BusinessMagazin

Tag: gaze

  • Republica Moldova marchează 23 de ani de la independenţă lansând gazoductul Iaşi-Ungheni

    Inaugurarea gazoductului face parte din programul vizitei premierului român Victor Ponta în Republica Moldova. El va participa la ceremonie alături de premierul moldovean Iurie Leancă, în localitatea Zagarancea.

    Implementarea proiectului, pentru care Uniunea Europeană (UE) a alocat, potrivit agenţiei ruseşti Itar-Tass, suma de 26 de milioane de euro, a durat un an. Scopul UE a fost să conecteze sistemul moldovean de transport de gaze naturale la cel european, consolidând în acest fel securitatea energetică a Republicii Moldova prin livrări alternative din România.

    Preţul natural al gazelor româneşti nu a fost dezvăluit, potrivit agenţiei, însă premierul Iurie Leancă a declarat pentru presă că speră să fie “mai mic decât preţul Gazpromului rusesc”. Potrivt acestuia, Republica Moldova negociază cu holdingul rusesc o reducere a preţului gazelor naturale ruseşti, pe care fosta republică sovietică le importă cu aproximativ 370 de dolari mia de metri cubi.

    Potrivit unui acord semnat la începutul lui august de către compania românească Transgaz şi compania moldoveană de stat Vestmoldtransgaz, – din cauza capacităţii reduse a conductei – livrările româneşti de gaze naturale nu vor depăşi 50 de milioane de metri cubi pe an, reprezentând aproximativ 4% din cererea anuală la nivel naţional (aproximativ 1,3 miliarde de metri cubi).

    În vederea eficientizării economice a proiectului este necesară construirea unei conducte suplimentare Ungheni-Chişinău, cu staţii de compresare şi alte infrastructuri de transport, o investiţie estimată de către Itar-Tass la suma de 50 de milioane de euro.

  • Negocierile între Rusia, Ucraina şi UE asupra problemelor energetice vor începe în 6 septembrie

    “Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a anunţat că pe 6 septembrie vor avea loc negocieri asupra problemelor energetice între miniştrii Energiei din Ucraina, Rusia şi Uniunea Europeană”, potrivit unui comunicat al Preşedinţiei.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a confirmat, după o întâlnire bilaterală cu Poroşenko, că Moscova şi Kievul au convenit să relanseze “dialogul privind problemele din sectorul energetic, incusiv discuţiile pe tema gazelor ruseşti”.

    Întâlnirea dintre Putin şi Poroşenko, care a durat aproape două ore, s-a desfăşurat cu ocazia summitului regional de la Minsk, la care sunt prezenţi inclusiv Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, comisarul UE al Energiei, Günther Oettinger, şi comisarul UE al Comerţului, Karel De Gucht.

    La mijlocul lunii iunie, a Moscova a întrerut furnizarea gazelor ruse pentru Ucraina, care refuză creşterea preţului cerută de Rusia după înlăturarea regimului prorus al lui Viktor Ianukovici, la sfârşitul lunii februarie, şi venirea la putere a unui guvern prooccidental la Kiev.

  • România discută la Bruxelles conectarea la conducta de gaze Trans Adriatic Pipeline

     “Conectarea României, Bulgariei şi, probabil, şi a Ungariei la TAP ar fi o iniţiativă care ar putea fi benefică pentru consumatorii din România, întrucât preţurile ar fi mai competitive. Este o idee care poate deveni un proiect realizabil. Este un concept discutat, inclusiv cu reprezentanţii Comisiei Europene”, a declarat Nicolescu pentru MEDIAFAX.

    TAP porneşte de la graniţa Greciei cu Turcia, unde urmează să fie conectată cu TransAnatolian Pipeline, şi va furniza gaze din câmpul Shah Deniz II din Azerbaijan, tranzitând Grecia şi Albania, cu destinaţia finală în Italia.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta, despre Rusia: România îşi permite economic şi social o accentuare a regimului sancţiunilor

     “Avem un avantaj: 75-80% din consumul intern de gaze noi ne asigurăm din producţia internă, 20% importăm din Rusia. Evident că îmi pun problema pentru acei 20%, care ar însemna închiderea unor combinate, pierderea unor locuri de muncă, adică nu poţi să tratezi uşor acest lucru, dar România îşi poate permite, şi din punct de vedere economic, şi social, o accentuare a regimului sancţiunilor”, a spus Ponta la Adevărul Live.

    El a arătat că alte state din regiune au o problemă mult mai mare decât România dacă se închide “robinetul cu gaze”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • OMV Petrom a încheiat modernizarea de 600 de milioane de euro a rafinăriei Petrobrazi

     “Principalul obiectiv al procesului de modernizare a fost creşterea competitivităţii. OMV Petrom poate acum procesa întreaga producţie de ţiţei din România într-o singură rafinărie”, se arată într-un comunicat al companiei.

    În urma modernizării, rafinăria consumă cu 25% mai puţină electricitate faţă de anul 2009, iar capacitatea anuală de prelucrare a ţiţeiului a scăzut de la 4,5 milioane tone la 4,2 milioane tone.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei mai puternici baroni ai ţiţeiului din întreaga lume. Ce rol pot juca ei în ecuaţia legată de gazele ruseşti? – FOTO

    1. Charles şi David Koch (cu o avere cumulată de 68 de miliarde de dolari)
    Mare parte a averii lor a fost moştenită de la tatăl lor, Fred Koch, dar cei doi oameni de afaceri au făcut dovada unui ascuţit spirit antreprenorial.
    Koch Industries şi-a câştigat renumele în domeniul tehnicii de rafinare a petrolului, dar cei doi fraţi au diversificat activitatea grupului care are acum în portofoliu rafinării şi fabrici de prelucrare a compuşilor chimici, precum polimerii.
    Astfel, Koch Industries este acum a doua companie privată ca rulaje din SUA, după Cargill. Cea mai importantă dintre filialelel sale, Flint Hill Resources, rafinează anual peste 300 de milioane de barili de petrol.

    2. Mukesch Ambani (21,5 miliarde de dolari)
    Indianul a început să-şi clădească imperiul plecând de la industria textilă, iar în tip a creat o divizie, Reliance Industries, care a avut o evoluţie spectaculoasă din 2008 încoace. El are în proprietate cea mai mare rafinărie din lume, plasată în Gujarat, India, cu o capacitate de 1,24 de barili pe zi.
    Cu toate acestea, evoluţia companiei nu a fost pe placul actualului guvern indian, care a amendat compania cu 579 milioane de dolari, pentru nerespectarea unor regului în ce priveşte angajamentele sale în privinţa exploatării de gaze în Inida.

    3. Viktor Vekselberg (17,2 miliarde de dolari)
    Mogulul rus este unul dintre apropiaţii lui Vladimir Putin şi şi-a câştigat averea ”de început” în domeniul prelucrării aluminiului, fiind unul dintre primii antreprenori de succes din Rusia. A fost unul dintre fondatorii Siberian-Urals Aluminum Company şi a câştigat bani frumoşi în momentul în care compania a fost absorbită de RUSAL, cea mai mare companie rusească din acest domeniu.
    Vekselberg este pasionat de ouă Fabergé, având 15 astfel de piese la o valoare estimată de 100 de milioane de dolari.

    4. Mikhail Fridman (16,5 miliarde de dolari)
    Un înţelept a spus odată că prieteniile din facultate durează înteraga viaţă.  Deşi nu se ştie cât de apropiat a fost în facultate de German Khan şi Alexei Kuzmichev, cu care a fost coleg la acea vreme, cei trei conduc acum conglomeratul rusesc Alfa Group.
    În 2013, veniturile Alfa Group au ajuns la 16,8 miliarde de dolari. Fridman are activităţi cu precădere în industrii precum bănci şi asigurări, far cea mai mare parte a averii sale este legată de momentul în care Alfa Group a vândut 90% din acţiunile TNK-BP către Rosneft.

    5. Vagit Alekperov (14,8 miliarde de dolari)
    Actualuo CEO al Lukoil, a doua cea mai mare companie din domeniul petrolului din Rusia, şi-a clădit cariera pas cu pas. A început să lucreze în Azerbaijan pe vremea sovietelor, a lucrat ca operator de foraje, apoi ca inginer şi apoi a avansat pas cu pas până la poziţia de director general al Bashneft şi ministru adjunct al ministerului gaze şi petrol, în perioada Uniunii Sovietice.
    Averea sa a crescut exponenţial odată cu căderea Uniunii Sovietice. Ca şef al Lukoil, Alekperov deţine 20% din acţiunile companiei, evaluată la mai multe miliarde de dolari. El este şi artizanul expansiunii companiei în peste 40 de ţări, listarea acesteia la New York Stock Exchange şi s-a folosit de legăturile sale cu Putin pentru a asigura viitorul companiei, privită drept unul dintre pilonii economiei ruse.

  • ExxonMobil şi OMV Petrom încep forajul la o nouă sondă în Marea Neagră

     Datele colectate în timpul programului de foraj vor fi utilizate pentru a evalua dimensiunea şi viabilitatea comercială a zăcământului de gaze descoperit de sonda de explorare Domino-1, în anul 2012, potrivit unui comunicat comun al celor două companii.

    Noua sondă unde va începe forajul, denumită Domino-2, este situată la aproximativ 200 kilometri de ţărm, în ape cu adâncimea de aproximativ 800 de metri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Un plan Marshall pentru Ucraina

    El a prevăzut chiar o conferinţă internaţională a donatorilor, la toamnă, care să pună la punct un “plan Marshall” pentru Ucraina, a relatat agenţia rusească de presă RIA Novosti. FMI, Banca Mondială, SUA şi UE au promis deja asistenţă financiară în valoare totală de 27 mld. dolari, din care cca 14 mld. dolari ar urma să fie primiţi de Kiev anul acesta.

    O parte din bani vor fi folosiţi însă pentru plata gazului rusesc către Gazprom. Compania rusească a calculat săptămâna trecută că suma datorată pentru livrările din perioada 1-16 iunie se ridică la 838 mil. dolari, care se adaugă restanţelor anterioare în valoare totală de 5,3 mld. dolari.

  • ANRE a decis ca producătorii de gaze vor fi obligaţi să vândă minim 20% din cantitate pe bursă

    “Fiecare producător sau operator economic afiliat acestuia din sectorul gazelor naturale are obligaţia să încheie tranzacţii pe pieţele centralizate, pentru vânzarea a minimum 20% din cantitatea de gaze naturale din producţia proprie destinată consumului pe piaţa concurenţială. De la aplicabilitatea obligaţiei mai sus amintite sunt exceptate cantităţile de gaze naturale din producţia internă proprie, care fac obiectul contractelor de vânzare a gazelor naturale aferente pieţei concurenţiale aflate în derulare la data intrării în vigoare a acestui ordin”, potrivit unui comunicat al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie (ANRE).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capacitatea conductei Iaşi-Ungheni depăşeşte importurile de gaze ale Republicii Moldova din Rusia

     “Proiectul pe partea românească a fost finalizat, inclusiv subtraversarea Prutului. Până la 15 august va fi finalizat şi pe partea moldovenească. Apoi vor fi câteva zile de probă. În jurul datei de 25 august vor fi posibile din punct de vedere tehnic primele schimburi de gaz între cele două ţări”, a declarat agenţiei MEDIAFAX ministrul delegat pentru Energie, Răzvan Nicolescu.

    România produce anual, în special prin OMV Petrom şi Romgaz Mediaş, aproximativ 11 miliarde metri cubi de gaze, şi importă anual din Federaţia Rusă alte 2,5-3 miliarde metri cubi de gaze.

    Republica Moldova, fără regiunea separatistă Transnistria, importă anual din Rusia 1,1 miliarde metri cubi de gaze naturale. Importurile Transnistriei sunt de încă 1 miliard de metri cubi pe an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro