BusinessMagazin

Tag: firme

  • Consiliul Legislativ a atenţionat Guvernul că taxa impusă microfirmelor fără angajaţi se îndepărtează de Constituţie

    Consiliul a avizat favorabil proiectul noului Cod Fiscal, dar cu o serie de observaţii, analizate de MEDIAFAX, printre care şi cea referitoare la o necorelare cu spiritul Constituţiei.

    Noul Cod Fiscal aprobat de Guvern, care urmează să fie aplicat începând cu anul viitor, stabileşte că microîntreprinderile vor fi obligate să plătească un impozit indiferent dacă au sau nu angajaţi. Astfel, firmele cu unul sau mai mulţi salariaţi vor achita 3%, respectiv 1% din cifra de afaceri, iar cele care nu au niciun angajat vor plăti 3% plus o sumă de 1.530 lei trimestrial.

    Această sumă va fi actualizată în funcţie de evoluţia salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, prin ordin al ministrului Finanţelor.

    În documentul trasmis Guvernului, Consiliul Legislativ se referă la această taxă trimestrială, pe care o consideră o “sancţiune”.

    “Apreciem că norma respectivă se îndepărtează de la dispoziţiile articolului 135 alineatul 2 litera a din Constituţie. Sugerăm, de aceea, revederea normei în ceea ce priveşte sancţiunea de «+1530 lei trimestrial»”, este avertismentul din document.

    Articolul din Constituţie invocat se referă la economie şi stabileşte, la acel alineat, că statul trebuie să asigure libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie.

    O observaţie similară a fost formulată şi de Consiliul Economic şi Social, format din patronate şi sindicate, care a arătat, în avizul transmis Guvernului, că impozitul pentru microîntreprinderile fără angajaţi ar trebui limitat la 3%, fără taxa trimestrială de 1.350 lei, cu argumentul că măsura este una neconstituţională din moment ce microîntreprinderea respectivă nu generează profit.

    Guvernul a primit observaţiile, dar nu a efectuat nicio modificare.

    La momentul prezentării proiectului, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Ovidiu Nicolescu, afirma că acest impozit minim de 1.530 lei pentru microîntreprinderile fără angajaţi va conduce la desfiinţarea a minimum 40.000 de firme.

    Într-o întâlnire organizată atunci la Guvern, reprezentanţi ai IMM i-au cerut premierului Victor Ponta să reanalizeze ideea impozitării trimestriale a microîntreprinderilor fără angajaţi, deoarece aceasta ar trebui aplicată cu discernământ, pe baza unui test şi a unui studiu de impact, având în vedere că există astfel de microîntreprinderi şi în rândul studenţilor, iar numărul de IMM-uri la mia de locuitori este încă mic în România, Ponta spunând că ştie că actul nu este perfect, dar că “numai Dumnezeu” putea face un proiect perfect.

    Proiectul noului Cod Fiscal a fost aprobat de Guvern săptămâna trecută şi transmis Parlamentului spre dezbatere.

  • INS: Afacerile din serviciile prestate în special firmelor au crescut cu peste 6% în ianuarie

    Astfel, afacerile din servicii s-au majorat ca serie brută cu 6,3%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 6,5%.

    Evoluţia a fost susţinută de creşterile înregistrate de activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+26% brut, +22,1% ajustat), transporturi (+10,7% brut, +10,1% ajustat) şi alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (+2,2% brut, +3,7% ajustat).

    Scăderi au înregistrat activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-7,4% brut şi 9,2% ajustat) şi comunicaţii (-1,6% brut). Serviciile de comunicaţii au crescut în serie ajustată cu 0,1%.

    Comparativ cu luna decembrie, cifra de afaceri din serviciile de piaţă prestate companiilor s-a redus cu 15,8% ca serie brută, ca urmare a scăderilor înregistrate la activităţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-29,5%), alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-23,2%), activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (-15,5%), activităţile de comunicaţii (-15,5%) şi activităţile de transport (-5,8%).

    Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, afacerile din servicii au crescut cu 2% în ianuarie, comparativ cu decembrie, datorită avansului din activităţile de servicii informatice şi în tehnologia informaţiei (+8,6%) şi din transporturi (+4,4%). Scăderi au raportat activitǎţile de producţie cinematografică, video, programe de televiziune; difuzare şi transmitere de programe (-9,1%), comunicaţiile (-1,6%) şi alte servicii furnizate în principal întreprinderilor (-0,9%).

  • CEO de profesie. A trecut în zece ani pe la A&D Pharma, Domo şi a ajuns mâna dreaptă a lui Ion Ţiriac

    “Este interesant să schimbi industriile şi să foloseşti modele specifice uneia în cea în care tocmai ai intrat; diferenţele sunt doar aparente, substanţa este aceeaşi. Când ai businessuri care sunt la interfaţa cu clientul, totul se aseamănă“, spunea recent Dragoş Dinu, numit de circa jumătate de an CEO al Ţiriac Holdings, cu afaceri anuale cumulate de circa 500 de milioane de euro. Aflat în prima generaţie prezentată de Business Magazin în catalogul ”100 de tineri manageri de top„, pe parcursul carierei sale Dragoş Dinu a deţinut, după plecarea de la A&D Pharma, unde a lucrat în perioada 1994 – 2008, ultimii şase ani în poziţia de CEO, şi funcţia de conducere a retailerului electro-IT Domo.

    Despre experienţa din prezent, la conducerea Ţiriac Holdings, cu afaceri cumulate, conform celor mai recente informaţii, de peste 500 de milioane de euro, Dinu spunea recent că ”doar ocaziile de cumpărare sunt diferite. Clienţii sunt aceiaşi. Uneori sunt doar ocazii de prospectare, nu de cumpărare şi «jocul» este să-ţi aduci clientul de la intenţia de prospectare la cea de cumpărare„. Dinu spune că vede în piaţă o uşoară creştere a apetitului de consum, iar în presă vede tot mai rar cuvântul ”criză„. Este de părere că în nicio piaţă nu poate exista creştere exponenţială la nesfârşit, dar nici scădere continuă, cum nu există nici perpetuum mobile. Pe de altă parte, completează el, încrederea consumatorilor nu se restabileşte peste noapte, probabil că e nevoie de ani buni. ”E ca o primăvară, când mijesc ghioceii, lucrurile încep să se mişte.„ Însă mediul economic nu-l poate ignora pe cel politic, completează CEO-ul Ţiriac Holdings. ”Deopotrivă la nivel local şi global vedem influenţe. Când se bucură industria de armament, celelalte stau şi se uită.„

    Dincolo de asemănările dintre experienţa acumulată de Dinu (cele mai importante fiind cei 14 ani la A&D Pharma şi circa un an la Domo) şi grupul de firme pe care îl conduce acum, există şi diferenţe. De pildă, anterior a lucrat ani de zile să crească ”un brand, iar aici am venit pe un teren unde brandul există deja şi este foarte puternic„. Sentimentul este diferit, povesteşte el: ”A te ridica la nivelul reputaţiei este o provocare şi ăsta a fost primul sentiment de la prima întâlnire„ cu Ion Ţiriac, despre care spune că nu-l cunoscuse anterior. Iar despre recrutare spune nu are nicio poveste, ”pentru că nici eu şi nici domnul Ţiriac nu suntem oameni care să întârzie în luarea deciziilor, suntem destul de direcţi. Ca întotdeauna în epoca de după Bell, totul începe cu un telefon. N-a fost un proces lung, ci normal, cu o serie de discuţii„.

    Dinu este inginer mecanic, absolvent al Facultăţii de Maşini şi Utilaje, un domeniu despre care spune că nu avea vreo înclinaţie specială; ”uite însă că acum am ajuns să lucrez în industria auto„. A terminat în 1991 facultatea şi primele experienţe ca angajat au fost în cadrul unei entităţi de stat, unde ”a avut un şoc de proporţii„, îşi aminteşte el; în 12 luni a primit de patru ori preaviz şi se ducea la personal unde i se spunea că au început restructurările, că este ultimul venit şi trebuie să renunţe la el, iar după două zile îl anunţau că au plecat alţi doi ingineri şi trebuie să rămână. Într-un final a cedat şi a făcut un pas înapoi când s-a lăsat de inginerie şi s-a dus tehnician pe şantier la Sofitel. ”Dar am intrat într-o firmă străină şi revelaţia a fost enormă.„ Era un cu totul alt sistem, mult mai organizat şi şi-a dat seama că lucrurile trebuie făcute altfel decât în companiile de stat. ”Nu am anticipat nicio secundă ceea ce avea să urmeze în cariera mea. Nici măcar nu mi-am propus.„

