BusinessMagazin

Tag: extindere

  • La 26 de ani a decis să cucerească majoritatea oraşelor din România. “Vrem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“

    La 26 de ani, antreprenoarea Andra Munteanu, fondator şi deţinător al brandului Limitless, cu activităţi în zona de wellness, porneşte un proiect la nivel naţional. Limitless ţinteşte ca anul acesta să deschidă 15 filiale, iar printr-o iniţiativă de afiliere cu antrenori de la nivel local îşi propune să se extindă în toată ţara.

    „Investiţia totală în proiectul filialelor este de aproximativ 40.000 euro. Suma include recrutarea antrenorilor afiliaţi şi mai ales etapa de formare a lor, organizarea filialelor şi promovarea primei ediţii. Ce ne-a fost de ajutor în reducerea investiţiei, chiar substanţial aş spune, a fost faptul că avem deja un istoric cu aplicarea principiilor de lean-start-up (chiar dacă în cazul acesta nu putem vorbi chiar de un start lean), dar şi faptul că proiectul filialelor vine pe fundamentul unui brand pe care l-am crescut şi în care am investit constant în ultimii cinci ani.“

    Limitless a câştigat notorietate mai cu seamă în Capitală, prin proiectul pe care Andra Munteanu l-a construit împreună cu un asociat, din 2011 încoace. Tânăra antreprenoare s-a retras din proiectul construit în Bucureşti, vânzând părţile sale către fostul asociat, şi anul acesta se ocupă de scalarea conceptului Limitless la nivel naţional. Pentru că este deţinătoarea brandului, proiectul pe care îl dezvoltă acum va păstra numele Limitless, iar sediul din Bucureşti împreună cu întreaga comunitate de membri asociată lui  va continua sub numele Revvolution powered by Valentin Vasile.

    Limitless a fost creat ca program hibrid, între personal training şi fitness de grup, în care fiecare participant are un program personalizat de nutriţie şi antrenament, iar rata de succes – în sensul că participanţii îşi ating obiectivele, de a slăbi, a se tonifia sau a câştiga masă musculară – este de peste 93%. Prin comparaţie, doar 10-20% dintre cei care îşi fac abonamente şi merg la sală reuşesc să îşi atingă obiectivele de remodelare corporală în intervalul dorit.

    Iniţiativa de a construi filiale la nivel naţional a beneficiat timp de doi ani de două filiale beta care au avut scopul de a testa modelul, una înfiinţată în Constanţa, iar cealaltă în Bacău. Cu un minim de resurse investite, filiala din Bacău, spune Andra Munteanu, a organizat anual 11 ediţii, din care majoritatea au avut două grupe de participanţi, cu o marjă de profit de minimum 50% pentru proprietarii locali; aceste rezultate dovedesc că ideea antreprenoarei este viabilă.

    „Anul acesta e mai degrabă unul de planificare strategică şi start al proiectului, şi vom avea activitate efectivă doar un trimestru. Suntem într-o etapă de redesenare a valorilor şi filosofiei brandului nostru şi acesta e focusul principal pentru 2016. Pentru 2017, care va fi primul an întreg de funcţionare a sistemului de filiale, ne propunem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“.
     

  • La 26 de ani a decis să cucerească majoritatea oraşelor din România. “Vrem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“

    La 26 de ani, antreprenoarea Andra Munteanu, fondator şi deţinător al brandului Limitless, cu activităţi în zona de wellness, porneşte un proiect la nivel naţional. Limitless ţinteşte ca anul acesta să deschidă 15 filiale, iar printr-o iniţiativă de afiliere cu antrenori de la nivel local îşi propune să se extindă în toată ţara.

    „Investiţia totală în proiectul filialelor este de aproximativ 40.000 euro. Suma include recrutarea antrenorilor afiliaţi şi mai ales etapa de formare a lor, organizarea filialelor şi promovarea primei ediţii. Ce ne-a fost de ajutor în reducerea investiţiei, chiar substanţial aş spune, a fost faptul că avem deja un istoric cu aplicarea principiilor de lean-start-up (chiar dacă în cazul acesta nu putem vorbi chiar de un start lean), dar şi faptul că proiectul filialelor vine pe fundamentul unui brand pe care l-am crescut şi în care am investit constant în ultimii cinci ani.“

    Limitless a câştigat notorietate mai cu seamă în Capitală, prin proiectul pe care Andra Munteanu l-a construit împreună cu un asociat, din 2011 încoace. Tânăra antreprenoare s-a retras din proiectul construit în Bucureşti, vânzând părţile sale către fostul asociat, şi anul acesta se ocupă de scalarea conceptului Limitless la nivel naţional. Pentru că este deţinătoarea brandului, proiectul pe care îl dezvoltă acum va păstra numele Limitless, iar sediul din Bucureşti împreună cu întreaga comunitate de membri asociată lui  va continua sub numele Revvolution powered by Valentin Vasile.

