BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Iohannis a decorat mai mulţi oficiali din MAI, printre care Petre Tobă, Ilie Botoş, Mircea Olaru

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, remis MEDIAFAX, preşedintele Klaus Iohannis a semnat mai multe decrete de decorare a unor conducători din Ministerul Administraţiei şi Internelor, ”cu prilejul Zilei Unirii Principatelor Române, în semn de apreciere pentru rezultatele remarcabile obţinute în activitatea profesională şi înaltul profesionalism dovedit în îndeplinirea misiunilor încredinţate”.

    Astfel, preşedintele Klaus Iohannis a a conferit Ordinul Naţional ”Steaua României”, în grad de Ofiţer, cu însemn pentru militari, generalului magistrat Ilie Botoş, care ocupă funcţia de secretar de stat în cadrul Ministerului de Interne.

    Iohannis a mai conferit Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, colonelului (r) Baranga Dan-Cornel şi Ordinul Naţional ”Steaua României” în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili, chestorului general de poliţie Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, dar şi chestorului de poliţie Nicolae Gheorghe şi Adelei-Loredana Neagu, şefa de Cabinet a ministrului Gabriel Oprea.

    De asemenea, preşedinte Klaus Iohannis a acordat Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer, cu însemn pentru civili, chestorului principal de poliţie Nelu Pop, care deţine funcţia de director general al Oficiului Român pentru Imigrări.

    Şeful statului a mai acordat Ordinul Naţional ”Serviciul Credincios” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, general-maiorului Mircea Olaru, şeful Jandarmeriei Române, chestorului general de poliţie Ioan Buda, şeful Poliţiei de Frontieră, chestorului general de poliţie, Tudor Dănuţ, secretar general adjunct în MAI, chestorului-şef de poliţie Florea Oprea, subsecretar de stat în MAI şi chestorului principal de poliţie Arion-Ţigănaşu Jănică, şeful Direcţiei Generale Anticorupţie.

    Iohannis a mai acordat Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Cavaler, cu însemn pentru militari, generalului de brigadă Ioan Baş, generalului de brigadă Vasilică Ovidiu şi colonelului Cornea Nicolae, şeful Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, precum şi Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler, cu însemn pentru civili, Elenei Ciocan şi lui Bogdan Tohăneanu, secretar de stat în MAI.

    Decorarea a fost făcută la propunerea lui ministrului de Interne, Gabriel Oprea.

  • Iohannis, despre revizuirea Constituţiei: Este obligatorie, e un parcurs complicat dar trebuie făcut

    ”Este chiar obligatoriu, fiindcă anumite lucruri care de facto există, nu sunt prinse în Constituţie, şi din acest punct de vedere, Constituţia trebuie revizuită. Dar, cu această ocazie, dacă toate partidele se înţeleg, ea poate fi chiar modernizată”, a spus preşedintele Iohannis, întrebat dacă revizuirea Constituţiei este un demers care ar trebui făcut.

    Şeful statului a arătat că, în ultimii ani, am învăţat foarte multe lucruri în democraţia noastră şi am avut situaţii complicate. ”Ar fi foarte păcat ca aceste principii pe care le-am învăţat, unele cu sacrificii mari, să nu le încludem într-o Constituţie mai bună decât cea pe care o avem acum. Nu vreau să vine eu acum să spun ce trebuie schimbat”, a mai declarat Iohannis, precizând că multe lucruri au fost discutate în vechea comisie, dar şi între specialişti şi societatea civilă.

    ”Merită reluată discuţia pe revizuirea Constituţiei, şi dacă există înţelegere între actorii politici, cu siguranţă, rezultatul poate să fie o Constituţie mai bună. Simplu nu este”, a mai menţionat Iohannis, precizând că primul pas este unul parlamentar, care se poate face numai cu o majoritate consistentă, deci un consens politic, şi pasul prin referendum, când oamenii trebuie să aceepte noua Constituţie.