    Spune că prima oară când şi-a fixat un ţel în carieră a fost când a ratat o promovare, prin anii ’95, când lucra la Pepsi, ”iar frustrarea a fost atât de mare încât pur şi simplu am vrut să-mi caut un alt loc„. A schimbat mai multe locuri de muncă, de aceea, ulterior, când a recrutat oameni nu s-a uitat în CV-uri la perioada 23-30 de ani, ”când ai voie să faci oricât de multe căutări vrei; dar la un moment dat trebuie să ajungi la o concluzie„, spune Dinu, care a ajuns în funcţia de CEO al companiei farmaceutice la 34 de ani.

    ”N-a fost simplu; într-o viaţă managerială ulterioară nu mi-aş mai dori să fiu CEO la 34 de ani. Doar că atunci antreprenorii cu care plecasem la drum, cred că cu o excepţie, erau mai mici ca mine.„ De fapt, chiar în catalogul 100 de tineri manageri de top din 2005, Dinu spunea că ”prima lună după ce am fost numit CEO a fost cea mai grea. Nu ştiam cine sunt, ce caut aici. Însă din momentul în care am început să-mi formez echipa au început să apară şi satisfacţiile„. Privind înapoi în timp, spune că drumul său ar putea fi asemănat cu cel al unui alpinist, care la câţiva ani după ce a cucerit Everestul îşi rememorează etapele. ”Un alpinist ar spune că pe la 7.000 de metri îşi aminteşte că bătea vântul, apoi că pe la 8.000 nu putea să respire. În final rămâne victoria. Am pus piciorul, am pus steagul, trăiesc.„

  • Barcelona a văzut 
telefoanele viitorului. Cel puţin aşa era planul

    Bogdan Angheluţă, Barcelona

    Lansările de acest an, cel puţin din punctul de vedere al smartphone-urilor, nu au adus prea multe surprize. LG a prezentat noul model din seria Flex, telefonul curbat, alături de mai multe modele din clasa medie. Sony a preferat să pună în evidenţă tableta Z4, promovând în mai mică măsură modelul Aqua M4. Strategia se poate justifica prin faptul că smartphone-ul celor de la Sony nu aduce nimic nou pe piaţă.

     Marii producători, precum Samsung, Intel, Sony sau Huawei, şi-au respectat statutul şi au construit standuri impresionante, amplasate în prima zonă a centrului de conferinţe. Companiile fără o astfel de putere financiară şi start-up-urile s-au mulţumit cu spaţiile rămase; cu toate acestea, organizatorii au încercat să menţină interesul crescut şi pentru aceste zone, programând conferinţe chiar şi în cele mai îndepărtate hale.

     Companiile care vin din urmă şi câştigă tot mai mult teren, precum ZTE, au fost şi cele care au depus cele mai mari eforturi pentru a se remarca. Standul chinezilor a fost impresionant, poate cel mai atrăgător de la Fira Barcelona.

     La începutul congresului atenţia s-a îndreptat către primele hale, unde erau expuse cele mai noi telefoane şi accesorii lansate de producătorii de renume. Printre gadgeturile care au captat atenţia s-au numărat Samsung Galaxy S6 şi S6 Edge, LG G Flex 2, Microsoft Lumia 640, Sony Xperia Aqua M4, HTC One M9, Alcatel OneTouch Idol 3 sau ceasul inteligent LG Watch Urbane.

    În celelalte zone, dinspre capătul complexului, am găsit atât producătorii mai mici, cât şi firmele specializate în soluţii de software. Unele dintre aceste companii, deşi fără să fie cunoscute, au expus produse cel puţin interesante. Spre exemplu, companii precum Sigur sau LockPhone lansau, cel puţin în teorie, unele dintre cele mai sigure telefoane din lume.