    Limitless a fost creat ca program hibrid, între personal training şi fitness de grup, în care fiecare participant are un program personalizat de nutriţie şi antrenament, iar rata de succes – în sensul că participanţii îşi ating obiectivele, de a slăbi, a se tonifia sau a câştiga masă musculară – este de peste 93%. Prin comparaţie, doar 10-20% dintre cei care îşi fac abonamente şi merg la sală reuşesc să îşi atingă obiectivele de remodelare corporală în intervalul dorit.

    Iniţiativa de a construi filiale la nivel naţional a beneficiat timp de doi ani de două filiale beta care au avut scopul de a testa modelul, una înfiinţată în Constanţa, iar cealaltă în Bacău. Cu un minim de resurse investite, filiala din Bacău, spune Andra Munteanu, a organizat anual 11 ediţii, din care majoritatea au avut două grupe de participanţi, cu o marjă de profit de minimum 50% pentru proprietarii locali; aceste rezultate dovedesc că ideea antreprenoarei este viabilă.

    „Anul acesta e mai degrabă unul de planificare strategică şi start al proiectului, şi vom avea activitate efectivă doar un trimestru. Suntem într-o etapă de redesenare a valorilor şi filosofiei brandului nostru şi acesta e focusul principal pentru 2016. Pentru 2017, care va fi primul an întreg de funcţionare a sistemului de filiale, ne propunem să atingem încasări totale de aproximativ 600.000 euro“.
     

  • Concedieri masive la o bancă importantă. Vor să dea afară 9000 de oameni după ce a concediat deja 5200 de persoane

    Commerzbank şi-a extins pierderile în şedinţa de marţi după ce un raport media arată că a doua cea mai mare bancă germane plănuieşte să taie 9.000 de locuri de muncă şi să suspende plata dividendelor, ca parte a planului de reorganizare conceput de nou CEO Martin Zielke.

    Acţiunile băncii au scăzut cu 3,1%, la 5.86 euro în Frankfurt, după ce luni au scăzut cu 4,4%. Măsurile vehiculate în raport ar urma să fie impuse până în 2020 şi ar costa un milliard de euro.

    Zielke, în vârstă de 53 de ani, a fost pus sub presiune să oprească pierderile care au forţat banca să îşi restrângă ţinta de profit pe tot anul. Banca a fost afectată puternic de dobânzile negative şi de pieţele volatile.

    Al doilea cel mai mare creditor german a concediat deja 5.200 de persoane în cadrul unui program anunţat de fostul CEO Martin Blessing, menit să reducă costurile şi să demareze din nou plata dividendelor.

    “Într-un peisaj cu rate negative, trebuie să faci ceva. Însă nu se pot face multe lucruri, reducerea de costuri este o alegere evidentă”, a spus Andreas Plaesier, analist la Warburg Research.

  • Noua opţiune din aplicaţia UBER rezolvă cea mai mare problemă a clienţilor de taxi

    Compania americană Uber, care le pune la dispoziţie utiliza­torilor de smartphone-uri un ser­viciu de transport alternativ taxiurilor, are în plan să îşi extindă prezenţa pe plan local, urmând să lanseze serviciul şi în al treilea oraş din ţară – Timişoara, Braşov sau Iaşi – până la finalul anului.

    Totodată Uber va ataca anul acesta şi segmentul corporate din România prin introducerea unui nou serviciu.  Compania americană a intrat pe piaţa locală în februarie 2015, iar în august anul acesta a lansat serviciul şi în Cluj-Napoca, aplicaţia mobilă având în prezent circa 110.000 de utilizatori, potrivit lui Alexandra Corolea, purtător de cuvânt al Uber pentru zona Balcani, invitată la ZF Live.

    Noua opţiune din aplicaţia UBER rezolvă cea mai mare problemă a clienţilor de taxi

  • În 1997 a deschis o florărie în Bistriţa cu 2.000 de mărci, iar acum are florării în toată ţara şi venituri de 3,5 mil. de euro

    Ardeleanca Ioana Molnar a renunţat la psihologie şi a mizat pe antreprenoriat, fondând una dintre primele afaceri cu flori de pe piaţa locală, în 1997. După aproape două decenii de activitate, Magnolia, care a ajuns la 17 magazine răspândite în toată ţara, 100 de angajaţi şi venituri de 3,5 milioane de euro, are planuri ferme de extindere.

