De ce a simţit Victor Ponta nevoia să mintă că, pentru soţia ambasadorului Olandei, s-a închis un etaj al Spitalului Universitar, când era conştient că acest neadevăr poate fi demontat uşor, dacă stai de vorbă cu medici sau cu pacienţi sau dacă faci o simplă vizită la spitalul cu pricina?
Priviţi ce s-a întâmplat în realitate:
Aflat de mai bine de o săptămână în Turcia, unde s-a operat, premierul Victor Ponta i-a transmis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare în care a făcut însă o mare greşeală, iar în acest moment totul depinde de un singur document: fişa medicală.
Situaţia l-a luat prin surprindere pe premier, care şi-a anunţat colegii de partid, dar şi apropiaţii de planul de rezervă pe care îl are.
Ce au scris medicii turci în fişa medicală a lui Victor Ponta şi ce greşeală a făcut premierul
Hidratarea este esenţială în zilele caniculare, când este indicat consumul de apă, sucuri naturale şi iaurturi, în timp ce băuturile cu cofeină şi cele alcoolice, inclusiv berea – care răcoreşte pe moment, apoi moleşeşte -, sunt nerecomandate, avertizează managerul SABI, Alis Grasu.
Medicii de la spitalul Militar au decis, după ce l-au investigat pe premierul României, că acesta are nevoie de o operaţie urgentă, au precizat sursele citate.
PREMIERUL PONTA ARE NEVOIE DE O OPERAŢIE. DECIZIA MEDICILOR DE LA SPITALUL MILITAR
La conferinţă vor fi supuse dezbaterii cele mai noi aplicaţii şi programe sociale care folosesc tehnologia pentru a schimba in bine viata oamenilor, alături de personalităţi precum: Ravinder TAKKAR CEO, Vodafone România; Raed ARAFAT Fondator, Fundaţia pentru SMURD; Irina-Margareta NISTOR Preşedinte onorific, Fundaţia Vodafone România; Florina TĂNASE Director Legal&External Affairs, Vodafone România; Gyorgy PETER Director, Asociaţia Caritas Alba Iulia Asistenţă Medicală şi Socială; Florin GEORGESCU Director, Asociaţia Tandem; David NEACŞU Liderul primei expediţii româneşti pe Everest şi alpinist de renume internaţional; Dragoş DINU Membru în board-ul Fundaţiei Romanian Business Leaders; Angela GALEŢA Director, Fundaţia Vodafone România; Graham PEROLLS Preşedinte Fondator Fundatia Hospice Casa Speranţei; Prof. Dr. Vintilă MIHĂILESCU Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, antropolog; Andrei ROŞU Sportiv, primul maratonist care a intrat în Cartea Recordurilor pentru performanţa sa de a alerga 7 maratoane şi 7 ultramaratoane pe 7 continente şi Mihaela VLĂICULESCU Director, Asociaţia Sprijin pentru Diabet.
Dezvoltarea permanentă a tehnologiei şi apariţia unor dispozitive din ce în ce mai performante ne ajută nu numai în viaţa de zi cu zi, ci şi în îmbunătăţirea stării de sănătate a persoanelor care sufera de diverse afecţiuni. Pentru a prezenta astfel de proiecte aflate în derulare, dar şi pentru a dezbate noi programe în care tehnologia ar putea imbunatati viata oamenilor, Fundaţia Vodafone România şi Agenţia de presă Mediafax au iniţiat anul trecut conferinţa Mediafax Talks about Technology for Social Change, ajunsă acum la a doua ediţie.
În cadrul primei ediţii a acestui eveniment au fost prezentate proiecte care utilizează tehnologiile mobile pentru monitorizarea şi uşurarea vieţii pacienţilor. O parte dintre lectori au participat şi la ediţia trecută, Ravinder TAKKAR, CEO Vodafone România, apreciind parteneriatul Fundaţiei Vodafone România cu SMURD şi anunţând că soluţia tehnologică prin intermediul căreia paramedicii pot transmite imagini şi informaţii medicale de la locul unui accident către camerele de gardă din spitale va fi extinsă. Fondatorul Fundaţiei pentru SMURD, Raed ARAFAT, a spus că România este prima ţară din Europa, dacă nu şi din lume, în ceea ce priveşte telemedicina. Raed ARAFAT a prezentat live, prin intermediul tehnologiei 4G, cum funcţionează sistemul de telemedicină a SMURD.