    Cei de la Huawei au atras şi ei atenţia prin standul construit şi prin multitudinea de produse afişate. Din păcate însă, produsul cel mai aşteptat al companiei nu a fost de găsit: după lansarea care a avut loc duminică, ceasul inteligent Huawei nu a fost disponibil decât într-o zonă cu acces limitat. Nu acelaşi lucru se poate spune despre ceasul celor de la LG: la  standul companiei, o secţiune întreagă era dedicată acestui produs. Accesoriul inteligent produs de LG a primit recenzii pozitive, fiind primul ceas inteligent care arată aşa cum ar trebui să arate un ceas. Compania a renunţat la designul futuristic adoptat de ceilalţi producători şi a adoptat un model „clasic” de ceas, care poate fi purtat şi alături de haine ceva mai elegante.

  • Percheziţii în Bucureşti şi trei judeţe, într-un dosar privind fraude cu fonduri europene

    Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată, într-un comunicat de presă, că se fac cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârşirea unor infracţiuni îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene şi a unor infracţiuni de corupţie, fapte care ar fi fost comise în perioada 2011-2014.

    “În cursul zilei de 02 martie 2015, ca urmare a obţinerii autorizărilor legale de la instanţa competentă, sunt efectuate percheziţii domiciliare în 11 locaţii situate în municipiul Bucureşti şi în judeţele Prahova, Cluj şi Braşov, reprezentând sediile unor societăţi comerciale şi domiciliile unor persoane fizice”, a precizat DNA.

    Procurorii sunt sprijiniţi în acest caz de Serviciul Român de Informaţii şi Brigada Specială de Intervenţie a Jandarmeriei.

  • Sfaturi pentru mine tânăr. Cei mai admiraţi antreprenori şi executivi din România răspund

    “Dacă aş fi fost vreodată jurnalist, aş fi încercat mereu să prezint omul, dincolo de eticheta de CEO sau de proprietar al unei firme. Omul este foarte important. Aş încerca să scriu şi să-l încurajez să vorbească nu doar despre afacere, ci şi despre momentele lui de îndoială, despre eşecuri, despre cum a învăţat din eşecuri, despre cum ar face lucrurile diferit dacă ar fi avut mai multă informaţie într-un anumit moment, aş încerca să adâncesc foarte mult dialogul şi înţelegerea.“

    Mesajul lui Vasile Iuga, şeful PricewaterhouseCoopers România şi managing partner al PricewaterhouseCoopers pentru regiunea Europa de Sud-Est, transmis celor mai puternici executivi şi antreprenori în cadrul unei gale CEO Awards din octombrie 2013, venea în contextul unei discuţii despre eşecuri şi lucruri care ar fi putut fi făcute diferit. Iuga, premiat de Business Magazin în cadrul evenimentului, îşi reproşa că în tinereţe a iubit prea mult aviaţia – “unde am investit tot ce am avut mai bun în prima parte a vieţii“ -, deşi, spune el, ar fi trebuit să studieze dreptul, domeniu care i-ar fi asigurat cunoştinţe extrem de utile pentru cariera sa ulterioară. Iuga s-a alăturat PwC în 1991 şi în cei peste 20 de ani de carieră în domeniu a devenit unul dintre veteranii industriei de pe piaţa locală. Iniţial specializat în ingineria de aeronave, el a studiat, abia după venirea la PwC, ştiinţe economice, devenind pe rând auditor financiar, expert contabil şi evaluator. Discuţia despre lecţiile trecutului, învăţături şi lucruri care puteau fi făcute altfel este încă un subiect delicat şi puţin discutat de către reprezentanţii mediului de afaceri din România.

