate mai slabe fata de anul anterior.
De cand a intrat in portofoliul OMV, compania a avut salturi anuale si profit intotdeauna in crestere, chiar daca, tot intotdeaua, a pierdut la rafinare si marketing.
Este adevarat, cifra de afaceri nu a scazut dramatic in 2007, ci doar cu 1% comparativ cu 2006, din cauzele cunoscute: impactul mediului macroeconomic volatil, cresterea preturilor titeiului pe plan international, cresterea costurilor de aprovizionare, preturile de vanzare mai scazute si cantitatile mai mici vandute la export.
Numai ca tot sectorul de rafinare si marketing a avut pierderi: din profitul de 2,8 miliarde de lei (852 de milioane de euro) adus in companie de sectorul de explorare si productie, cea mai profitabila activitate a companiei, a ramas pana la urma un profit operational total de 588 de milioane de euro (1,9 miliarde de lei) din cauza pierderilor venite din rafinare si marketing.
Reinhard Pichler, directorul financiar al Petrom, explica scaderea din 2007 prin faptul ca pretul intern mediu pe care compania l-a realizat la titei, exprimat in dolari, a crescut cu 13% in 2007 comparativ cu 2006, atingand 63 de dolari pe baril, din cauza scumpirii pe plan international.
„Daca vorbim in lei insa, pretul intern a scazut de fapt cu 2% fata de 2006, fiind influentat de aprecierea leului fata de dolar in primele trei trimestre ale anului 2007“, arata Reinhard Pichler.
In ultimul trimestru al anului, cand directia cursului de schimb s-a schimbat, iar petrolul a ajuns la 100 de dolari pe baril, compania a avut tot un rezultat negativ, de aceasta data din cauza taxelor mai mari.
Volatilitatea din 2007 a afectat si celelalte companii prezente pe piata.
Igor Fedorinov, directorul general al rafinariei Petrotel Ploiesti, detinuta de grupul rus Lukoil, spune ca profitul operational din 2007, mai mic cu 24% fata de 2006, a fost cauzat de „un mediu de afaceri prea putin prielnic“. Profitul in scadere a venit insa pe fondul unei cifre de afaceri in crestere cu aproape 10%.
Conducerea Rompetrol considera ca pierderile Petromidia (care a avut la sfarsitul lui 2007 un rezultat net mai mic cu 66 de milioane de dolari decat cel obtinut in 2006) au fost direct influentate de factorii externi care au crescut foarte mult costurile. In primul rand pretul petrolului:
Rompetrol a fost anul trecut singura companie de pe piata fara rezerve proprii. Din acest an, odata cu integrarea Rompetrol in compania kazaha KazMunaiGaz, Petromidia ar putea sa nu mai fie la fel de sensibila la acest factor.
Singura companie care nu a inregistrat un rezultat negativ a fost MOL Romania, care se diferentiaza insa de celelalte trei companii prin faptul ca nu detine o rafinarie in Romania, cumparand carburanti din rafinariile Petrom, dar si de la rafinariile grupului din Ungaria.
MOL Romania a avut in primele noua luni din 2007 un profit net egal cu cel din tot anul 2006, de 6 milioane de euro, dar si o cifra de afaceri in crestere cu 60% fata de 2006.
Vanzarile companiei au scazut insa fata de 2006 cu 4,2%, ca urmare a reducerii cu 13% a retelei de distributie, in urma schimbului de benzinarii realizat cu Petrom (tranzactie prin care MOL a cedat 30 de benzinarii catre Petrom, primind in schimb 11 statii si o suma de bani).
Mariana Gheorghe considera ca si 2008 va fi un an la fel de volatil: „Nu preconiza m insa ca acest fapt va avea un impact major asupra activitatii noastre, deoarece cererea de produse petroliere este in continua crestere, iar noi facem investitii“.
Principalele directii ale investitiilor vor fi rafinariile si activitatea de explorare, urmand ca planul de investitii sa fie aprobat de AGA care va avea loc la 22 aprilie. Mariana Gheorghe va prezenta in AGA un plan de investitii mai mare cu 45% fata de 2007 (1,6 miliarde de euro).
Constantin Tampiza, directorul general al Lukoil Romania, a bugetat pentru acest an afaceri mai mari, mai ales ca se pregateste de o investitie importanta, si anume o centrala electrotermica pe platforma Petrotel, estimata la 100 de milioane de dolari, care va produce in jur de 50 MWh.
Dupa estimarile companiilor petroliere, piata produselor derivate din petrol ar putea avea o crestere intre 10 si 15% in acest an.
„15% este mai putin decat cresterea obisnuita pe piata romaneasca, dar in contextul actual este o estimare optimista“, spune Constantin Tampiza.
Mariana Gheorghe considera ca primele luni ale lui 2008 indica un ritm de crestere de 10%. Chiar cu aceasta crestere, directorul general al Petrom nu se asteapta la un profit mai mare decat in 2007, ci la o „profitabilitate comparabila cu cea din 2007“.
Si pe piata londoneza, cotatiile titeiului Brent, care asigura doua treimi din livrarile mondiale de petrol erau in urcare. La bursa de marfuri din New York, contractele futures incheiate pentru grau, zahar, cupru, bumbac si cacao erau, de asemenea, pe un trend pozitiv, ceea ce a facut ca indicele UBS Bloomberg Constant Maturity Commodity Index sa atinga, la randul sau, cea mai mare valoare din istorie.
"Cresterea cotatiilor la titei este o consecinta a faptului ca investitorii ies din pietele financiare si intra pe piata de marfuri", apreciaza Victor Shum, senior principal la Purvin & Gertz Inc. din Singapore, citat de Bloomberg.
Contractele futures cu livrare in aprilie au crescut la bursa de marfuri din New York (New York Mercantile Exchange – NYMEX) pana la 102,08 dolari/baril. Ulterior pretul a mai scazut, astfel ca la ora 13:00 (ora Romaniei) cotatia se situa la 101,25 dolari per baril.
Pe piata din Singapore, euro a fost cotat la 1,5055 dolari, cea mai ridicata valoare de cand moneda unica a fost introdusa in Europa, in 1999.