    Când plasezi o comandă de flori pe site-ul magnolia.ro şi încerci să afli detalii despre aceasta, ţi se răspunde molcom, cu accent ardelenesc; este o consecinţă a faptului că baza companiei e la Cluj-Napoca, iar originile acesteia, în Bistriţa. De la o florărie în oraşul bistriţean, Magnolia a evoluat la 17 unităţi fizice, răspândite în toată ţara, un magazin online şi planuri de extindere în continuare. Înfiinţată de antreprenoarea Ioana Molnar, compania Comgaby Moln, sub care sunt operate activităţile Magnolia, a înregistrat creşteri; în 2010 avea o cifră de afaceri de 7,1 milioane de lei, pierdere netă de peste 660.000 de lei şi 50 de angajaţi, iar în 2015 a ajuns la afaceri de 15,3 milioane de lei, profit de circa 275.000 de lei şi 72 de angajaţi, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    În funcţie de volumul de afaceri, Magnolia se plasează pe primul loc în acest segment de piaţă, a cărei valoare totală este estimată în jurul valorii de 200 de milioane de euro; mare parte din rulaje se desfăşoară însă în zona nefiscalizată. Reţeaua Magnolia a ajuns la 17 florării răspândite în ţară, trei depozite engros şi două magazine online: magnolia.ro şi flowertime.ro. Potrivit antreprenoarei, numărul de angajaţi care lucrează în cadrul Magnolia a ajuns la 120. Pentru anul în curs, antreprenoarea previzionează afaceri de 4,5 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de 2015.

    Ioana Molnar a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Cluj-Napoca, după care şi-a consolidat pregătirea teoretică printr-un masterat de Artă Florală în Olanda. Ea povesteşte că prima florărie Magnolia a fost deschisă în 1997, în Bistriţa, cu o investiţie de 2.000 de mărci germane. Aceasta a fost amortizată în aproximativ un an, perioadă după care a început să se gândească la extindere şi a ales spaţii în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. „Lipsea o afacere curată şi civilizată în domeniul comerţului cu flori. În acea perioadă comerţul cu flori se făcea, în mare parte, la tarabe şi în condiţii nu tocmai legale“, descrie Molnar nevoia pe care a sesizat-o la momentul în care s-a lansat în antrenoriat.

    De atunci, afacerea s-a extins în opt judeţe: Bucureşti, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Constanţa, Braşov, Maramureş şi Bihor. „Am creat o adevărată reţea de magazine, cu florării, depozite de plante şi flori şi chiar un garden center, un loc dedicat iubitorilor de plante şi amenajărilor de spaţii verzi.“ În 2001 afacerea a păşit în online, iar antreprenoarea spune că divizia se află într-o creştere continuă. „Acest pas îndrăzneţ s-a dovedit câştigător, mai ales conform ultimelor rezultate înregistrate de companie. Anul acesta, numărul comenzilor trimise din faţa calculatorului sau de pe mobil a crescut cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“, explică Molnar. Potrivit Ioanei Molnar, magnolia.ro a fost primul magazin online local pentru flori; acum, cele mai multe comenzi vin cu precădere în Bucureşti, Cluj şi Braşov.

    Recent, reţeaua s-a mărit cu un spaţiu în Constanţa, un nou depozit en-gros în Bucureşti, şi o florărie în cadrul complexului comercial Park Lake. În spaţiul din cel mai recent inaugurat mall, compania a investit circa 25.000 de euro, iar previziunile se referă la vânzări de peste 10.000 de euro în prima lună de activitate şi peste 150.000 de euro pentru un interval de 12 luni. De altfel, pilonul central al dezvoltării Magnolia îl reprezintă în continuare extinderea reţelei de magazine în cât mai multe oraşe ale ţării. Împreună cu extinderea locală, Magnolia colaborează şi cu florării internaţionale pentru livrări oriunde în lume – în 140 de ţări prin 58.000 de florării partenere. Valoarea bonului mediu se plasează între 80 şi 150 de lei, în cazul magazinelor fizice, în timp ce în magazinul online cheltuiala medie se ridică la 220 de lei; diferenţa este dată şi de faptul că în online se cumpără mai multe cadouri ce însoţesc buchetul, cum ar fi un tort sau o sticlă de vin.