Un proiect prezentat anul trecut a fost Controlin, un program de management dedicat persoanelor cu diabet, lansat de Asociaţia React şi Fundatia Vodafone România. Kit-ul pentru utilizarea acestuia include un glucometru de ultimă generaţie cu Bluetooth, consumabile şi un smartphone. Pacientul foloseşte zilnic glucometrul, care transmite prin Bluetooth către telefonul mobil valoarea glicemiei măsurate. Din telefon datele sunt transmise automat către server şi prelucrate în vederea furnizării de informaţii relevante pentru pacientul diabetic şi pentru medicul acestuia.
Un alt proiect prezentat la prima ediţie a conferinţei Mediafax Talks about Technology for Social Change este cel implementat cu succes de Fundatia Vodafone Romania şi Asociatia Inima Copiilor în secţia de terapie intensiva nou-născuţi a spitalului Marie Curie. Prin intermediul acestuia, medicii au posibilitatea de a vizualiza, de la distanţă, în detaliu, ce se întâmplă cu un pacient cu afecţiuni grave. Imaginile pot fi urmărite cu uşurinţă, întrucât camerele video folosite măresc imaginea de până la 12 ori. Momentul emoţionant al conferinţei a fost când participanţii au putut vedea live nou-născuţii de la spitalul Marie Curie.
Dar zonele unde tehnologia ar mai putea interveni pentru îmbunătăţirea vieţii noastre sunt multe şi, de aceea, Agenţia de presă Mediafax şi Vodafone România vă invită din nou la Mediafax Talks about Technology for Social Change pentru a descoperi şi anul acesta mai multe informatii despre aplicaţii mobile si programe inovatoare ale momentului puse în slujba comunităţii.
Evenimentul va reuni reprezentanţi ai organizaţiilor non-guvernamentale, ai instituţiilor publice şi private, medici, directori de spitale, reprezentanţi ai organizaţiilor de pacienţi, reprezentanţi ai companiilor din România.
Conferinţa va fi moderată de Elvira Gheorghiţă, Senior Reporter Mediafax şi cunoscutul blogger Cristian China-Birta.
Mai multe detalii, agenda evenimentului Mediafax Talks about Technology for Social Change – ediţia a II-a puteţi găsi pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/mediafax-talks-about-technology-for-social-change/prezentare-eveniment-70-2883
Atât pacienţii asiguraţi cât şi cei neasiguraţi pot beneficia, începând cu 1 aprilie, de o serie de servicii gratuite, incluse în pachetele medicale pentru 2015. Persoanele care nu sunt asigurate pot beneficia de o serie de servicii de medicină dentară de urgenţă: pansament calamnt şi drenaj endodontic; tratamentul paradontitelor apicale cu anestezie; tratamentul afecţiunilor paradontiului cu anestezie, chiuretaj alveolar şi tratamentul henoragiei (în situaţia în care se efectuează în aceeaşi şedinţă în care a fost extras dintele respectiv, nu este decontat de casa de asigurări de sănătate); decapuşonarea la copii; reducerea luxaţiei articulaţiei temporo-mandibulare; reparaţie/rebazare proteză (se acordă o dată pe an); reparaţie aparat ortodontic (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodontie şi ortopedie dento-facială).
Conform prevederilor legale, serviciile din pachetul minimal pot fi făcute de orice medic dentist, cu excepţia celui care presupune reparaţia aparatului ortodontic, iar dentiştii se ocupă numai de pansamentul calmant/drenajul endodontic.
Cei neasiguraţi trebuie să suporte integral costurile pentru investigaţiile paraclinice recomandate (radiogrfii şi tratament prescris).