    Cei mai importanţi oameni din business au dat de-a lungul timpului sfaturi din experienţa lor care arată că cel mai important lucru în perioada de creştere şi dezvoltare este să faci alegerile corecte. Liliana Solomon, fost CEO al Vodafone România, spunea la prima ediţie a Meet the CEO (cea mai importantă sursă de poveşti de business) că cel mai important lucru este contextul în care se dezvoltă un tânăr: „La 18 ani ai anumite interese – la 18 mă interesa tenisul, la 25 fizica, la 30 economia. De aceea nu poate să conteze atât de mult ce ai studiat. Contează aplicabilitatea a ceea ce ştii şi ce înţelegi. Am un prieten care spune: dacă te-ai născut prost, poţi să mori prost; dacă te-ai născut deştept, poţi să mori prost. Depinde mult ce faci de-a lungul vieţii – partea intelectuală contează foarte mult: cum eşti educat, la ce şcoli mergi, în ce companii lucrezi“.

    La acelaşi eveniment, Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom, completa în acelaşi context că o mare influenţă în viitorul unui tânăr o are familia: „Mi se pare foarte important să încep cu educaţia pe care am primit-o, în cei 7 ani de acasă. Eu am crescut într-o famile de clujeni, care ne-a crescut cu nişte principii destul de rigide: responsabilitate, disciplină, să duci bine lucrurile până la capăt. Educaţia este cel mai important lucru pe care ţi-l poate da familia – sunt elemente care reprezintă datele fundamentale ale formării noastre ca personalitate şi caracter. Asta mi-a determinat cariera: ulterior am învăţat economia în România, la facultatea de profil, iar apoi am încercat să înţeleg teoria economică prin studii de drept. Dreptul m-a ajutat foarte mult să înţeleg esenţa economiei, iar apoi mi-am completat educaţia în străinătate, la London Business School, cu un curs de Corporate Finance. Din acel moment s-a conturat cariera mea“.

    Perioada 1990-2000, în care cea mai mare parte a comunităţii de business active astăzi a învăţat pe propria piele primele lecţii ale capitalismului, a fost una de studiat business de la zero, operând cu concepte abstracte precum strategii şi planuri pe termen lung sau reguli şi proceduri interne. Dintre oamenii care au învăţat printre primii business în România au fost aleşi Cei mai admiraţi CEO din România, un demers iniţiat în 2010, care a adus în faţa publicului, de-a lungul celor cinci ediţii, numele recunoscute şi confirmate chiar de către mediul de afaceri. Cei mai admiraţi sunt şi cei pe care mediul de business îi consideră demni de urmat, modele pentru domeniile lor de activitate şi lideri de la care tinerii pot învăţa. „Sfaturi pentru mine tânăr“ urmăreşte să fie o interfaţă de dialog între numele marcante din businessul românesc şi tinerii aflaţi în căutare de valori şi de repere.

    La întrebarea „Ce sfaturi mi-aş da mie însumi/însămi la vârsta de 20 de ani, având cunoştinţele şi experienţa de astăzi?“ au răspuns Florin Talpeş, proprietar al Bitdefender, Raul Ciurtin, proprietar al Albalact, Rucsandra Hurezeanu, fondatoarea Ivatherm, Dan Şucu, proprietar al Mobexpert, Mihai Marcu, acţionar majoritar al MedLife, Dragoş Petrescu, CEO al Trotter Prim, Wargha Enayati, fondator al Regina Maria, Elena Cremenescu, fondatoarea mărcii de cosmetice Elmiplant, Radu Florescu, CEO Centrade Saatchi & Saatchi România, Marcel Bărbuţ, CEO AdePlast, şi Mircea Turdean, director general al Farmec.

  • Firme amendate cu 2.000 de lei pentru gropile de pe un pod de legătură cu autostrada A1 Deva-Sibiu

    Şefului Serviciului Poliţiei Rutiere Hunedoara, comisarul şef Dan Micu, a declarat, joi, corespondentului MEDIAFAX că sancţiunea contravenţională a fost de 21 de puncte de amendă, punctul de amendă fiind de 97,5 lei.

    El a precizat că cele două firme sancţionate au obligaţia de ”a aduce carosabilul la viabilitatea necesară astfel încât autovehiculele să circule în condiţii optime”.

    DN76 Deva – Oradea se află în reabilitare de aproape doi ani, iar de sectorul Deva-Brad, în care este cuprins şi podul de peste râul Mureş, de la Şoimuş, şi care face legătura cu autostrada A1 Deva-Sibiu, se ocupă asocierea de firme Selina – Doprostav.