    Piaţa florilor este din ce în ce mai efervescentă în România, iar competiţia tot mai acerbă între principalii jucători, majoritatea fiind antreprenori români, cu prezenţă atât în online, cât şi cu reţele fizice. Spre exemplu, antreprenorii din Ardeal trebuie să facă faţă ofensivei FlorideLux, afacere cu o istorie de peste 13 ani în România şi formată în prezent din magazinul online, cu care a compania s-a lansat pe această piaţă, şi magazine deschise în regim de franciză în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov. Potrivit celor mai recente informaţii oferite revistei Business Magazin de Marius Dosinescu, fondatorul FlorideLux, compania a înregistrat anul trecut afaceri de aproximativ 900.000 de euro, iar pentru anul în curs previziona afaceri mai mari cu circa 20%.

    Compania a înregistrat anul trecut un profit net de circa 200.000 de euro, în creştere cu 300% faţă de 2014. Cele mai recente estimări ale FlorideLux arată că 80% din totalul vânzărilor din această toamnă va fi generat de clienţii florăriei online, iar francizele vor înregistra aproximativ 20% din volumul prognozat la nivelul întregului sezon. În ce priveşte bugetul alocat de români pentru aranjamente de flori în această toamnă, FlorideLux apreciază că acesta se va situa în jurul valorii de 350 de lei. Un alt jucător important de pe această piaţă este grupul Floria, fondat tot de un antreprenor român, Mugur Frunzetti, care a ales să vândă în 2013 către Zurich Broker; Floria a înregistrat anul trecut afaceri de 1,8 milioane de euro, mai mult cu 80% faţă de 2013. Compania operează florăria online Floria.ro, divizia corporate şi reţeaua de florării Floria în Stradă.

    Compania este responsabilă de amenajarea centrului comercial ParkLake din apropierea parcului Titan, într-un proiect a cărui valoare depăşeşte 1,5 milioane de lei. Din ce în ce mai mulţi antreprenori sunt atraşi de această nişă: după o experienţă de 15 ani în domeniu asigurărilor, Titel Boţogan (37 de ani) a pus anul acesta bazele proiectului online Florăria Mobilă, inspirat de pasiunea familiei sale pentru flori. Cu o investiţie iniţială de 3.000 de euro şi una totală de 30.000, antreprenorul apreciază că businessul său va ajunge anul acesta la o cifră de afaceri de 100.000 de euro.

    Decebal Diaconu, un antreprenor din Bucureşti cu experienţă în design, împreună cu Rodica Barbu, au pus pe picioare anul trecut o florărie online numită Botanique, în care au investit 25.000 de euro. Compania se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie, iar preţul unui buchet de flori porneşte de la 90 de lei şi poate depăşi 1.300 de lei; firma livrează peste 450 de buchete pe lună, cu vârfuri ale livrărilor de sărbători, când vânzările au crescut cu cel puţin 30%.
     

  • În 1997 a deschis o florărie în Bistriţa cu 2.000 de mărci, iar acum are florării în toată ţara şi venituri de 3,5 mil. de euro

    Ardeleanca Ioana Molnar a renunţat la psihologie şi a mizat pe antreprenoriat, fondând una dintre primele afaceri cu flori de pe piaţa locală, în 1997. După aproape două decenii de activitate, Magnolia, care a ajuns la 17 magazine răspândite în toată ţara, 100 de angajaţi şi venituri de 3,5 milioane de euro, are planuri ferme de extindere.

    Când plasezi o comandă de flori pe site-ul magnolia.ro şi încerci să afli detalii despre aceasta, ţi se răspunde molcom, cu accent ardelenesc; este o consecinţă a faptului că baza companiei e la Cluj-Napoca, iar originile acesteia, în Bistriţa. De la o florărie în oraşul bistriţean, Magnolia a evoluat la 17 unităţi fizice, răspândite în toată ţara, un magazin online şi planuri de extindere în continuare. Înfiinţată de antreprenoarea Ioana Molnar, compania Comgaby Moln, sub care sunt operate activităţile Magnolia, a înregistrat creşteri; în 2010 avea o cifră de afaceri de 7,1 milioane de lei, pierdere netă de peste 660.000 de lei şi 50 de angajaţi, iar în 2015 a ajuns la afaceri de 15,3 milioane de lei, profit de circa 275.000 de lei şi 72 de angajaţi, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    În funcţie de volumul de afaceri, Magnolia se plasează pe primul loc în acest segment de piaţă, a cărei valoare totală este estimată în jurul valorii de 200 de milioane de euro; mare parte din rulaje se desfăşoară însă în zona nefiscalizată. Reţeaua Magnolia a ajuns la 17 florării răspândite în ţară, trei depozite engros şi două magazine online: magnolia.ro şi flowertime.ro. Potrivit antreprenoarei, numărul de angajaţi care lucrează în cadrul Magnolia a ajuns la 120. Pentru anul în curs, antreprenoarea previzionează afaceri de 4,5 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de 2015.

    Ioana Molnar a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Cluj-Napoca, după care şi-a consolidat pregătirea teoretică printr-un masterat de Artă Florală în Olanda. Ea povesteşte că prima florărie Magnolia a fost deschisă în 1997, în Bistriţa, cu o investiţie de 2.000 de mărci germane. Aceasta a fost amortizată în aproximativ un an, perioadă după care a început să se gândească la extindere şi a ales spaţii în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. „Lipsea o afacere curată şi civilizată în domeniul comerţului cu flori. În acea perioadă comerţul cu flori se făcea, în mare parte, la tarabe şi în condiţii nu tocmai legale“, descrie Molnar nevoia pe care a sesizat-o la momentul în care s-a lansat în antrenoriat.

    De atunci, afacerea s-a extins în opt judeţe: Bucureşti, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Constanţa, Braşov, Maramureş şi Bihor. „Am creat o adevărată reţea de magazine, cu florării, depozite de plante şi flori şi chiar un garden center, un loc dedicat iubitorilor de plante şi amenajărilor de spaţii verzi.“ În 2001 afacerea a păşit în online, iar antreprenoarea spune că divizia se află într-o creştere continuă. „Acest pas îndrăzneţ s-a dovedit câştigător, mai ales conform ultimelor rezultate înregistrate de companie. Anul acesta, numărul comenzilor trimise din faţa calculatorului sau de pe mobil a crescut cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“, explică Molnar. Potrivit Ioanei Molnar, magnolia.ro a fost primul magazin online local pentru flori; acum, cele mai multe comenzi vin cu precădere în Bucureşti, Cluj şi Braşov.

    Recent, reţeaua s-a mărit cu un spaţiu în Constanţa, un nou depozit en-gros în Bucureşti, şi o florărie în cadrul complexului comercial Park Lake. În spaţiul din cel mai recent inaugurat mall, compania a investit circa 25.000 de euro, iar previziunile se referă la vânzări de peste 10.000 de euro în prima lună de activitate şi peste 150.000 de euro pentru un interval de 12 luni. De altfel, pilonul central al dezvoltării Magnolia îl reprezintă în continuare extinderea reţelei de magazine în cât mai multe oraşe ale ţării. Împreună cu extinderea locală, Magnolia colaborează şi cu florării internaţionale pentru livrări oriunde în lume – în 140 de ţări prin 58.000 de florării partenere. Valoarea bonului mediu se plasează între 80 şi 150 de lei, în cazul magazinelor fizice, în timp ce în magazinul online cheltuiala medie se ridică la 220 de lei; diferenţa este dată şi de faptul că în online se cumpără mai multe cadouri ce însoţesc buchetul, cum ar fi un tort sau o sticlă de vin.

    Piaţa florilor este din ce în ce mai efervescentă în România, iar competiţia tot mai acerbă între principalii jucători, majoritatea fiind antreprenori români, cu prezenţă atât în online, cât şi cu reţele fizice. Spre exemplu, antreprenorii din Ardeal trebuie să facă faţă ofensivei FlorideLux, afacere cu o istorie de peste 13 ani în România şi formată în prezent din magazinul online, cu care a compania s-a lansat pe această piaţă, şi magazine deschise în regim de franciză în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov. Potrivit celor mai recente informaţii oferite revistei Business Magazin de Marius Dosinescu, fondatorul FlorideLux, compania a înregistrat anul trecut afaceri de aproximativ 900.000 de euro, iar pentru anul în curs previziona afaceri mai mari cu circa 20%.

    Compania a înregistrat anul trecut un profit net de circa 200.000 de euro, în creştere cu 300% faţă de 2014. Cele mai recente estimări ale FlorideLux arată că 80% din totalul vânzărilor din această toamnă va fi generat de clienţii florăriei online, iar francizele vor înregistra aproximativ 20% din volumul prognozat la nivelul întregului sezon. În ce priveşte bugetul alocat de români pentru aranjamente de flori în această toamnă, FlorideLux apreciază că acesta se va situa în jurul valorii de 350 de lei. Un alt jucător important de pe această piaţă este grupul Floria, fondat tot de un antreprenor român, Mugur Frunzetti, care a ales să vândă în 2013 către Zurich Broker; Floria a înregistrat anul trecut afaceri de 1,8 milioane de euro, mai mult cu 80% faţă de 2013. Compania operează florăria online Floria.ro, divizia corporate şi reţeaua de florării Floria în Stradă.