    El a mai spus că este un ”parcurs relativ complicat, dar care trebuie făcut”.

  • Ponta, după ce Iohannis a spus că vrea un alt guvern: Programul nostru este cea mai bună variantă

    “PSD‬ trebuie să aibă grijă de electoratul tradiţional, dar trebuie să fie totodată un partid de centru, pro business, pro oameni tineri. Guvernul pe care îl conduc este un guvern social-liberal şi a îndeplinit programul USL în proporţie de 80%. Cred că pentru 2015 şi 2016 programul nostru este cea mai bună variantă pentru România”, a scris Ponta pe Facebook.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, la Realitatea TV, că îşi doreşte un guvern PNL, cu care să se simtă confortabil şi să pună în aplicare viziunea sa pe zece ani, precizând că relaţia cu guvernul actual este una instituţională, normală.

    ”Da, eu îmi doresc un Guvern PNL. Nu fac niciun secret din asta”, a spus Iohannis, precizând că ”una este ce avem acum, colaborăm instituţional, alta este dacă va fi un guvern, acum sau după 2016, cu cât mai repede cu atât mai bine”.

    El a mai spus că îşi doreşte ”un Guvern cu care se simte confortabil, cu care, dacă merge la Bruxeles, să spună: Domnule preşedinte, Guvernul meu şi cu mine..”.

    Despre relaţia cu actualul Guvern condus de Victor Ponta, preşedintele a precizat că are o relaţie instituţională, normală. ”Acest Guvern a fost aici, când am devenit preşedinte, nici nu i-am ales nici nu îi resping. Instituţional, nu e treaba preşedintelui, dar cu acest guvern nu văd cum să pun în practică viziunea mea pe zece ani pentru România”, a spus Iohannis.

    El a continuat: ”Eu îmi doresc un guvern PNL, dar trebuie să vedem cum, ce mi-aş dori, varianta optimală, şi ce se poate”, adăugând că preşedintele nu poate schimba Guvernul.

    ”Acum nu avem alegeri, dar este posibil, am spus-o şi înainte de alegeri, şi toată lumea a observat că vor începe mişcări în Parlament. Se vor forma noi grupuri. Acest lucru se întâmplă, lucrurile se întâmplă în Parlament. Este posibil, pe parcursul acestui an, să fie mişcări între partide, să se scimbe majoritatea, şi este normal, când actuala Opoziţie vine cu o moţiune de ceznură şi schimbă guvernul. Aşa funcţionează democraţia, este normal, este natural, şi atunci vom avea alt guvern”, a mai spus Iohannis.

  • ICCJ, aşteptată să dea astăzi decizia definitivă în dosarul de incompatibilitate al lui Iohannis

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a judecat în 14 ianuarie contestaţia în dosarul de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, formulată de Agenţia Naţională de Integritate după ce Curtea de Apel Alba-Iulia i-a dat dreptate fostului primar al municipiului Sibiu şi a dispus anularea deciziei ANI. Instanţa supremă a stabilit atunci că decizia definitivă va fi pronunţată în 21 ianuarie.

    Reprezentantul Agenţiei Naţionale de Integritate a cerut instanţei admiterea contestaţiei ANI, invocând decizia recentă a Curţii Constituţionale, prin care s-a stabilit că articolul din Legea 161/3003, în baza căruia au fost declaraţi incompatibili mai mulţi aleşi locali, este constituţional, precizând că motivarea hotărârii nu a fost deocamdată redactată, astfel că nu se ştiu argumentele care au stat la baza deciziei.

    Avocaţii preşedintelui Klaus Iohannis au solicitat respingerea contestaţiei ANI, motivând că aceasta este “vădit neîntemeiată”. Aceştia au arătat că recursul făcut de ANI nu cuprinde nicio critică validă faţă de decizia Curţii de Apel Alba-Iulia. Apărătorii au mai arătat că ANI nu a dovedit starea de incompatibilitate în niciunul din cele două cazuri pe care le invocă în hotărârea luată faţă de fostul primar al municipiului Sibiu şi, practic, “nu a analizat raţionamentele deciziei instanţei de fond, prin care aceasta a admis acţiunea lui Iohannis”.

