BusinessMagazin

Tag: credite

  • Înjumătăţirea preţurilor trezeşte pofta de cumpărat case. Proiectele rezidenţiale au din nou clienţi

    EXISTĂ O NIŞĂ DE CLIENŢI CARE CAUTĂ LOCUINŢE CONSTRUITE LA UN STANDARD DE CALITATE RIDICAT ŞI SUNT DISPUŞI SĂ PLĂTEASCĂ UN PREŢ MAI MARE DECÂT DACĂ AR FI CUMPĂRAT ÎNTR-UN COMPLEX CONSTRUIT ÎN ULTIMII DOI ANI“, spune Andreea Comşa, managing director la Premier Estate, companie de consultanţă şi vânzări asistate specializată în imobiliare. Firma este partener exclusiv al Euro Insol, cu activităţi în domeniul insolvenţei, ce administrează active în valoare de 6 miliarde de euro.

    Premier Estate este reprezentantul exclusiv de vânzări pentru Asmita Gardens, Ibiza Sol şi Citadella Titan, proiecte imobiliare aflate în insolvenţă. În plus, a început recent o colaborare cu Astika Akinita, compania care administrează ansamblurile Doamna Ghica Plaza şi Green Vista Residence.

    Apetitul pentru achiziţia de locuinţe s-a îmbunătăţit şi graţie costurilor de finanţare. În vară, cel mai ieftin credit imobiliar standard în lei a ajuns să afişeze o dobândă efectivă de 5,5% pe an, în timp ce la euro costul minim era de 6% pe an. Creditele imobiliare în lei le-au egalizat pe cele în euro ca nivel al costului efectiv în primăvară, pe fondul ajustării preţului împrumuturilor la evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară, ajunse la minime istorice datorită procesului de relaxare monetară derulat de BNR şi a lichidităţii excedentare din sistemul bancar. Dobânzile medii la creditele imobiliare în lei şi euro s-au mişcat în jurul a 5,5% pe an în perioada martie-mai, potrivit datelor BNR, dar ofertele existente pe piaţă încă din vară sugerează o lărgire a ecartului de dobândă, în favoarea împrumuturilor în lei. La un credit în lei cu o dobândă efectivă de 5,53% pe an, rata lunară este sub 1.000 de lei pentru un credit de 178.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro) acordat pe o perioadă de 30 de ani.

    ”Resimţim din 2013 o piaţă în creştere; numărul interacţiunilor cu potenţialii cumpărători, precum şi cel al tranzacţiilor a crescut în 2013 cu 25% faţă de 2012„, declară Alina Necula, head of marketing & sales în cadrul Adama. Dezvoltatorul a construit până acum 1.650 de apartamente (din care a vândut peste 1.100) şi câteva zeci de mii de metri pătraţi de spaţii comerciale şi de birouri.

    Despre proiectele în insolvenţă pe care le administrează, Andreea Comşa spune că firma poate înlesni accesul la dobânzi preferenţiale la creditele oferite de băncile finanţatoare ale proiectelor. Concret, ”cele mai bune dobânzi pentru finanţarea achiziţiei unui apartament în Asmita Gardens, Ibiza Sol sau Citadella Titan sunt de 5,17% pe an (2,5% + ROBOR 3M) pentru creditele în lei şi 4,514% pe an (4,2% + EURIBOR 3M) pentru creditele în euro„, declară Comşa. Ea afirmă că aceste dobânzi preferenţiale contribuie la creşterea interesului de achiziţie din partea potenţialilor clienţi. Există şi varianta ratelor plătite direct la dezvoltator, cu dobândă zero.

    Cu alte cuvinte, dezvoltatorii fac tot posibilul să-şi vândă marfa, chiar dacă pentru asta au fost nevoiţi să reducă şi preţurile, în prezent la jumătate faţă de cele practicate cu şase-şapte ani în urmă. ”Preţurile apartamentelor au scăzut deoarece doar pe această premisă a putut fi gândit un plan de reorganizare, pe nevoia de adaptare la piaţa actuală„, afirmă Comşa. Dacă înaintea crizei preţurile pentru apartamente din proiecte ca Asmita Gardens, Ibiza Sol şi Citadella Titan se plasau în jurul a 1.800 – 2.000 euro/mp, acum acestea s-au înjumătăţit.

    Premier Estate are acum în portofoliu 650 de apartamente în complexuri imobiliare aflate în insolvenţă, în procedură de reorganizare judiciară. Firma a vândut anul trecut 102 apartamente aflate în insolvenţă atât în Capitală (Asmita Gardens), cât şi în afara sa (Ibiza Sol din Pipera). În prima jumătate a anului, în Ibiza Sol, situat în zona de nord a Capitalei, lângă Şcoala Americană, au fost vândute 21 de locuinţe, în valoare de circa 2,5 milioane de euro, ”un record absolut, depăşind în volum şi valoare de trei ori rezultatele înregistrate în 2008, înainte de criză„, afirmă Comşa. Chiar şi aşa, mai mult de jumătate din cele 304 locuinţe din cele 14 clădiri structurate pe trei etaje sunt nevândute.

  • Înjumătăţirea preţurilor trezeşte pofta de cumpărat case. Proiectele rezidenţiale au din nou clienţi

    EXISTĂ O NIŞĂ DE CLIENŢI CARE CAUTĂ LOCUINŢE CONSTRUITE LA UN STANDARD DE CALITATE RIDICAT ŞI SUNT DISPUŞI SĂ PLĂTEASCĂ UN PREŢ MAI MARE DECÂT DACĂ AR FI CUMPĂRAT ÎNTR-UN COMPLEX CONSTRUIT ÎN ULTIMII DOI ANI“, spune Andreea Comşa, managing director la Premier Estate, companie de consultanţă şi vânzări asistate specializată în imobiliare. Firma este partener exclusiv al Euro Insol, cu activităţi în domeniul insolvenţei, ce administrează active în valoare de 6 miliarde de euro.

    Premier Estate este reprezentantul exclusiv de vânzări pentru Asmita Gardens, Ibiza Sol şi Citadella Titan, proiecte imobiliare aflate în insolvenţă. În plus, a început recent o colaborare cu Astika Akinita, compania care administrează ansamblurile Doamna Ghica Plaza şi Green Vista Residence.

    Apetitul pentru achiziţia de locuinţe s-a îmbunătăţit şi graţie costurilor de finanţare. În vară, cel mai ieftin credit imobiliar standard în lei a ajuns să afişeze o dobândă efectivă de 5,5% pe an, în timp ce la euro costul minim era de 6% pe an. Creditele imobiliare în lei le-au egalizat pe cele în euro ca nivel al costului efectiv în primăvară, pe fondul ajustării preţului împrumuturilor la evoluţia dobânzilor pe piaţa monetară, ajunse la minime istorice datorită procesului de relaxare monetară derulat de BNR şi a lichidităţii excedentare din sistemul bancar. Dobânzile medii la creditele imobiliare în lei şi euro s-au mişcat în jurul a 5,5% pe an în perioada martie-mai, potrivit datelor BNR, dar ofertele existente pe piaţă încă din vară sugerează o lărgire a ecartului de dobândă, în favoarea împrumuturilor în lei. La un credit în lei cu o dobândă efectivă de 5,53% pe an, rata lunară este sub 1.000 de lei pentru un credit de 178.000 de lei (echivalentul a 40.000 de euro) acordat pe o perioadă de 30 de ani.

    ”Resimţim din 2013 o piaţă în creştere; numărul interacţiunilor cu potenţialii cumpărători, precum şi cel al tranzacţiilor a crescut în 2013 cu 25% faţă de 2012„, declară Alina Necula, head of marketing & sales în cadrul Adama. Dezvoltatorul a construit până acum 1.650 de apartamente (din care a vândut peste 1.100) şi câteva zeci de mii de metri pătraţi de spaţii comerciale şi de birouri.

    Despre proiectele în insolvenţă pe care le administrează, Andreea Comşa spune că firma poate înlesni accesul la dobânzi preferenţiale la creditele oferite de băncile finanţatoare ale proiectelor. Concret, ”cele mai bune dobânzi pentru finanţarea achiziţiei unui apartament în Asmita Gardens, Ibiza Sol sau Citadella Titan sunt de 5,17% pe an (2,5% + ROBOR 3M) pentru creditele în lei şi 4,514% pe an (4,2% + EURIBOR 3M) pentru creditele în euro„, declară Comşa. Ea afirmă că aceste dobânzi preferenţiale contribuie la creşterea interesului de achiziţie din partea potenţialilor clienţi. Există şi varianta ratelor plătite direct la dezvoltator, cu dobândă zero.

