BusinessMagazin

Tag: consum

  • Lucrurile stupide pe care îşi cheltuiesc banii unii dintre cei mai cunoscuţi sportivi. Tigri, brânză de măgar şi maşini de pompieri

    Tuturor ne place să ne răsfăţăm din când în când şi cheltuim bani pe tot felul de obiecte. Atleţii profesionişti nu sunt diferiţi, dar obiceiurile lor de consum sunt puţin altfel decât cele ale oamenilor obişnuiţi. Acestea sunt câteva dintre lucrurile neobişnuite făcute de atleti profesionişti cunoscuţi.

    Mike Tyson a cumpărat o pereche de tigri. Acest lucru nu a fost doar o parte din filmul “Hangover”, Mike Tyson chiar a cumpărat tigri. L-a costat 140.000 de dolari doar pentru a-i fi livraţi acasă şi 4.000 în fiecare lună pentru întreţinere.

    Jucătorul de baseball, Rickey Henderson, şi-a înrămat cecul de un milion de dolari, în loc să-l încaseze. The Oakland Athletics, echipa care i-a oferit cecul, a găsit o eroare în conturi şi l-au pus pe sportiv să încaseze cecul, apoi i-au făcut o replică pentru a putea fi înrămată.

    Novak Djokovic, jucătorul numărul unu din tenis, a cumpărat, la momentul respectiv, tot stocul de brânză de măgar din lume. Acest tip de brânză este extrem de scump, doar un kilogram costă 3.000 de dolari.

    Fostul jucător de baseball, Curt Schilling a înfiinţat un studio de jocuri video. După şase ani, compania a intrat în faliment, costând-ul pe Schilling peste 50 de milioane de dolari. În acest timp, compania a lansat un singur joc, “Kingdoms of Amalur: Reckoning”. Jocul s-a vândut destul de bine, dar nu îndeajuns pentru a salva compania.

    Patrick Peterson a “uitat” să-şi încaseze cecul de 15 milioane de dolari pe care l-a primit când a semnat cu echipa de fotbal american Arizona Cardinals.

    Allen Iverson mergea foarte des în deplasări pentru meciurile de baschet, dar nu-i plăcea să-şi facă bagajul pentru fiecare deplasare. El a hotărât că e mai simplu să cumpere îmbrăcăminte pe oriunde mergea. Poate şi astă e un motiv pentru care  Iverson a ajuns falimentar.

    Floyd Mayweather a pierdut 10 milioane de dolari pe un pariu. El a pariat că echipa de fotbal american, Denver Broncos va înfinge Seattle Seahawks în finala de la Super Bowl. Nici el, nici cei de la Broncos nu au fost fericiţi în ziua aceea, Denver Broncos pierzând cu 43 la 8.

    Alt jucător de baseball, Nelson Cruz a cumpărat o maşină de pompieri pentru oraşul natal din Republica Dominicană.

    Chris Singleton, jucătorul de baschet al echipei Washington Wizards, a vrut să câştige marele premiu al loteriei americane. A cumpărat 5.000 de bilete în valoare de 10.000 de dolari. Din nefericire pentru Singleton, acesta nu a câştigat.

    Deshawn Stevenson şi-a achiziţionat un ATM. Jucătorul de baschet a decis să-şi cumpere un ATM pentru a nu fi nevoit să meargă la bancă pentru a scoate bani cash.

    Vince Young a achiziţionat toate biletele de avion de pe o cursă, astfel încât să călătorească singur. Cu siguranţă, ar fi fost mai indicat să închirieze un avion privat.

    Fostul jucător de baseball, Lenny Dykstra era îndrăgostit de casa jucătorului de hochei Wayne Gretzky. Atât de mult încât a oferit 17,5 milioane de dolari pe ea, mult peste valoarea acesteia. Mai târziu, Dykstra a declarat faliment şi banca i-a luat casa. Înainte de asta, Dykstra a încercat să ascundă anumite obiecte înainte ca banca să i le ia, dar a fost prins. Acest lucru l-a costat şase luni în închisoare.

    Jucătorul de fotbal american, Arian Foster a cumpărat pentru colegii lui 10 scutere Segway.

     

     

  • Cât pierde România în fiecare an din cauza falsurilor din comerţ. 20.000 de oameni şi-au pierdut joburile din cauza chinezăriilor

    România înregistrează pierderi de 143 de milioane de euro pe an din pricina falsurilor vândute pe piaţă, reunind aici îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii. Peste 20.000 de locuri de muncă sunt pierdute din cauza aceluiaşi fenomen. iar la nivelul întregii Europe, vânzările de falsuri reprezintă 9,7% din consum, adică 26,3 miliarde de euro.

    Chinezii bogaţi îşi comandă mâncarea în străinătate iar alimentele vin cu avionul, săptămânal. La prima vedere pare o „fiţă“, dar de fapt ei încearcă – pentru că îşi permit – să îşi protejeze sănătatea. Pentru că în China aproape orice este contrafăcut, de la alimente la automobile sau medicamente, piaţa fiind inundată cu astfel de produse; unele dintre ele seamănă atât de bine cu originalul încât e necesară o analiză detaliată. Iar riscurile asociate alimentelor contrafăcute sunt mai mari decât în cazul, să spunem, al unei perechi de încălţări care nu este întocmai ceea ce promite eticheta.

    Dar producătorii chinezi îşi găsesc căi de acces şi către pieţe de pe alte continente, iar pierderile sunt însemnate. Peste 362.000 de locuri de muncă sunt pierdute din pricina falsurilor vândute pe piaţa europeană, din care 227.200 de slujbe în retail, aproape 90.000 în fabrici şi 45.000 în distribuţie. Mai grav de atât, tendinţa este ca numărul celor angajaţi în retailul de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii să se reducă şi mai mult, conform estimărilor realizate de Office for Harmonization in the Internal Market, care a realizat un studiu referitor la impactul pe care îl au falsurile la nivelul pieţei europene.

    De exemplu, în 2012, institutul de cercetare al Naţiunilor Unite în privinţa criminalităţii la nivel interregional a făcut publică o cercetare referitoare la falsurile vândute pe piaţa de încălţăminte din Italia. Documentul arăta că producătorii chinezi de încălţăminte care lucrau în timpul zilei în sistem lohn pentru companii europene asamblau aceleaşi produse în timpul nopţii. Falsurile erau identice, asemănătoare în cel mai înalt grad cu produsele pe care le imitau, în funcţie de preţul cu care urma să fie vândute pe piaţă.

    O investigaţie a Europolului în colaborare cu poliţia spaniolă şi Autoritatea pentru Siguranţă Alimentară şi Economică din Portugalia a arătat că grupurile implicate în producţia şi distribuţia de bunuri contrafăcute sunt extrem de bine organizate, controlate în principal de cetăţeni marocani. Încălţăminte, accesorii şi o serie de articole de îmbrăcăminte ale unor mărci cunoscute la nivel mondial erau produse în nordul Portugaliei, cărate cu camioanele în Spania, iar banii erau spălaţi cu precădere prin donaţii către două moschei din Maroc. Iar apoi intrau din nou în circuit. Aşadar, sursa falsurilor vândute pe pieţele europene se află deopotrivă pe bătrânul continent, dar şi pe meleaguri mai îndepărtate, în China.

    Totuşi cea mai mare parte a falsurilor vândute la nivel european, circa două treimi, vin din China, arată un raport realizat anul acesta de Europol. Acest raport arată că „internetul este cel mai important canal de distribuţie pentru produsele contrafăcute. Consumatorii sunt atraşi de magazinele online datorită preţurilor de vânzare, pentru că sunt disponibile 24/7 şi livrărilor directe“.

    Pierderea vânzărilor legale dar şi a slujbelor are un impact mai larg la nivelul întregii economii. „Dacă vânzările unei industrii sunt afectate de piaţa neagră, atunci această industrie va cumpăra, la rândul său, mai puţine bunuri şi servicii de la furnizorii săi, ceea ce va duce la pierderi de vânzări şi locuri de muncă în domeniile conexe“, arată studiul realizat de Office for Harmonization in the Internal Market.

    Pentru protecţia pieţei europene, sunt necesare măsuri netarifare, pentru a nu fi permisă intrarea pe piaţă a produselor contrafăcute şi a celor care au preţuri de dumping, spune Maria Grapini, europarlamentar. Ea adaugă că a avut, chiar pe acest subiect, o intervenţie în Parlamentul European, dar că orizontul de timp în care ar putea fi luate măsuri concrete nu poate fi precizat. „Fenomentul contrafacerii este foarte amplu şi prezent în multe alte industrii în afară de cea textilă şi de încălţăminte, dar se pot lua măsuri care să limiteze acest fenomen, cu un control riguros la vamă“, afirmă Grapini.

    Contrafacerea, spune ea, are trei aspecte: pe de o parte este vorba de falsuri în ce priveşte mărcile, existând produse cu eticheta unui brand, fără să aibă acest drept, pe de altă parte sunt falsurile în ce priveşte compoziţia unui produs (or un produs care este etichetat ca fiind 100% din lână, dar de fapt, este din vâscoză, este mai ieftin). În plus, mai există falsuri în ce priveşte ţara de destinaţie a unui produs.

  • Producătorii trec acest termen de valabilitate pe ambalajul alimentelor, însă el NU ESTE CORECT. Practica despre care oamenii obişnuiţi nu află niciodată

    Fiecare aliment pe care îl cumpărăm are inscripţionat un termen de valabilitate, însă acesta nu este cel real, avertizează experţii în siguranţa alimentelor. Aceştia arată cât ar trebui să reziste, în realitate, diferitele tipuri de produse destinate consumului uman

    Producătorii trec acest termen de valabilitate pe ambalajul alimentelor, însă el NU ESTE CORECT. Practica despre care oamenii obişnuiţi nu află niciodată

  • În sfârşit veşti bune pentru români! Anunţul ENEL. Cum vor scăpa scăpa consumatorii de regulizare şi de consumul estimat

    Companiile din România ale grupului energetic italian Enel au început să instaleze primele 30.000 de contoare electronice inteligente (smart meters). Aceste aparate permit Enel să gestioneze de la distanţă operaţiuni precum conectarea sau reconectarea la reţea a consumatorilor. Principalul beneficiu este că, la fiecare client, consumul de energie va fi facturat la zi, fiind astfel eliminate facturările estimate sau cele de regularizare. De asemenea, clienţii vor putea sa aibă acces la informaţii actualizate şi detaliate despre consumul lor de energie electrică.

    „Instalarea la scară largă a contorului digital este programată să înceapă în 2016, în funcţie de aprobarea proiectului de către ANRE, şi va acoperi, treptat, în următorii ani, întreaga bază de 2,7 milioane de clienţi ai Enel Distribuţie din România”, potrivit Enel.

  • Erste: Noul Cod Fiscal va accelera creşterea consumului în 2016. Economia riscă o supraîncălzire

    Potrivit unei analize a Erste Group aferentă perioadei 2016-2019, referitoare la oportunităţile şi riscurile la care este expusă economia României ca urmare a relaxării politicii fiscale, consumul privat va creşte cu 4,6% în 2017, 4,4% în 2018 şi cu 4,2% în 2019%.

    În aceste condiţii, avansul mediu al consumului în perioada analizată va fi de 4,5%, cu un punct procentual peste estimarea din scenariul de bază al instituţiei financiare.

    Scenariul de bază al băncii austriece prevedea un avans al consumului privat de 3,7% în acest an, urmat de o creştere de 3,6% în 2016, 3,5% în 2017 şi 3,4% în 2018 şi 2019.

    Între riscurile menţionate de Erste Group ca efecte ale noului Cod Fiscal se află posibilitatea ca deficitul bugetar să nu respecte angajamentele României din acordurile cu FMI şi Comisia Europeană, de sub 3% din PIB, ceea ce va înrăutăţi relaţiile României cu creditorii internaţionali.

    Pentru 2016, Erste a majorat previziunea referitoare la deficitul bugetar de la nivelul de 1,2% prevăzut în scenariul de bază la 3,5%. Pentru următorii trei ani, banca a revizuit estimarea de la un deficit de 1,1% din PIB la 3% în 2017, 2,6% în 2018 şi 2,3% în 2019. La nivelul perioadei 2016-2016, instituţia anticipează un deficit mediu de 2,9% din PIB.

    Alte riscuri prevăzute de Erste sunt retrogradarea ratingurilor României de către agenţiile de evaluare financiară, creşterea costurilor de finanţare, scăderea investiţiilor ca urmare a ajustării cheltuielilor pe termen scurt, precum şi ajustări pe termen mediu care să aibă efecte economice contrare.

    În perspectiva reducerii TVA de la 24% la 19%, Erste a revizuit în scădere estimarea referitoare la inflaţia din decembrie 2016 la 0,7%, în timp ce rata medie a inflaţiei se va menţine uşor negativă (-0,3%).

    “Reducerea TVA va estompa presiunile inflaţioniste din 2016 şi nu excludem ca economia să dea semne de supraîncălzire”, se arată în analiza Erste.

    Banca notează faptul că Banca Naţională a României a menţinut în iulie dobânda de politică monetară la nivelul de 1,75%, iar guvernatorul Mugur Isărescu a arătat în mod clar că unul dintre motivele unei reconsiderări prudente a politicii monetare este programul Guvernului în domeniul fiscal.

    Având în vedere aceste considerente, precum şi faptul că anul viitor vor avea loc alegeri generale, Erste anticipează că politica monetară a BNR va fi mai puţin relaxată.

    Între riscurile suplimentare la care va fi supusă economia se numără intenţia Guvernului de a majora semnificativ salariile angajaţilor din sectorul public în 2016, impactul estimat asupra PIB fiind de 1,3%, şi majorarea cheltuielilor în sectorul militar cu 1% din PIB din 2017. În plus, Parlamentul a aprobat pe 30 iunie reintroducerea pensiilor speciale pentru militari, ceea ce va amplifica presiunile asupra bugetului.

    Între factorii pozitivi menţionaţi de Erste Group se află accelerarea creşterii economice, creşterea investiţiilor private, creşterea consumului, a economisirii şi îmbunătăţirea calităţii creditelor.

    Totodată, companiile vor dispune de fonduri suplimentare, iar băncile vor beneficia de emisiuni de obligaţiuni guvernamentale mai mari, dacă România va păstra ratingurile recomandate investiţiilor.

    Pentru 2015, Erste Group a menţinut estimarea referitoare la creşterea economiei României la 3,2%, dar pentru 2016 prognoza a fost îmbunătăţită de la 3,5% la 4,2%.

    Pentru anii următori, Erste a majorat estimările la 4,4% în 2017, 4,5% în 2018 şi 4,6% în 2019.

    În scenariul de bază, banca austriacă prognoza pentru perioada 2017-2019 creşteri de 3,8%, 4,1% şi 4,3%.

    În cazul investiţiilor, banca anticipează un avans de 3% în acest an, urmat de o creştere de 4,8% în 2016, îmbunătăţit de la 4,5%. Pe ansamblul intervalului 2016-2019, Erste anticipează o creştere medie de 5,8%, cu 0,7 puncte procentuale peste prognoza din scenariul de bază.

    Produsul Intern Brut al României a crescut în termeni reali în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cu 4,3% ca serie brută, respectiv cu 4,2% ajustat sezonier.

    Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%. Estimările din luna mai ale Comisiei Naţionale de Prognoză iau în calcul un avans de 3,3%.

    Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii mai estimările de creştere economică a României, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,8% pentru 2015 şi cu 0,4 puncte, la 3,3% pentru 2016, datorită consumului intern solid şi revenirii investiţiilor, potrivit prognozei de primăvară a instituţiei.

  • Planta care are gust de bacon şi e de doua ori mai sănătoasă decât varza kale

    Cercetătorii de la Universitatea “Oregon State” au patentat un nou tip de algă marina roşie ce are gust de bacon atunci când este gătită, scrie Business Insider.
    Acest tip de plantă este o formă de algă marină roşie, arată ca o salată, creşte foarte repede şi este de două ori mai sănătoasă decât varza kale.
     
    Companiile americane nu cresc alge roşii pentru consum, însă astfel de produse au fost consumate de oamenii din nordul Europei de secole. 
    “Chestia asta este destul de uimitoare. Când o găteşti are gust de bacon, nu de algă. Are o aromă destul de puternică”, spune Langdon, unul dintre cercetătorii de la Oregon State.
     
    Deşi încă nu există o cercetare de piaţa pentru un astfel de produs pentru piaţa de consum, echipa de cercetători este de parere ca veganii şi vegetarienii ar putea fi interesaţi.
    Langdon spune că el creşte 20-30 de kg de alge pe săptămână şi intenţionează să-şi triplească producţia.

  • ​Cine este managerul care vinde cel mai mult whiskey în România

    Managerul cipriot Constandinos Efthymiou este, de la începutul anului 2015, director regional pentru Europa Centrală şi de Est al PPD, unul dintre cei mai mari distribuitori de băuturi spirtoase de pe piaţa locală. Compania pe care o conduce a înregistrat pe piaţa locală venituri de peste 30 de milioane de lei, în creştere cu 9,5% faţă de anul trecut, şi mizează în continuare pe apetitul pentru băuturi premium al românilor, în contextul unei pieţe în declin.

    Consumatorii români se orientează, din ce în ce mai mult, de la băuturile tradiţionale spre cele internaţionale. Creşte preferinţa consumatorilor pentru vodcă, rom şi gin, nevoile lor încep să evolueze spre băuturi mai sofisticate şi spre branduri premium, precum single-malt-uri, sunt mai receptivi la ritualuri de consum, precum consumul de cocktailuri, răspândit în toată lumea“, observă Constandinos Efthymiou, director regional în zona Centrală şi de Est al importatorului şi distribuitorului de băuturi spirtoase cipriot Photos Photiades Distributors.

    Compania pe care o conduce este distribuitorul exclusiv al produselor din portofoliul Diageo, liderul pieţei mondiale de băuturi spirtoase, şi a înregistrat anul trecut pe piaţa locală o cifră de afaceri  de 147 milioane de lei (circa 33,2 milioane de euro), în creştere cu 9,5% faţă de anul trecut, când veniturile înregistrate de companie erau de 133,7 milioane de lei, cu un profit net de 4,3 milioane de lei (circa 1,6 milioane de euro), de asemenea în creştere faţă de valoarea de 6,2 milioane de lei (1,39 mil. euro) la care se plasa în 2009. 

    Observaţiile lui Efthymiou vin după doar câteva luni de activitate pe piaţa locală, România intrând în responsabilitatea sa la începutul lui 2015. Experienţa lui Efthymiou cu românii este însă mai îndelungată şi se leagă chiar de începuturile carierei sale. În 2007, după ce a absolvit studiile în Regatul Unit, a început să lucreze în cadrul Băncii Transilvania, odată cu deschiderea subsidiarei din Cipru a acesteia. „A fost o experienţă fantastică ce mi-a adus primul contact cu România şi cu românii. Este cu siguranţă unul dintre motivele pentru care am acceptat să fiu promovat ulterior într-o funcţie care să îmi permită să petrec atât de mult timp în România“, îşi aminteşte Efthymiou.

    În 2008, a început să lucreze pentru PPD Cipru ca manager de operaţiuni al acesteia şi, câteva luni mai târziu, a devenit responsabil pentru lansarea operaţiunilor din Croaţia ale companiei. A lucrat vreme de doi ani ca manager de operaţiuni pe piaţa croată, de unde a fost promovat în funcţia de director general. În 2012, PPD a pus bazele unui nou birou în apropierea Sloveniei, de activităţile căruia a devenit de asemenea responsabil, iar la începutul anului 2015 a fost promovat în funcţia de director regional al companiei pentru Europa Centrală şi de Est, prin care au intrat în responsabilitatea sa şi operaţiunile de pe piaţa locală ale PPD. „Sunt încântat de oportunitatea de a lucra în România şi de a fi expus unei culturi cu care am avut o experienţă pozitivă în cadrul primului meu job“, descrie managerul experienţa cu România, care, de la noua funcţie, a devenit şi locul în care trăieşte.

    Compania pe care o conduce face parte dintr-o piaţă locală a băuturilor spirtoase estimată la un volum de 109,2 milioane de litri, în scădere cu 4,1% faţă de anul trecut şi dominată de băuturi produse la nivel local, doar 7,8 milioane de litri din aceasta aparţinând segmentului băuturilor spirtoase importate, potrivit informaţiilor transmise de compania de cercetare axată pe piaţa băuturilor alcoolice IWSR. În total, valoarea de retail a băuturilor spirtoase în România a ajuns la circa 8,5 milioane de dolari, în scădere cu 0,4% faţă de 2013.

  • Am câştigat o economie, dar am pierdut o populaţie, iar preţul libertăţii este pe credit

    Tăierea a patru zerouri din coada leului a însemnat practic întoarcerea unei pagini inflaţioniste din istoria României, care a mâncat economia şi a pus chiar în discuţie despărţirea de comunism şi tot ce a reprezentat el din punct de vedere economic.

    Din 1990 până în 2005, România a trăit pe inflaţie şi pe deprecierea monedei naţionale, supape care au permis supravieţuirea ţării în condiţiile prăbuşirii economice de după 1990.

    După 2005, când inflaţia a trecut la un nivel de o singură cifră pe an, economia şi-a revenit mai consistent, iar PIB-ul s-a dublat în condiţiile în care salariul mediu a crescut de trei ori. Din păcate, evoluţia economiei nu a fost uniformă la nivel de ramuri industriale sau la nivel de zone din ţară. Bucureştiul, Clujul, Timişoara, Braşovul, Sibiul, Iaşiul, Ploieşti sunt marii câştigători ai ultimului deceniu, rezistând cel mai bine în criza care a lovit România din 2009 încoace.

    Consumul a crescut spectaculos, fiind susţinut de salarii mai mari şi de posibilitatea de a lua credite de la bancă doar cu buletinul. Dacă numărul de angajaţi a rămas constant într-un deceniu, la 4,5 milioane, numărul de supermarketuri şi hipermarketuri a crescut de la 181 la 1.500. La polul opus, numărul elevilor care au intrat la
    examenul de bacalaureat a scăzut cu 40%, iar numărul celor care l-au promovat a scăzut cu încă 40%.

    În zece ani de leu greu, România a câştigat enorm în productivitate, dar a pierdut din populaţie 1,5 milioane de locuitori. În timp ce consumul de lactate şi carne a stagnat, numărul de farmacii aproape că s-a dublat, iar numărul de spitale private a crescut de la 11 la 161.

    Pentru că economia nu a crescut uniform, discrepanţele salariale s-au accentuat, atât din punctul de vedere al zonelor din ţară, cât şi din punctul de vedere al domeniilor de activitate. Dacă la începutul anilor 2000 industria minieră şi cea siderurgică erau în top ca salarii, acum IT-ul este marele câştigător.

    Libertatea câştigată prin  apartenenţa la NATO şi la Uniunea Europeană s-a văzut cel mai bine în ultimul deceniu, când numărul românilor care au plecat în vacanţă în străinătate a crescut de la 7 milioane la 13 milioane pe an. Numărul de decolări şi aterizări (mişcări de aeronave) pe aeroportul Otopeni a crescut de la 53.000 în 2005 la 97.000 în prezent.

    În zece ani de leu greu România a bifat mai multe lucruri pozitive decât negative, spre deosebire de cei 15 ani imediat după Revoluţie. Am câştigat o economie mai bună şi mai performantă, dar am pierdut o populaţie. Am câştigat o piaţă de consum, dar fiecare are un coş diferit. Am câştigat o industrie auto şi de IT, însă am pierdut capacităţi siderurgice şi metalurgice.

    Am câştigat mai mulţi bani, dar preţul apartamentelor şi al uilităţilor a crescut mult mai mult. Mulţi români trăiesc mai bine, au o casă, au o maşină, pot călători când vor, dar sunt mai îndatoraţi. Până la urmă totul se plăteşte.Întrebarea este dacă ar fi putut să fie altfel, dacă România ar fi putut să crească mult mai bine şi mai susţinut fără ca extremele să se accentueze, iar contrastele economice să fie atât de evidente. După zece ani de leu greu, senzaţia este că am fi putut să facem mai mult din punct de vedere economic la resursele financiare de care am avut parte.

  • Energizantul românesc care se vinde mai bine decât Red Bull şi Burn

    Piaţa băuturilor energizante, estimată la 220-250 mil. lei, a avut o explozie în consum în perioada 2005-2010, însă odată cu instalarea crizei consumul a început să se reducă, iar românii s-au îndreptat către produse mai ieftine. Red Bull costă de trei ori mai mult decât Rienergy.

    Citiţi mai multe despre energizantul care lasă în urmă Red Bull şi Burn

     

  • Energizantul românesc care se vinde mai bine decât Red Bull şi Burn

    Piaţa băuturilor energizante, estimată la 220-250 mil. lei, a avut o explozie în consum în perioada 2005-2010, însă odată cu instalarea crizei consumul a început să se reducă, iar românii s-au îndreptat către produse mai ieftine. Red Bull costă de trei ori mai mult decât Rienergy.

    Citiţi mai multe despre energizantul care lasă în urmă Red Bull şi Burn