    Compania este responsabilă de amenajarea centrului comercial ParkLake din apropierea parcului Titan, într-un proiect a cărui valoare depăşeşte 1,5 milioane de lei. Din ce în ce mai mulţi antreprenori sunt atraşi de această nişă: după o experienţă de 15 ani în domeniu asigurărilor, Titel Boţogan (37 de ani) a pus anul acesta bazele proiectului online Florăria Mobilă, inspirat de pasiunea familiei sale pentru flori. Cu o investiţie iniţială de 3.000 de euro şi una totală de 30.000, antreprenorul apreciază că businessul său va ajunge anul acesta la o cifră de afaceri de 100.000 de euro.

    Decebal Diaconu, un antreprenor din Bucureşti cu experienţă în design, împreună cu Rodica Barbu, au pus pe picioare anul trecut o florărie online numită Botanique, în care au investit 25.000 de euro. Compania se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie, iar preţul unui buchet de flori porneşte de la 90 de lei şi poate depăşi 1.300 de lei; firma livrează peste 450 de buchete pe lună, cu vârfuri ale livrărilor de sărbători, când vânzările au crescut cu cel puţin 30%.
     

  • Duelul din piaţa de flori

    Ardeleanca Ioana Molnar a renunţat la psihologie şi a mizat pe antreprenoriat, fondând una dintre primele afaceri cu flori de pe piaţa locală, în 1997. După aproape două decenii de activitate, Magnolia, care a ajuns la 17 magazine răspândite în toată ţara, 100 de angajaţi şi venituri de 3,5 milioane de euro, are planuri ferme de extindere.

    Când plasezi o comandă de flori pe site-ul magnolia.ro şi încerci să afli detalii despre aceasta, ţi se răspunde molcom, cu accent ardelenesc; este o consecinţă a faptului că baza companiei e la Cluj-Napoca, iar originile acesteia, în Bistriţa. De la o florărie în oraşul bistriţean, Magnolia a evoluat la 17 unităţi fizice, răspândite în toată ţara, un magazin online şi planuri de extindere în continuare. Înfiinţată de antreprenoarea Ioana Molnar, compania Comgaby Moln, sub care sunt operate activităţile Magnolia, a înregistrat creşteri; în 2010 avea o cifră de afaceri de 7,1 milioane de lei, pierdere netă de peste 660.000 de lei şi 50 de angajaţi, iar în 2015 a ajuns la afaceri de 15,3 milioane de lei, profit de circa 275.000 de lei şi 72 de angajaţi, potrivit informaţiilor de pe site-ul Ministerului de Finanţe.

    În funcţie de volumul de afaceri, Magnolia se plasează pe primul loc în acest segment de piaţă, a cărei valoare totală este estimată în jurul valorii de 200 de milioane de euro; mare parte din rulaje se desfăşoară însă în zona nefiscalizată. Reţeaua Magnolia a ajuns la 17 florării răspândite în ţară, trei depozite engros şi două magazine online: magnolia.ro şi flowertime.ro. Potrivit antreprenoarei, numărul de angajaţi care lucrează în cadrul Magnolia a ajuns la 120. Pentru anul în curs, antreprenoarea previzionează afaceri de 4,5 milioane de euro, în creştere cu 20% faţă de 2015.

    Ioana Molnar a absolvit Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din Cluj-Napoca, după care şi-a consolidat pregătirea teoretică printr-un masterat de Artă Florală în Olanda. Ea povesteşte că prima florărie Magnolia a fost deschisă în 1997, în Bistriţa, cu o investiţie de 2.000 de mărci germane. Aceasta a fost amortizată în aproximativ un an, perioadă după care a început să se gândească la extindere şi a ales spaţii în Cluj-Napoca şi Târgu-Mureş. „Lipsea o afacere curată şi civilizată în domeniul comerţului cu flori. În acea perioadă comerţul cu flori se făcea, în mare parte, la tarabe şi în condiţii nu tocmai legale“, descrie Molnar nevoia pe care a sesizat-o la momentul în care s-a lansat în antrenoriat.