Pachetul de bază pentru asiguraţi include: o consultaţie la un interval de 12 luni; tratamentul cariei; tratamentul afecţiunilor pulpare cu anestezie; pansament calmant/drenaj endodontic; tratamentul gangrenei pulpare; tratamentul paradontitelor apicale, prin incizie, cu anestezie; tratamentul afecţiunilor parodontiului cu anestezie; extracţia dinţilor temporari cu anestezie; extracţia dinţilor permanenţi cu anestezie; chiuretaj alveolar şi tratamentul hemoragiei; decapuşonarea la copii; reducerea luxaţiei articulaţiei temporo-mandibulare; proteza acrilică mobilizabilă pe arcadă (se acordă o dată la cinci ani); reparaţie/rebazare proteză (se acordă o dată pe an); element acrilic; element metalo-acrilic; reconstituire coroana radiculara; decondiţionarea tulburărilor funcţionale prin aparate ortodontice, inclusiv tratamentul angrenajului invers prin inel/gutiere, bărbiţă şi capelină (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodonţie şi ortopedie dento-facială); tratamentul angrenajului invers; aparate şi dispozitive utilizate în tratamentul malformaţiilor congenitale; şlefuirea în scop ortodontic/dinte; reparaţia aparatului ortodontic (se acordă numai de medicii de specialitate în ortodontie şi ortopedie dento-facială); mentinatoare de spaţiu mobile; sigilare/dinte (o procedură decontată la doi ani). Serviciile de medicină dentară pentru persoanele asigurate pot fi făcute de oricare medic dentist, mai putin decondiţionarea tulburărilor funcţionale prin aparate ortodontice, inclusiv tratamentul angrenajului invers; aparate şi dispozitive utilizate în tratamentul malformaţiilor congenitale; reparaţie aparat ortodontic.
O serie de servicii din listă sunt decontate 100% pentru copii şi beneficiarii legilor speciale şi doar 60% pentru persoanele de peste 18 ani.
“Estimăm că piaţa asigurărilor private de sănătate va continua să crească cel puţin în acelaşi ritm şi anul acesta, motivul principal fiind faptul ca beneficiile de tip medical se află în topul celor mai apreciate de către angajaţi. În acelaşi timp, asigurările de sănătate câştigă tot mai mult teren în faţa abonamentelor medicale“, explică Daniela Bărbieru, sales leader Mercer Marsh Benefits pentru Austria/CEE, motivele pentru care piaţa asigurărilor de sănătate va înregistra creşteri de două cifre şi anul acesta.
Marsh România a intermediat anul trecut contracte de asigurări de sănătate pentru cei aproximativ 20.000 de angajaţi ai Petrom, ce au contribuit la creşterea cu 40% a pieţei asigurărilor medicale, până la aproximativ 28 de milioane de euro, potrivit ZF. Asigurările de sănătate (clasa B2) au generat un volum de prime brute subscrise în valoare de 38,77 milioane lei la finalul trimestrului III din 2014, în creştere cu 45% faţă de sfârşitul anului, potrivit datelor centralizate de ASF. Totuşi, piaţa asigurărilor de sănătate ocupă o pondere mică în piaţa serviciilor medi-cale private care însumează aproximativ 600 milioane de euro.
Scenariile de evoluţie demografică, cererea din ce în ce mai mare de servicii medicale sau incidenţa anumitor categorii de boli accentuează presiunile asupra sistemului public şi scot la iveală nevoia redefinirii domeniului sănătăţii în ansamblul său, observă Marius Popescu, director general al NN Asigurări de Viaţă, ce a anunţat extinderea pe acest segment de anul acesta, printr-un produs de asigurare de sănătate individual care să răspundă atât nevoilor pacienţilor, cât şi contextului de piaţa.
Extinderea pe o astfel de piaţă este opor-tună pentru NN, compania lider pe segmentul asigurărilor de viaţă, care are o cotă de piaţă de 37% (cu prime de aproape 614 milioane de lei în 2014) şi care a acumulat experienţă în zona sănătăţii prin asigurările suplimentare de sănătate oferite clienţilor de asigurări de viaţă. „Deja subfinanţat şi fără perspective de creştere a finanţării din cauza rigorilor politicii fiscale, sistemul public de sănătate din România îşi poate găsi ca principal aliat industria de asigurări private de sănătate“, explică Marius Popescu.
Cheltuielile cu sănătatea în România sunt mult sub cele înregistrate în alte ţări – 5,11% din PIB, comparativ cu 6,7% din PIB în Polonia, 9,11% din PIB în Grecia, 11,16% din PIB în Franţa – cifre la nivelul anului 2012. Pe termen scurt, dezvoltarea mai accelerată a asigurărilor private de sănătate, determinată de acordarea unui anumit nivel al deductibili-tăţilor fiscale, s-ar traduce prin direc-ţionarea pacienţilor din sistemul de stat către cel privat, reducându-se astfel cheltuielile din sistemul public de sănătate. Directorul general al NN a observat că românii au început să înţeleagă necesitatea unui comportament individual de economisire pentru a beneficia de protecţie financiară pentru probleme viitoare de sănătate, piaţa înregistrând în ultimii cinci ani o rată medie anuală de creştere de 22%, potrivit unei estimări făcute de Popescu pe baza datelor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). Pentru anul acesta, Popescu previzionează o creştere de 15%.
Creşterea segmentului de abonamente medicale este explicabilă, după aproape două decenii de dezvoltare a sistemu-lui privat de sănătate şi de educare a pacienţilor şi a viitorilor pacienţi care au testat diverse servicii private şi au văzut pe pielea lor diferenţele faţă de sistemul public. „În mod firesc, disponibilitatea a fost mai ridicată pentru produsele cele mai simple, care oferă servicii de bază, acoperă nevoi imediate şi evidente“. Astfel, în timp ce aproximativ 93% din populaţie este asigurată în sistemul public, doar 2% dintre români au abonament la o clinică privată plătit integral sau parţial de anga-jator şi tot 2% deţin o asigurare privată de sănătate, potrivit unui studiu realizat de GfK România. Reticenţa românilor în ce priveşte planificarea financiară pe termen lung se simte în toată piaţa asigurărilor şi are legătură cu obişnuinţa românilor de a nu privi dincolo de momentul imediat, dar şi de amprenta culturală ce ne face să considerăm că „altcineva trebuie să aibă grijă de noi în situaţia în care ni se va întâmpla ceva“, spune Popescu.
În plus, regimul fiscal de care beneficiază asigurările de sănătate a influenţat evoluţia acestora, în prezent doar asigurările facultative de sănătate încheiate de angajatori pentru salariaţi beneficiind de deductibilitate, într-o limită de 250 de euro pe an pentru un angajat. „Mă aştept ca, treptat, aceste lucruri să se schimbe, pe măsură ce factorii limitativi vor dispărea, iar asigurările de sănătate să devină un instrument fi-nanciar uzual pentru tot mai mulţi români, ca mijloc de a avea acces la acoperiri mai variate şi complexe decât cele pe care le oferă abonamentele medicale“, spune Popescu. Schimbările despre care vorbeşte ar fi o extindere a nivelului de deductibilităţi fiscale pentru primele subscrise la asigurările private de sănătate, dar şi mărirea limitei de deductibilitate de la 650 de euro, limită la care se află în noul cod fiscal, la 800 de euro, atât pentru angajat, cât şi pentru angajator, dat fiind faptul că un produs de asigurare de sănătate relevant pentru clienţi costă în jur de 400-450 de euro anual, dar se pot dubla sau chiar tripla pentru asigurări de sănătate cu beneficii şi servicii complexe.
Până atunci, piaţa asigurărilor de sănătate este dirijată de achiziţiile făcute de companii din sectoarele în care piaţa muncii este foarte competitivă (IT, telecom, oil & gas/energetic) şi unde permanent este nevoie de îmbunătăţiri şi de ex-tinderi ale pachetelor de beneficii pentru angajaţi, potrivit Danielei Bărbieru: „Companiile cu foarte mulţi angajaţi, dar care sunt în acelaşi timp vizibile în piaţă datorită obiectului de activitate şi numelui, deschid «apetitul» şi pentru alte companii din industria lor, cum s-a întâmplat şi în cazul Dacia şi Petrom anul trecut. În ce priveşte dezvoltarea serviciilor medicale actuale, acestea sunt apreciate de angajaţi şi semnalează accesarea unor domenii noi precum consilierea psi-hologică, alimentaţia sănătoasă, îngrijirea stomatologică, tratamentul privat al unor afecţiuni medicale grave. De aseme-nea, pentru asigurările private de sănătate mai există loc de noi jucători în piaţă, care să vină cu produse competitive, cu facilităţi, şi care să investească la rândul lor în dezvoltarea sistemului privat de sănătate“.
Business Magazin: Cum se explică, în opinia dumneavoastră, expansiunea centrelor medicale de nişă? E o cerere pe care o creează operatorii sau, dimpotrivă, există cerere din partea pacienţilor iar dumneavoastră vă adaptaţi unei nevoi existente în piaţă?
Ana Maria Marian, CEO al Intermedicas: Pacientul este din ce în ce mai educat pe zona de servicii medicale, adică el nu mai acceptă să meargă oriunde, la orice centru medical doar pentru că este mare şi pentru că are un nume. Asta nu în-seamnă neapărat că acolo se rezolvă problema mea medicală care este specifică şi personală. V-aş spune pe scurt cum vedem noi, ca furnizori de second opinion, această problemă: în ultimul an şi jumătate, numărul de pacienţi care solicită a doua opinie avizată a unui medic creşte cu 20% de la o lună la alta. Deşi second opinion nu este o practică în România, iar pacienţii de multe ori nu ştiu ce înseamnă second opinion, ei vor să aibă acces la cel mai bun medic. De multe ori nu îi mai interesează dacă acest cel mai bun medic este în Bucureşti sau Cluj, la un spital privat sau unul de stat, dacă este în Berlin sau dacă este în Statele Unite. Pacientul vrea să ştie că cel mai bun medic are grijă de sănătatea lui, şi de fapt asta în-seamnă second opinion: răspunsul la întrebarea care este cel mai bun medic pentru mine şi cum ajung la el.
Luca Militello, Spitalul Monza: Noi, în Italia, suntem un grup de spitale generale. Avem zece spitale şi 3.000 de angajaţi. Ideea de a veni în România s-a născut oarecum întâmplător, pentru că din cei 3.000 de angajaţi ai grupului Monza 300 sunt români. Mulţi doctori buni lucrează la noi de 15 ani şi atunci când s-a decis investiţia în străinătate ar fi fost simplu pentru noi să venim în România şi să facem ce-am făcut în Italia până acum, adică un spital general. Am constatat repede, după un prim studiu de piaţă, că piaţa nu este matură în momentul de faţă pentru ca unitatea să fie un spital general propriu-zis, cum există astăzi în Europa. De ce? Pentru a fi pe piaţă la un nivel înalt trebuie să ai şi concurenţă, iar atunci când vorbim de concurenţă nu mă refer strict la privat, pentru că acolo exista deja o concurenţă. Am mers pe nişă de cardiovascular pentru că din studiul de piaţă a reieşit că în această zonă există un deficit foarte mare. Studiile de la Ministerul Sănătăţii din 2010 arătau că din cele 14.000 de operaţii care erau necesare în România se efectuau doar 4.000-4.500. Iar din aceste 4.500, în jur de 800 se realizau în străinătate. Din experienţa personală vă spun că noi am plecat direct cu ideea de a ne plasa pe nişă, oricum în Italia zona de cardiovascular era una importantă pentru noi deci nu veneam descoperiţi. Nu am venit în România să facem ceva nou pentru noi, veneam cu o experienţă şi cu un background de peste zece ani în Italia. A fost sigur mai simplu decât să por-neşti de la zero. Aşadar, din punctul meu de vedere, astăzi piaţa nu este pregătită pentru ca privatul să poată opera un spital general, aşa cum se întâmplă în Europa sau în Statele Unite.
Robert Şerban, Gral Medical: După mine, este nevoie atât de supermarket cât şi de magazin de nişă. Este nevoie şi de spitale generale, care să acopere mai toate tipurile de servicii, cât şi de spitale de nişă. Noi am simţit că în zona aceasta, de nişă, este foarte important să te duci. Există şi aici ceva provocări şi există tendinţa de a începe o nişă şi apoi să te duci că-tre alte zone, ceea ce după părerea mea nu este foarte indicat, pentru că pierzi focusul. Există avantaje şi în cazul spitalelor generale, şi în cazul celor nişate.