    Cu alte cuvinte, dezvoltatorii fac tot posibilul să-şi vândă marfa, chiar dacă pentru asta au fost nevoiţi să reducă şi preţurile, în prezent la jumătate faţă de cele practicate cu şase-şapte ani în urmă. ”Preţurile apartamentelor au scăzut deoarece doar pe această premisă a putut fi gândit un plan de reorganizare, pe nevoia de adaptare la piaţa actuală„, afirmă Comşa. Dacă înaintea crizei preţurile pentru apartamente din proiecte ca Asmita Gardens, Ibiza Sol şi Citadella Titan se plasau în jurul a 1.800 – 2.000 euro/mp, acum acestea s-au înjumătăţit.

    Premier Estate are acum în portofoliu 650 de apartamente în complexuri imobiliare aflate în insolvenţă, în procedură de reorganizare judiciară. Firma a vândut anul trecut 102 apartamente aflate în insolvenţă atât în Capitală (Asmita Gardens), cât şi în afara sa (Ibiza Sol din Pipera). În prima jumătate a anului, în Ibiza Sol, situat în zona de nord a Capitalei, lângă Şcoala Americană, au fost vândute 21 de locuinţe, în valoare de circa 2,5 milioane de euro, ”un record absolut, depăşind în volum şi valoare de trei ori rezultatele înregistrate în 2008, înainte de criză„, afirmă Comşa. Chiar şi aşa, mai mult de jumătate din cele 304 locuinţe din cele 14 clădiri structurate pe trei etaje sunt nevândute.

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,7%
    scăderea creditului neguvernamental în valută în iulie faţă de luna precedentă, în timp ce creditele în lei au crescut cu 0,7%

    1,86 mld. euro
    sumele transferate în ţară în S1 de lucrătorii români migranţi în străinătate, nivelul maxim al ultimilor cinci ani şi cu 6,5% mai mare decât în S1 2013, conform BNR

    7,37 mil. t
    recolta de grâu şi secară obţinută de pe 2 mil. ha, faţă de 7,34 mil. t în 2013, în timp ce producţia medie la hectar a fost de 3,65 t, faţă de 3,55 t/ha în 2013

    24,33%
    scăderea numărului înmatriculărilor de persoane fizice şi juridice în primele 7 luni faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013, de la 83.694 la 63.331, conform ONRC

    44 mld. dolari
    costul economic global al dezastrelor din primul semestru, majoritatea de pe urma unor catastrofe naturale (41 mld. dolari), din care companiile de asigurări au acoperit 21 mld. dolari, potrivit SwissRe

    0,4%
    inflaţia din zona euro în luna iulie, faţă de 0,5% în iunie, marcând cel mai redus nivel al inflaţiei din octombrie 2009

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    1,7%
    scăderea creditului neguvernamental în valută în iulie faţă de luna precedentă, în timp ce creditele în lei au crescut cu 0,7%

    1,86 mld. euro
    sumele transferate în ţară în S1 de lucrătorii români migranţi în străinătate, nivelul maxim al ultimilor cinci ani şi cu 6,5% mai mare decât în S1 2013, conform BNR

    7,37 mil. t
    recolta de grâu şi secară obţinută de pe 2 mil. ha, faţă de 7,34 mil. t în 2013, în timp ce producţia medie la hectar a fost de 3,65 t, faţă de 3,55 t/ha în 2013

    24,33%
    scăderea numărului înmatriculărilor de persoane fizice şi juridice în primele 7 luni faţă de aceeaşi perioadă a lui 2013, de la 83.694 la 63.331, conform ONRC

    44 mld. dolari
    costul economic global al dezastrelor din primul semestru, majoritatea de pe urma unor catastrofe naturale (41 mld. dolari), din care companiile de asigurări au acoperit 21 mld. dolari, potrivit SwissRe

    0,4%
    inflaţia din zona euro în luna iulie, faţă de 0,5% în iunie, marcând cel mai redus nivel al inflaţiei din octombrie 2009

  • Creditele pentru populaţie şi firme au scăzut cu 0,7% în iulie faţă de iunie, la 213,84 miliarde lei

    “Creditul în lei a crescut cu 0,7% (0,8% în termeni reali), în timp ce creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 1,7% (exprimat în euro, creditul în valută a scăzut cu 2,5%). La 31 iulie 2014, creditul neguvernamental a înregistrat o reducere de 3,4% (-4,3% în termeni reali) faţă de 31 iulie 2013, pe seama majorării cu 8,6% a componentei în lei (7,6% în termeni reali) şi a diminuării cu 10,8% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 11%)”, se arată într-un comunicat al BNR.