    “Agenţia Naţională de Integritate nu a adus niciun act suplimentar probatoriu care să susţină cele două acuzaţii”, au arătat avocaţii, care au cerut instanţei supreme respingerea acţiunii făcute de ANI.

    Instanţa supremă urmează să decidă definitiv dacă preşedintele Klaus Iohannis a fost sau nu în incompatibilitate în perioada în care a deţinut funcţia de primar al municipiului Sibiu.

    În 24 aprilie 2013, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că a constatat că primarul Sibiului, Klaus Iohannis, se află în stare de incompatibilitate, întrucât are şi calitatea de reprezentant al municipiului în Adunarea Generală a Acţionarilor SC Apă Canal SA Sibiu, din 5 august 2010 şi SC Pieţe SA, din 30 aprilie 2009, ceea ce contravine prevederilor legale.

    Decizia ANI a fost contestată de Iohannis la Curtea de Apel Alba-Iulia, care în septembrie 2013 i-a dat câştig de cauză şi a dispus anularea hotărârii.

    Curtea Constituţională a decis, în 16 decembrie 2014, că articolul în baza căruia Klaus Iohannis şi alţi aleşi locali au fost declaraţi incompatibili este constituţional.

    “Funcţia de primar şi viceprimar, primar general şi viceprimar al municipiului Bucureşti, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean este incompatibilă cu (…) funcţia de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăţilor comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăţi comerciale de interes naţional”, prevede articolul 87 alineatul 1, litera f) din Legea 161/2003 în baza căruia inspectorii de integritate au constatat că actualul preşedinte este în stare de incompatibilitate.

  • Întâlnire de lucru Iohannis-Ponta. Temele de discuţie fiind situaţia economică în contextul crizei francului elveţian

    Potrivit unui comunicat de presă al Administraţiei Prezidenţiale, preşedintele Klaus Iohannis l-a primit în cursul zilei de marţi, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul Victor Ponta în cadrul unei întâlniri de lucru.

    În comunicat se precizează că în cadrul întâlnirii s-au discutat situaţia economică în contextul crizei francului elveţian, precum şi activitatea executivului din această perioadă.

    Pe agenda întâlnirii s-au aflat şi teme legate de situaţia internaţională actuală, a mai anunţat Preşedinţia.

     

  • Udrea: Iohannis să cheme partidele la negocieri, pentru un pact privind creditele neperformante

    “Îi cerem domnului preşedinte Klaus Iohannis să cheme la Cotroceni partidele politice, inclusiv PMP în săptămâna aceasta pentru a decide un pact care să se refere la situaţia creditelor neperformante din România. Creditele neperformante nu sunt doar din cauza fluctuaţiei de curs valutar”, a precizat Elena Udrea, într-o conferinţă de presă, după şedinţa Consiliului Naţional al partidului.

    Ea a arătat că partidele politice trebuie să fie consultate la Cotroceni şi trebuie realizat un pact pentru a găsi soluţii de rezolvare a acestei probleme, arătând că cifrele arată că sunt 6 miliarde de euro întârzieri la plata creditelor, ceea ce poate reprezenta “o bombă socială şi economică”.

    De asemenea Udrea a arătat că aşteaptă reacţia Guvernului privind situaţia creditelor în valută acordate în România, arătând că este nevoie “de o intervenţie a Executivului” şi că există o directivă a Uniunii Europene privind creditele neperformante, care permite conversia acestora în monedă naţională.

    Udrea a precizat că propunerea PMP pentru soluţionarea acestei probleme este ”de a oferi posibilitatea clienţilor să-şi convertească creditele luate în valută în lei la cursul momentului în care au făcut creditarea în care au luat credite +/- 20%”.