Business Magazin: Ce a determinat ca până acum să avem mai multe supermarketuri şi de acum încolo să vedem şi magazinele acestea nişate? Nu pot face faţă supermarketurile cererilor din diversele raioane ale magazinului?
Robert Şerban, Gral Medical: Supermarketurile au plecat de la principiul ”nu-ţi pune toate ouăle în acelaşi coş„. În super-market poate să meargă mai bine raionul de lapte şi mai prost raionul de carne pentru anumite perioade de timp, iar riscul îl poţi balansa mult mai bine. E mai dificil să începi o zonă de nişă, acolo trebuie să-ţi concentrezi toate eforturile iar dacă dai chix, dai chix pe tot. Noi ne-am asumat acest risc. Am intrat în zona de nişă şi ne-am concentrat aici toată energia şi toate resursele. Cei care fac nişă se concentrează, evident, să facă servicii mult mai bune cu o plusvaloare superioară celor care fac mai toate serviciile. Dar există clienţi pentru toate felurile de servicii, pentru că oamenii care sunt bolnavi nu au neapărat probleme foarte dificile, şi atunci acelea pot fi tratate şi într-un spital generalist, unde poţi să găseşti totul. La un spital de nişă ajungi de obicei după ce ţi-ai dat seama că ai o problemă şi ai vrea să mergi în zona respectivă pentru că au experienţă. Noi, ca spital de nişă, nu prea putem să asigurăm tot ce asigură un spital generalist. Dar noi putem să facem mult mai bine ce avem noi pe nişă decât poate face un spital generalist. Ca atare, ca orice lucru pe lumea asta, are şi avantaje, şi dezavan-taje.
“Ministerul Sănătăţii a transmis, încă din 1 aprilie, direcţiilor de sănătate publică, o notă prin care sunt prezentate modalitatea de conservare şi de administrare a vaccinului hexavalent. La începutul lunii aprilie, în România erau 54.000 de doze de vaccin hexavalent care se administrează copiilor la 2, 4 şi 11 luni. Este un vaccin complex care imunizează copii împotriva a şase boli, respectiv difterie, tetanos, tuse convulsivă, hepatita B, poliomielită şi Haemophilus influenzae (cauzează infecţii adeseori severe, mai ales la nou născuţi – n.red.)”, a mai spus purtătorul de cuvânt.
Totodată, conducerea Ministrului Sănătăţii atenţionează părinţii să nu cumpere vaccin, pentru că imunizarea este gratuită.
“Domnul ministru Nicolae Bănicioiu a artas atenţia asupra faptului că niciun părinte nu trebuie să-şi cumpere vaccinul pentru că el este oferit gratuit prin programul naţional de imunizare. Chiar dacă li se spune de către medic să cumpere vaccinul, părinţii să refuze, pentru că Ministerul Sănătăţii a achiziţionat dozele necesare”, a mai spus Oana Grigore.
Potrivit statisticilor Ministerului Sănătăţii, de la 1 aprilie, programul naţional de imunizare a fost transferat din reţeua de medicină şcolară la medicul de familie. Astfel, medicii de familie trebuie să se ocupe de vaccinarea tuturor copiilor, inclusiv a celor din grădiniţe, şcoli şi licee.
O serie de reguli din sistemul sanitar se modifică din 1 aprilie, odată cu intrarea în vigoare a noului contract cadru şi a pachetelor de servicii.
Printre noutăţi ar fi vaccinarea copiilor care revine exclusiv în sarcina medicilor de familie şi, totodată, acordarea de către aceştia a unui număr mai mare de consultaţii la domiciliul bolnavilor.
Acoperirea vaccinală în România se păstrează sub nivelul recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), de 95 la sută, pentru boli precum difterie, tetanos, rujeolă, rubeolă, oreion şi hepatită B, în principal din cauza refuzului vaccinării.
Şeful Biroului OMS în România, Victor Olszavsky, a arătat, în 21 martie, la Conferinţa Naţională Actualităţi în Vaccinologie – RoVaccin, organizată de Societatea Română de Microbiologie, că, în urmă cu zece ani, acoperirea vaccinală în România era de peste 95 la sută, însă în prezent în unele judeţe este şi sub 68 la sută pe unele vaccinuri.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii recomandă o acoperire vaccinală de peste 95 la sută, nivel considerat singurul care poate garanta eliminarea unor boli precum rujeola şi rubeloa şi prevenirea reapariţiei unor boli înlăturate.
Cu toate acestea, România înregistrează procente sub 75% pentru mai multe tipuri de vaccin.
Conform datelor Centrului Naţional de Supravegherea şi Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din 2014, rata medie de acoperire vaccinală este de 69,4 la sută pentru vaccinul DTP4 (patru doze de vaccin împotriva difteriei, tetanosului şi pertusis),pentru vaccinul contra rubeolei, rujeolei şi oreionului este de 75,4 la sută, iar pentru hepatita B este de 91,3 la sută. Faţă de copiii născuţi cu un an anterior (iulie 2012), acoperirea vaccinală a scăzut cu procente importante, spre exemplu cu 4 la sută în cazul vaccinului împotriva hepatitei B.
Aceleaşi date arată că 30,3 la sută dintre aceşti copii au fost depistaţi ca fiind incomplet vaccinaţi în raport cu vârsta, în creştere faţă de anul precedent, când procentul era de 26 la sută.
Neprezentarea continuă să rămână principalul motiv al vaccinării necorespunzatoare în raport cu vârsta. Contraindicaţiile medicale ocupă al doilea loc în clasamentul motivelor vaccinării necorespunzătoare vârstei, urmate de disfuncţionalităţi în furnizarea vaccinului, în creştere marcantă faţă de anul precedent.
Reducerea vaccinării împotriva rujeolei, rubeolei şi oreionului a dus, în ultimii ani, la două epidemii de rujeolă şi una de rubeolă, România pierzându-şi statutul de ţară care avea tentativa de eliminare a rujeolei de pe teritoriul ei, spunea Adriana Pistol, directorul CNSCBT.
“O rată de vaccinare inferioară recomandărilor OMS poate reprezenta un pericol pentru sănătate publică, crescând riscul izbucnirii unor epidemii. Este extrem de important ca populaţia să cunoască pericolele care pot apărea în cazul neacoperirii vaccinale corespunzătoare, deoarece vaccinurile oferă protecţie nu numai individului, ci şi colectivităţii, împiedicând transmiterea multor boli infecţioase. De asemenea, informarea cu privire la problematica imunizării trebuie să fie realizată exclusiv din surse credibile, de către profesionişti în domeniul medical sau de către persoane instruite în acest sens. Atragem atenţia că reticenţa cu privire la utilitatea vaccinarii este cauzată de multe ori de o informare eronată sau incompletă, alimentată de surse neavizate”, declara Alexandru Rafila, preşedintele Societăţii Române de Microbiologie.
Fostul ministru al Sănătăţii, Cseke Attila a spus, la rândul lui, că părinţii nu trebuie să renunţe la imunizarea copiilor, chiar dacă uneori mai sunt întârzieri în imunizarea copiilor, pentru că “vaccinarea poate fi recuperată”.
A preluat managementul policlinicilor şi ulterior şi al spitalelor din cad-rul reţelei, având o implicare directă atât în extinderea regională, cât şi a gamei de servicii medicale.
„Cea mai grea decizie pe care am luat-o în carieră a fost aceea de a mă orienta către zona administrativă a vieţii medicale. Nu a fost uşor să aloc mai puţin timp practicii medicale pentru a prelua responsabilităţi destul de diferite şi, într-o mare măsură, complet noi. Managementul policlinicilor şi al spitalelor mi-a permis să îmbin eficient expertiza de medic cu cea de manager“, spune Panait, care a profesat anterior ca medic şi în cadrul Medicover.
Deschiderea către a construi echipe performante, implicarea în proiecte operaţionale complexe, iniţiativa de a dezvolta şi implementa pachete de servicii medicale integrate au condus-o pe Laura Panait în anul 2011 către poziţia de director medical al policlinicilor, urmând ca spre finalul anului 2012 să fie numită pe poziţia de director al policlinicilor şi apoi să preia şi conducerea operaţională a spitalelor.