    Creditul în lei s-a plasat la 91,08 miliarde lei, din care populaţia avea 37,54 miliarde lei, în creştere cu 1,9% faţă de iunie şi cu 10,5% comparativ cu iulie 2013, iar firmelor le-a revenit un sold de 53,53 miliarde lei, în scădere cu 0,1% faţă de iunie, însă cu 7,3% peste nivelul din iulie anul trecut.

    Componenta în valută consemna la finele lui iulie un sold de 122,75 miliarde lei, din care creditul pentru populaţie reprezenta 63,21 miliarde lei, în scădere cu 2% faţă de iunie, iar cel pentru firme – 59,54 miliarde lei, nivel cu 1,5% mai mic.

    Creditul guvernamental a scăzut în iulie cu 1,8%, la 79,05 miliarde lei, însă comparativ cu iulie 2013 a consemnat un avans de 8,9% (7,8% în termeni reali).

    Depozitele rezidenţilor, populaţie şi firme, s-au majorat cu 0,1% faţă de iunie, la 214,31 miliarde lei.

    Economiile în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,3%, la 81,63 miliarde lei faţă de iunie şi cu 6,3% faţă de iulie 2013, în timp ce depozitele persoanelor juridice (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au diminuat cu 1,5%, la 57,69 miliarde lei comparativ cu luna precedentă, însă faţă de aceeaşi lună a anului trecut au crescut cu 13,1% (12,1% în termeni reali).

    Depozitele în valută, exprimate în lei, au crescut cu 1,1% faţă de iunie, la 74,98 miliarde lei (exprimate în euro, cu 0,3%, la 16,97 miliarde euro) şi cu 3,3% comparativ cu iulie anul trecut.

    Economiile în valută ale gospodăriilor exprimate în lei au avansat cu 2,5% (cu 2,1% în euro), iar ale firmelor s-au majorat cu 5,1% (cu 4,7% în euro).

  • Cei care nu îşi pot achita creditele ipotecare ar putea scăpa temporar de executarea silită a imobilelor

    Dacă acest proiect va fi adoptat, suspendarea executării silite va fi obligatorie şi cauţiunea nu va fi necesara în cazul debitorilor care fac dovada că bunul imobil ce urmează a fi executat are destinaţia de locuinţă pentru familie, nu deţin un alt imobil cu această destinaţie şi fac dovada că nu realizează mai mult decât venitul minim garantat pe economie pentru fiecare membru al familiei.

    Potrivit acestui proiect de modificare a Codului de procedură civilă, aceste condiţii trebuie să fie îndeplinite cumulativ.

    Iniţiatorii subliniază că, în acest moment, legislaţia din România nu conţine dispoziţii de favorizare a debitorilor din cadrul creditelor ipotecare, cum ar fi norme privind iertarea de datorie, având în vedere criza economică, sau norme de amânare a executării silite pentru o anumită perioadă de timp, în care să i se ofere debitorului posibilitatea de a se redresa economic şi de a fi în măsură să achite ratele.

    Ei propun, de asemenea, prin iniţiativa legislativă, ca, în contractele de credit ipotecar în care creditorul a efectuat evaluarea bunului cu bani din acest credit, creditorul să nu poate extinde executarea silită asupra altor bunuri aparţinând debitorului său.

    “Având în vedere că bunul ipotecat a fost evaluat la momentul acordării împrumutului ca acoperitor al creanţei băncii, aceasta nu poate impune debitorului să suporte riscul diminuării de valoare a bunului într-o eventuală vânzare”, arată iniţiatorii.

    Propunerea legislativă, semnată de liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, vicepreşedintele Senatului Ioan Chelaru, preşedintele Comisiei pentru administraţie din Senat, Darius Vâlcov, şi deputatul Daniel Bărbulescu, urmează să intre în dezbaterea Senatului, care este primă Cameră sesizată.

     

  • Reforma bancară a lui Viktor Orban merge mai departe

    Guvernatorul băncii naţionale, Gyorgy Matolcsy, a estimat chiar că trei sau patru bănci străine importante vor părăsi în curând Ungaria, iar sistemul va deveni mai concurenţial, cu mai puţine bănci mari şi mai multe bănci de nişă. Fidesz, partidul lui Orban, a salutat achiziţia băncii MKB, afirmând că “întăreşte independenţa economiei ungare”. |n perspectivă, MKB urmează să fie vândută din nou, fie unui investitor ungar, fie prin listarea la bursă.

    |n paralel, guvernul va crea în următoarele luni o “bad bank” care să preia creditele neperformante ale băncilor, estimate la 1,6 mld. euro. Cât despre calitatea activelor bancare actuale, merge mai departe planul de convertire în forinţi a creditelor în valută, la un curs avantajos pentru debitori. Băncile vor suporta costul conversiei şi, în plus, îi vor despăgubi pe ungurii îndatoraţi în valută pentru “practicile incorecte” de genul majorărilor unilaterale de dobânzi şi comisioane. Pierderile băncilor ca urmare a planului de conversie şi a compensărilor sunt estimate de banca centrală între 2 şi 3 mld. euro.

    Comisia Europeană a sărit în ajutorul băncilor, cerându-i lui Viktor Orban să nu promoveze măsuri care să ameninţe stabilitatea financiară. În paralel, CE a avertizat că Ungaria are nevoie de măsuri suplimentare de consolidare fiscală pentru reducerea datoriei publice şi evitarea redeschiderii procedurii de deficit excesiv, în primăvara lui 2015.

  • Băncile au ajuns să plătească 2% la depozite, dar dau credite tot cu 10% dobândă

    Creditele de consum în lei, pe resuscitarea cărora mizează bancherii pentru a-şi redresa veniturile, afişează rate de dobândă de peste 10% pe an, deşi băncile atrag resurse de la populaţie cu 2-3% pe an şi se împrumută de pe piaţa monetară la dobânzi de circa 2% pe an.

    Practic, băncile menţin presiunea pe clienţi cu marje de dobândă de opt puncte procentuale, un nivel foarte ridicat mai ales în contextul în care inflaţia se află la minime istorice – de 0,7% la finalul lunii iunie. Aceas­ta face ca dobânzile reale, care reflectă efortul clienţilor cu rambursarea datoriilor, să înregistreze la rândul lor un nivel foarte ridicat.

    „Transmisia politicii monetare este foarte slabă. Ratele de dobândă ale creditelor în lei s-au mişcat doar marginal în jos din februarie încoace. Astfel, creditarea totală rămâne în zona roşie pentru că vânzările de împrumuturi în lei nu cresc suficient de repede pentru a contrabalansa scăderea componentei în valută“, afirmă Dumitru Dul­gheru, senior analist al BCR.

    BNR a redus cu 1,75 puncte procentuale dobânda-cheie la lei în perioada iulie 2013-februarie 2014, ceea ce a antrenat o scă­dere a dobânzii Robor la trei luni, utilizată de bănci ca referinţă pentru costul creditelor de retail în lei, de la 6% pe an la circa 2% pe an.

    Dobânda medie la creditele de consum în lei a scăzut de la 15% pe an în mai anul trecut la circa 12% pe an în aceeaşi lună din 2014, conform celor mai recente date agregate de BNR, ceea ce înseamnă că marjele de câştig au rămas neschimbate.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • PRIMA CASĂ: Peste 11.000 de credite acordate în 6 luni. Top judeţe în functie de numărul de solicitări primite

    În topul pe judeţe, în funcţie de numărul de solicitări primite, se află Municipiul Bucureşti cu 27,6%, judeţul Cluj cu 8,1%, judeţul Ilfov cu 7,1%, judeţul Timiş cu 5,8 % şi judeţele Constanţa, Braşov, Sibiu şi Iaşi, cu procente cuprinse între 3-5% fiecare.

    Cele mai puţine solicitări au venit din Călăraşi, Ialomiţa şi Giurgiu, fiecare cu 0,3% din totalul garanţiilor acordate în primele şase luni, respectiv cu câte 33 de credite.

    Din analizele statistice efectuate reiese că programul Prima Casă a fost accesat cu preponderenţă de tineri cu vârsta cuprinsă între 26 şi 35 de ani, care au preferat achiziţionarea apartamentelor de 2 camere.

    Prin contractele încheiate de la începutul Programului (2009) şi până la data de 20 iulie 2014, FNGCIMM a acordat peste 119.200 de garanţii, în valoare de circa 2,3 miliarde euro, pentru credite accesate în valoare de peste 4,56 miliarde de euro. Valoarea medie a finanţării accesate în cadrul programului este de 38.300 euro.

    “Programul continuă să fie cerut şi apreciat de public, în condiţiile menţinerii unei rate de nerambursare a creditelor de numai 0,2%, plafonul disponibil în acest moment în cadrul programului Prima Casă fiind de circa 1,09 miliarde de lei (inclusiv plafonul de circa 490 milioane lei destinat achiziţiei de locuinţe prin ANL)”, se arată într-un comunicat al Fondului.

    Beneficiarii au la dispoziţie în acest an circa 2 miliarde de lei, din care 740 milioane lei fonduri neutilizate în 2013, astfel că în primele şase luni a fost cheltuit jumătate din plafonul alocat pentru 2014.

    Credite pe Programul Prima Casă, cu garanţii acordate de FNGCIMM, pot fi accesate de la BCR, BRD – Groupe Societe Generale, Raiffeisen Bank, Banca Românească, Alpha Bank, Banca Millennium, Banca Transilvania, CEC Bank, Bancpost, Piraeus Bank, Banca Comerciala Intesa Sanpaolo Romania, UniCredit Tiriac Bank, Credit Agricole Bank, Bank Leumi Romania, ING Bank, Marfin Bank.

    Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM SA-IFN) este o instituţie financiară nebancară, cu capital de risc, înfiinţată în scopul facilitării accesului IMM-urilor la finanţări, prin acordarea de garanţii pentru instrumentele de finanţare contractate de la bănci comerciale sau din alte surse.

  • Guvernul pregăteşte programul „PRIMA MAŞINĂ” pentru tineri. Cine poate cumpăra o maşină cu cea mai mică dobândă din România

    Tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 30 de ani ar putea avea o maşină nouă mai uşor ca până acum, dacă programul pregătit de Ministerul Economiei va fi pus în aplicare, scrie Promotor.

    Ministerul Economiei pregăteşte un program de garantare a creditelor pentru cumpărarea de maşini noi de către tineri, scrie stirileprotv.ro. Potrivit sursei citate, programul ar urma să se numească „Prima maşină”.

    „Generic i-am spus <Prima maşină>. Acest proiect se adresează tinerilor între 18 şi 30 de ani. Săptămâna viitoare vom avea prima întâlnire cu Fondul de garantare şi producătorii, bineînţeles”, a declarat ministrul economiei, Constantin Niţă.

    Dacă proiectul va fi pus în aplicare, acesta se va adresa exclusiv pieţei de maşini noi. Astfel, dacă programul „Prima maşină” va fi pus în aplicare, tinerii dornici să-şi cumpere o maşină nouă vor putea face asta prin intermediul unui credit garantat de stat, la fel ca în cazul programului imobiliar „Prima casă”.

    Paşii pe care viitorii proprietari trebuie să-i parcurgă sunt următorii: mai întâi se merge la o bancă acceptată în program, unde se depune un dosar cu toate actele necesare şi se obţine o ofertă de finanţare. Apoi, cu actele primite de la bancă se merge la un dealer, unde se plasează o comandă pentru maşina dorită. Dar asta nu e tot, fiindcă dosarul de la bancă şi confirmarea dealerului vor merge la Fondul de garantare, iar abia după ce instituţia va garanta creditul, maşina va putea ieşi din curtea dealerului.

    Conform ministrului economiei, programul ar putea începe din toamna lui 2014.

    În prezent, dobânzile pentru credite auto şi leasing se încadrează în medie între 10% şi 15% pe an, însă ar urma să scadă pentru achiziţia de maşini noi prin acest program guvernamental.