    ”Este propunerea pentru toate creditele luate în valută, nu doar pentru franci elveţieni”, a explicat Udrea arătând că prin această variantă nu ar mai exista discriminare şi ar câştiga toată lumea printr-o rată acceptabilă pentru clienţi, iar băncile vor face profituri din dobânzi şi comisioane.

    Udrea a precizat că cea mai bună soluţie ar fi emiterea unei ordonanţe de urgenţă şi a arătat că în cazul în care Guvernul nu va face acest lucru, PMP va depune un amendament la o propunere legislativă aflată în Parlament şi iniţiată de Ana Birchal, astfel încât să poată fi convertite în lei creditele luate în valută.

    Cursul francului a atins joi şi vineri valori record, ca urmare a eliminării plafonului impus de Banca Elveţiei pentru cursul franc/euro. Vineri, cursul francului s-a plasat la 4,4228 lei, în urcare cu 2,2% faţă de joi, când a fost cotat la 4,3287 lei, în creştere cu 15,7% faţă de miercuri.

    Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a cerut, luni, în BPN, mandat pentru a-i invita la dialog pe copreşedinţii PNL, Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, asupra a cinci teme, printre care şi situaţia creată de creşterea francului elveţian.

    Ponta a spus că un subiect de discuţie se referă la a vedea în ce măsură Parlamentul şi Executivul pot interveni în legislaţia financiar-bancară, pentru ca a preveni viitoare crize ”care, din păcate, vor apărea de fiecare dată”.

    ”Acum au de suferit 75.000 de oameni care au credite în franci elveţieni. Însă, dincolo de ceea ce se poate sau nu se poate face pentru ei, vreau să ştim dacă la nivel legislativ România îndeplineşte toate criteriile legislative pe plan european în aşa fel încât posibile alte crize pe plan internaţional financiar să afecteze cât mai puţin populaţia din România”, a spus Ponta, în şedinţa conducerii PSD.

  • Iohannis: România va căuta alte oportunităţi pentru consolidarea independenţei energetice

    Preşedintele a arătat că tema South Stream nu a fost abordată în discuţiile cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi a adăugat că acesta este “un subiect care nu s-a închis acum, ci mai demult”.

    “Independenţa energetică a României este una din preocupările mele şi România va căuta alte oportunităţi pentru a merge mai departe pe calea de consolidare a independenţei energetice, pe de-o parte, şi de interconectare la sistemele energetice europene, pe de altă parte”, a spus Iohannis, în cadrul conferinţei comune susţinute cu preşedintele CE.

    Preşedintele Klaus Iohannis efectuează joi şi vineri o vizită oficială la Bruxelles. Şeful statului a avut, joi, întâlniri cu preşedinţii Consiliului European şi Comisiei Europene, iar vineri urmează să aibă o întrevedere cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

  • Juncker: Am mare încredere în Klaus Iohannis, sper că va apropia şi mai mult România de Europa

    Juncker a spus despre Klaus Iohannis că îl cunoaşte ”de ani de zile”, din perioada în care era primarul Sibiului şi a avut relaţii cu ţara sa.

    ”Am mare încerdere în domnul preşedinte, sper că va apropia şi mai mult România de Europa. România este o ţară importantă a Uniunii şi Europa nu ar fi completă fără România”, a spus preşedintele Comisiei Europene, după întâlnirea cu Iohannis.

    Jean Claude  Juncker a mai amintit că în 2005, când era preşedintele Consiliului European, a semnat la Luxemburg tratatul de aderare a României la Uniunea Europeană.

    ”Mă simt foarte apropiat de această ţară”, a mai spus  Juncker, precizând că a discutat cu Klaus Iohannis despre multe subiecte, precum Schengen, MCV şi alte chestiuni.

    Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, joi, în prima vizită oficială externă din mandatul său, la Bruxelles, cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk şi cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude  Juncker.