    Reabilitarea efectivă a podului este programată să înceapă abia în această primăvară, însă între timp constructorul este obligat să se ocupe de întreţinerea carosabilului. Asfaltul de pe podul de la Şoimuş s-a degradat mai ales în ultimele luni, de când porţiunea de autostradă Deva – Orăştie a fost deschisă traficului.

  • Percheziţii în Bucureşti şi 11 judeţe, într-un dosar de evaziune fiscală de 30 milioane de euro. Printre firmele percheziţionate sunt Erbaşu, UTI şi Strabag

    Potrivit Poliţiei Române, cele 146 de percheziţii sunt făcute de poliţiştii de la Investigarea Criminalităţii Organizate, în Bucureşti şi judeţele Arad, Argeş, Dâmboviţa, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Olt, Sibiu, Teleorman, Vâlcea şi Vrancea, la sediile mai multor firme din domeniile IT şi construcţii şi la locuinţele unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani.

    Poliţiştii vor pune în executare 90 de mandate de aducere, anchetatorii urmând să stabilească, în urma audierilor, dacă vor lua măsuri preventive în cazul suspecţilor.

     

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Numărul firmelor insolvente, radiate, suspendate sau dizolvate în 2014, peste cel al firmelor noi

    Numărul firmelor care au intrat în insolvenţă anul trecut a scăzut cu 30% faţă de 2013, de la 29.587 în 2013 la 20.696 în 2014. O scădere semnificativă a numărului de insolvenţe, de 77,6%, s-a înregistrat în judeţul Mehedinţi, unde în 2014 au fost înregistrate 189 de insolvenţe comparativ cu 844 în anul 2013.

    În ceea ce priveşte operaţiunile de radiere, au fost înregistrate 76.483 de radieri, în scădere cu 5,3% faţă de 2013, când s-au înregistrat 80.786 de astfel de operaţiuni.

    Comparativ cu anul 2013, suspendările de activitate au scăzut în 2014 cu 28,5%, de la 22.079 la 15.788. De asemenea, dizolvările au înregistrat o scădere de 21% în 2014 (18.336) comparativ cu anul precedent (23.208).

    În aceste condiţii, numărul firmelor care au fost închise şi au intrat în insolvenţă anul trecut totalizează 131.307, comparativ cu 155.660 în 2013.

    Pe de altă parte, în perioada 1 ianuarie -31 decembrie 2014 au fost înregistrate 101.627 de înmatriculări, în scădere cu 18,6% faţă de 2013, când au fost înregistrate 124.816 de înmatriculări.

    Cele mai multe înmatriculări – 36.840, au fost înregistrate în domeniul comerţului cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, în creştere cu 2,9% faţă de 2013. O creştere semnificativă a înmatriculărilor, de 18,9%, se constată în domeniul învăţământ, unde s-au înregistrat 2.310 de înmatriculări în 2014, faţă de 1.942 în anul 2013.

    O altă creştere, de 9,44% comparativ cu 2013, a fost înregistrată în domeniul informaţiilor şi comunicaţiilor, unde au fost înmatriculate 6.076 de firme noi în 2014 faţă de 5.552 în anul precedent.

    În acelaşi timp, anul trecut a avut loc o creştere cu 3,2% a numărului societăţilor cu participare străină la capital, la 198.635, în timp ce valoarea totală a capitalului social subscris era de 146,7 miliarde de lei, în creştere cu 13,3% faţă de finalul anului precedent.

    Numărul entităţi înregistrate la Registrul Comerţului, respectiv cei care nu şi-au declarat suspendarea activităţii şi nu se află în niciuna din stările care pot duce la pierderea personalităţii juridice, a crescut în 2014 cu 6,78%, atingând cifra de 1,139 milioane (din care 392.104 de persoane fizice autorizate şi 747.699 de persoane juridice).

  • Valoarea clientului din România. Cine şi de ce calculează acest indice

    Sunt doar câteva din întrebările la care am invitat să răspundă reprezentanţi din toate domeniile. Valoarea unui client este un indicator folosit mai degrabă în pieţele avansate şi sofisticate, prea puţin folosit pe piaţa locală. Cert este însă că firmele care l-au adoptat îşi cresc şi veniturile, şi profitabilitatea.

    Puţini vor fi auzit de compania englezească Dunnhumby, nu doar în România, ci şi în Occident. Cu toate acestea, Dunnhumby  a intrat recent în atenţia gigantului comunicării WPP, grup cu 179.000 de angajaţi în 3.000 de birouri în 111 ţări, care oferă nici mai mult, nici mai puţin de 3 miliarde de dolari pentru preluarea obscurei companii. Ce ştie să facă Dunnhumby? Să colecteze date despre clienţi şi despre obiceiurile acestora şi să le folosească.

    Cu mult înainte ca obiceiul de colectare a datelor să fie răspândit, în 1995, Edwina Dunn şi Clive Humby au pus bazele unei firme care a iniţiat un program de loialitate pentru clienţii retailerului britanic Tesco. Folosind date legate de comportamentul din trecut al clienţilor şi obiceiurile acestora de consum, Tesco şi-a putut dimensiona stocurile de produse din magazine în funcţie de obiceiurile de consum ale clienţilor, un fapt revoluţionar pentru acea vreme.

    De-a lungul timpului reţeaua de retail a preluat controlul companiei, care s-a transformat într-o firmă globală, care colaborează cu circa 20 de mari retaileri din 50 de ţări, dar şi cu nume grele din industria bunurilor de consum, cum este Coca-Cola.  Dincolo de cardurile de loialitate, Dunnhumby centralizează date despre circa 350 de milioane de oameni – consum de televiziune, comportament online, obiceiuri de consum. În aceste condiţii interesul WPP este şi mai justificat, pentru că firmele de publicitate caută să îşi îmbogăţească abilităţile şi eficienţa, să afle ce mesaje publicitare sunt cele mai bune. Iar o companie cu experienţă în domeniu este cu atât mai preţioasă.

     „Cât valorează un om?“ scria Business Magazin, într-un articol de opinie din vara anului trecut. „Financial Times a descoperit că părticelele de informaţie care compun existenţa unui ins modern, conectat, dependent de smartphone şi de reţele sociale, sunt vândute de companiile care le adună cu preţuri ce încep de la 0,0005 dolari. Articolele, interesante, trimiteau la calculatorul de care pomeneam mai sus, în baza căruia am descoperit că valorez mai puţin de un dolar, mai precis 0,9182 dolari. Am pornit de la 0,007 dolari, preţul vârstei, genului, codului poştal, etniei şi nivelului de educaţie. Nu am fost punctat pentru că nu sunt milionar, din cauza slujbei, din cauza faptului că nu sunt logodit, recent căsătorit, recent divorţat, că nu aştept un copil, că nu sunt părintele unui nou-născut. Eram deprimat, valoram în continuare nici cât ineluşul de care tragi ca să desfaci cutia de suc sau de bere.

    M-au salvat alergia, astmul (care aproape mi-a trecut de când am abandonat fumatul – asta e, am trişat un pic!) şi greutatea (slujba sedentară!), care m-au mai ridicat pe la 0,786 dolari. Faptul că am o casă mi-a mai adus ceva milicenţi, dar am fost penalizat la numărul de băi, de dormitoare şi pentru lipsa unui şemineu. La fel de demoralizator a fost şi faptul că nu deţin avion, barcă şi că nu prea merg la sală; pasiunile şi siturile pe care le frecventez – financiare, de ştiri, educaţie, filme, politică, gaming – m-au mai ridicat un pic şi mi-au stabilit preţul final, de 0,9182 cenţi. Înţeleg că pentru industrie valoarea este destul de mare şi că în cazul în care cineva cumpără între 50.000 şi 100.000 de inşi ca mine, astmatici, dar lipsiţi de şemineu şi barcă, poate primi un discount consistent.

    Lăsând gluma la o parte, nu vi se pare cam trist să fii redus la un nivel de consumator amorf, să fii preţuit pentru că ai o casă cu trei dormitoare sau pentru că ai nişte kilograme în plus, într-un sistem de valori care adună speranţe, vise, posesiuni, drame, coduri poştale şi nou-născuţi?“, se întreba autorul articolului din Business Magazin.