    De atunci, afacerea s-a extins în opt judeţe: Bucureşti, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Constanţa, Braşov, Maramureş şi Bihor. „Am creat o adevărată reţea de magazine, cu florării, depozite de plante şi flori şi chiar un garden center, un loc dedicat iubitorilor de plante şi amenajărilor de spaţii verzi.“ În 2001 afacerea a păşit în online, iar antreprenoarea spune că divizia se află într-o creştere continuă. „Acest pas îndrăzneţ s-a dovedit câştigător, mai ales conform ultimelor rezultate înregistrate de companie. Anul acesta, numărul comenzilor trimise din faţa calculatorului sau de pe mobil a crescut cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut“, explică Molnar. Potrivit Ioanei Molnar, magnolia.ro a fost primul magazin online local pentru flori; acum, cele mai multe comenzi vin cu precădere în Bucureşti, Cluj şi Braşov.

    Recent, reţeaua s-a mărit cu un spaţiu în Constanţa, un nou depozit en-gros în Bucureşti, şi o florărie în cadrul complexului comercial Park Lake. În spaţiul din cel mai recent inaugurat mall, compania a investit circa 25.000 de euro, iar previziunile se referă la vânzări de peste 10.000 de euro în prima lună de activitate şi peste 150.000 de euro pentru un interval de 12 luni. De altfel, pilonul central al dezvoltării Magnolia îl reprezintă în continuare extinderea reţelei de magazine în cât mai multe oraşe ale ţării. Împreună cu extinderea locală, Magnolia colaborează şi cu florării internaţionale pentru livrări oriunde în lume – în 140 de ţări prin 58.000 de florării partenere. Valoarea bonului mediu se plasează între 80 şi 150 de lei, în cazul magazinelor fizice, în timp ce în magazinul online cheltuiala medie se ridică la 220 de lei; diferenţa este dată şi de faptul că în online se cumpără mai multe cadouri ce însoţesc buchetul, cum ar fi un tort sau o sticlă de vin.

    Piaţa florilor este din ce în ce mai efervescentă în România, iar competiţia tot mai acerbă între principalii jucători, majoritatea fiind antreprenori români, cu prezenţă atât în online, cât şi cu reţele fizice. Spre exemplu, antreprenorii din Ardeal trebuie să facă faţă ofensivei FlorideLux, afacere cu o istorie de peste 13 ani în România şi formată în prezent din magazinul online, cu care a compania s-a lansat pe această piaţă, şi magazine deschise în regim de franciză în Bucureşti, Cluj-Napoca, Braşov. Potrivit celor mai recente informaţii oferite revistei Business Magazin de Marius Dosinescu, fondatorul FlorideLux, compania a înregistrat anul trecut afaceri de aproximativ 900.000 de euro, iar pentru anul în curs previziona afaceri mai mari cu circa 20%.

    Compania a înregistrat anul trecut un profit net de circa 200.000 de euro, în creştere cu 300% faţă de 2014. Cele mai recente estimări ale FlorideLux arată că 80% din totalul vânzărilor din această toamnă va fi generat de clienţii florăriei online, iar francizele vor înregistra aproximativ 20% din volumul prognozat la nivelul întregului sezon. În ce priveşte bugetul alocat de români pentru aranjamente de flori în această toamnă, FlorideLux apreciază că acesta se va situa în jurul valorii de 350 de lei. Un alt jucător important de pe această piaţă este grupul Floria, fondat tot de un antreprenor român, Mugur Frunzetti, care a ales să vândă în 2013 către Zurich Broker; Floria a înregistrat anul trecut afaceri de 1,8 milioane de euro, mai mult cu 80% faţă de 2013. Compania operează florăria online Floria.ro, divizia corporate şi reţeaua de florării Floria în Stradă.

    Compania este responsabilă de amenajarea centrului comercial ParkLake din apropierea parcului Titan, într-un proiect a cărui valoare depăşeşte 1,5 milioane de lei. Din ce în ce mai mulţi antreprenori sunt atraşi de această nişă: după o experienţă de 15 ani în domeniu asigurărilor, Titel Boţogan (37 de ani) a pus anul acesta bazele proiectului online Florăria Mobilă, inspirat de pasiunea familiei sale pentru flori. Cu o investiţie iniţială de 3.000 de euro şi una totală de 30.000, antreprenorul apreciază că businessul său va ajunge anul acesta la o cifră de afaceri de 100.000 de euro.