    (Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Bruxelles, Valentina Postelnicu)

  • România TV, amendă de 10.000 lei, pentru acuzaţii despre modul în care şi-a finanţat Iohannis campania

    În sancţiune a fost reţinută şi emisiunea “Breaking News” difuzată la România TV pe 2 noiembrie, în care a fost prezentată o ştire cu titlul “Tupeu incredibil al lui Iohannis înainte de vot; Iohannis are în birou un tablou luat din Muzeul Brukenthal”. În ştire se spunea că “prezidenţiabilul are în biroul de la primărie un tablou de patrimoniu luat de la Muzeul Brukenthal”. “Tabloul nu este expus însă pentru vizitatori, ci a ajuns în biroul primarului. Iohannis se mândreşte cu pictura extrem de valoroasă de la muzeu. De altfel, chiar el a retrocedat Muzeul Brukenthal Bisericii Evanghelice, deşi baronul care l-a construit l-a lăsat prin testament comunităţii”. În urma difuzării ştirii, CNA a primit o sesizare de la Muzeul Brukenthal.

    Decizia de sancţionare a România TV a fost luată la propunerea membrului CNA Monica Gubernat, pentru încălcarea articolului 64, alineatul 1, litera b din Codul audiovizualului, potrivit căruia “În virtutea dreptului fundamental al publicului la informare, furnizorii de servicii media audiovizuale trebuie să respecte următoarele principii: informarea cu privire la un fapt sau un eveniment să fie corectă, verificată şi prezentată în mod imparţial şi cu bună-credinţă”, şi a articolului 65, litera c din Cod – “În emisiunile de ştiri şi dezbateri, radiodifuzorii trebuie să respecte următoarele reguli: titlurile şi textele afişate pe ecran să reflecte cât mai fidel esenţa faptelor şi datelor prezentate”.

    “Pentru” aplicarea acestei amenzi au votat Monica Gubernat, Florin Gabrea, Valentin Jucan, Viorel Vasile Buda, Laura Georgescu, Gabriel Tufeanu şi Răsvan Popescu, în timp ce “împotrivă” a votat Radu Călin Cristea.

    CNA a analizat, în şedinţa de joi, şi o sesizare primită pe 14 noiembrie 2014, în timpul campaniei pentru alegerile prezidenţiale, de la Klaus Iohannis, cu privire la emisiunea “Dosar de preşedinte” difuzată pe 13 noiembrie la România TV.

    Potrivit lui Iohannis, pe 13 noiembrie, România TV a publicat, la ora 14.30, pe site-ul său oficial un articol cu titlul “Klaus Iohannis, susţinut de un om al Moscovei”, potrivit căruia “candidatul ACL Klaus Iohannis este susţinut de persoane dubioase, care au strânse legături cu Moscova, fiind finanţat de către multimilionarul Michael Schmidt, care este căsătorit cu sora lui Renato Usatîi – acţionar la Gazprom şi colaborator al Moscovei”.

    “În urma publicării acestui articol, România TV a transmis acest subiect în aceeaşi zi (13.11.2014) în emisiunea «Dosar de preşedinte» de la ora 17.00, în care moderatorii Cristina Şincai şi Silviu Mănăstire au lansat în dezbatere acuzaţii la adresa mea privind presupusa mea legătură cu acel domn din Rusia (…) În opinia mea, de această dată, România TV încearcă să lege numele şi imaginea mea de pretinse ilegalităţi, fără vreo dovadă, fără vreun temei legal, prin simpla citire a unor declaraţii venite de la Chişinău din partea unui politician”, spune Klaus Iohannis, în sesizarea transmisă CNA.

    De cealaltă parte, Roxana Niculescu, directorul de programe al România TV, a declarat, în şedinţa CNA de joi, că prezentarea subiectului privind campania lui Klaus Iohannis a fost abordat ca urmare a declaraţiile politice făcute de Victor Alexeev, şeful organizaţiei PSD din Republica Moldova. Ea a mai spus că România TV a prezentat documente potrivit cărora Iohannis a beneficiat, în campanie, de un apartament şi de maşini puse la dispoziţie de Michael Schmidt, şeful BMW Automobile Bavaria România.

    “Sunt lucruri recunoscute (…), lucruri care nu au fost negate niciodată”, a spus Roxana Niculescu. Ea a mai spus că în emisiunea “Dosar de preşedinte” din 13 noiembrie, în care a fost abordat subiectul finanţării campaniei lui Klaus Iohannis, a fost prezent şi reprezentantul ACL, Radu F Alexandru. “Acesta într-un fel sau altul putea să reprezinte interesele domnului Klaus Iohannis, ceea ce a şi făcut. În timpul campaniei electorale, domnul Klaus Iohannis nu a participat la emisiuni de televiziune, la unele posturi de televiziune. Noi am dat ori de câte ori a fost posibil punctele sale de vedere”, a spus Roxana Niculescu.

    În ceea ce priveşte subiectul referitor la Muzeul Brukenthal, Roxana Niculescu a spus că România TV nu a încălcat legislaţia audiovizualului.

    “Este construită ştirea astfel încât ni se transmite că, datorită faptului că Iohannis a retrocedat Muzeul Brukenthal, a primit acest tabou”, a spus membrul CNA Valentin Jucan. El a mai spus că România TV nu a prezentat şi motivul pentru care tabloul respectiv nu ar trebui să se afle în biroul de la primăria Sibiu al fostului primar Klaus Iohannis.

  • Preşedintele Iohannis s-a întâlnit la Bruxelles cu preşedintele Consiliului European, Donald Tusk

    După primirea oficială, la sediul Consiliului European, preşedintele Iohannis şi Donald Tusk au avut o convorbire tete-a-tete. Întâlnirea cu preşedintele Consiliului European nu va fi urmată de declaraţii de presă comune ale celor doi oficiali.

    După discuţiile cu Donald Tusk, preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni cu preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

    În cea de-a doua zi a vizitei la Bruxelles, preşedintele Klaus Iohanis se va întâlni, la ora 10.00 (ora României) cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, urmată, la ora 10.45 (ora României), de o declaraţie de presă comună a celor doi oficiali.

    Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, înainte de plecarea la Bruxelles, în prima vizită de lucru din mandat, că o prioritate a mandatului său va fi aprofundarea integrării europene a ţării noastre, el precizând că va trasmite acest mesaj cu claritate în cadrul vizitei.

    Iohannis a afirmat că este prima vizită externă de la începutul mandatului său de preşedinte al României, o vizită de lucru la Bruxelles, la instituţiile europene şi euro-atlantice, pentru a sublinia importanţa pe care o acordă ţara noastră profilului european, ca stat membru UE şi NATO.

    ”În cadrul discuţiilor, voi aborda teme de interes deosebit pentru România în relaţiile cu instituţiile UE şi NATO”, a spus şeful statului, la plecarea în vizita de la Bruxelles, menţionând că România este în al optulea an de apartanenţă la UE, instituţile noastre sunt consolidate şi contribuţia noastră la proiectul european trebuie să fie una pe măsură.

    ”O prioritate a mandatului meu este aprofundarea integrării europene, voi transmite cu claritate acest mesaj şi vom discuta despre paşii pe care România trebuie să îi facă pentru aceasă integrare aprofundată şi pentru a-şi lua în primire mai bine rolul de membru NATO”, a spus Iohannis.

    Din delegaţia oficială care îl însoţeşte pe preşedinte la Bruxelles fac parte consilierii prezidenţiali Dan Mihalache, George Scutaru, Leonard Orban, Cosmin Marinescu, Andrei Muraru, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Tatiana Niculescu Bran, consilierul personal al lui Klaus Iohannis, Mihai Răzvan Ungureanu şi şeful Statului Major General, general locotenent Nicolae Ciucă.

    Corespondenţă de la trimisul MEDIAFAX la Bruxelles, Valentina Postelnicu