    Decebal Diaconu, un antreprenor din Bucureşti cu experienţă în design, împreună cu Rodica Barbu, au pus pe picioare anul trecut o florărie online numită Botanique, în care au investit 25.000 de euro. Compania se adresează persoanelor cu venituri medii şi peste medie, iar preţul unui buchet de flori porneşte de la 90 de lei şi poate depăşi 1.300 de lei; firma livrează peste 450 de buchete pe lună, cu vârfuri ale livrărilor de sărbători, când vânzările au crescut cu cel puţin 30%.
     

  • CTP plănuieşte să dezvolte până la un milion de metri pătraţi în România în următorii doi ani

    Compania cehă de dezvoltare imobiliară CTP, care are în portofoliu proprietăţi industriale clasa A de peste 500.000 mp pe piaţa locală, au anunţat într-un comunicat de presă că plănuiesc extinderea până la un milion de metri pătraţi în urmatorii doi ani. CTP a investit până acum 250 de milioane de euro în România, potrivit reprezentanţilor companiei.

    În prezent, CTP construieşte în întreaga ţară şi închiriază simultan proiecte în Timişoara şi Arad. “CTP a predat recent un centru de distribuţie de 25.000 mp în Cluj, către Profi şi avem 30.000 mp în curs de dezvoltare în CTP Bucureşti West Park, deţinută anterior de ProLogis. Aici, doar 10.000 mp mai sunt disponibili. Am obţinut, de asemenea, autorizaţia de construcţie pentru alţi 60 000 mp în acelaşi parc industrial şi avem în plan demararea construcţiei până la sfârşitul acestui an.”, spune Marian Orzu, Head of Leasing and Business Development Department.

    De asemenea, la CTPark Bucureşti, preluat de la Portland Trust, CTP a finalizat primul proiect cu o suprafaţă închiriabilă de 15.000 mp pentru Enlgmayear, DSV şi Iron Mountain şi are o suprafaţă de 100.000 mp de teren disponibil pentru construcţii noi. O suprafaţă de 22.000 mp este acum în dezvoltare într-o clădire de tip multi-tenant, pentru Raben. Proiectele CTP sunt cofinanţate de bănci diferite, printre care se află Erste Bank, Societe Generale şi Raiffeisen.

    “În plus faţă de depozitare şi distribuţie, punctul forte al CTP constă în dezvoltarea de proprietăţi pentru companii care au nevoie de spaţii de producţie, un exemplu este proiectul de 15 de milioane EUR din Piteşti / Catesca care va fi predat gigantului auto francez, Faurecia”, a adăugat Marian Orzu.

    Pe lângă toate acestea, CTP continuă să investească în reabilitarea şi modernizarea proprietăţilor existente pentru a se asigura ca sunt în conformitate cu cele mai recente standarde. Proprietăţile în devoltare sunt construite în conformitate cu standardele BREEAM.

    Echipa CTP din România numără în prezent aproximativ 30 de persoane.

     

  • Statele Unite prelungesc pentru încă un an sancţiunile comerciale împotriva Cubei şi menţin blocada valabilă încă din 1962

    Statele Unite ale Americii au extins pentru un an o hotărâre care restricţionează comerţul cu statul cubanez, în pofida normalizării relaţiilor diplomatice, conform site-ului postului de televiziune TeleSur.

    Preşedintele american Barack Obama a prelungit pentru încă un an Hotărârea în privinţa comerţului cu un stat adversar, extinzând astfel blocada economică impusă cu peste 50 de ani în urmă Cubei.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Pieţele din întreaga lume sunt în picaj: Scăderea de pe burse s-a extins şi la acţiunile europene, inclusiv la Bucureşti

    Scăderea de pe burse a revenit luni, după ce materiile prime au scăzut puternic în contextul îngrijorărilor că băncile centrale din cele mai mari economii pun sub semnul întrebării efectele unor măsuri suplimentare de relaxare fiscală, scrie Bloomberg.

    Acţiunile din Europa şi Asia au scăzut cel mai mult de după votul din iunie pentru Brexit, iar petrolul a scăzut până la 45 de dolari barilul.

    Indicele Stoxx Europe 600 a scăzut cu 1,8%, în timp ce indicele Euro Stoxx 50, care măsoară performanţa celor mai mari 50 de companii listate pe bursele europene, a scăzut şi mai mult, cu 2,18%.

    La Bucureşti s-a resimţit de asemenea scăderea, indicele BET înregistrând un declin de 1,74%, toate acţiunile din indicele BET scăzând. Bursa de Valori Bucureşti şi Transgaz au înregistrat cele mai mari pierderi, cu 3,41%, respectiv 2,91%. BRD SocGen a scăzut cu 2,43%, în timp ce Banca Transilvania a scăzut cu 2,33%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro