BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Cine plăteşte: În timp ce guvernele se fac şi se desfac, cheltuielile statului cu investiţiile au ajuns la un nivel ridicol

    Investiţiile totale ale statului (din buget, din fonduri UE şi din împrumuturi) sunt în primele cinci luni din 2017 cele mai mici din ultimii zece ani, raportat la aceeaşi perioadă din anii anteriori.

    Avem în primele cinci luni din 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, o scădere de 54% a investiţiilor, după cum poate fi observat în urma analizei cifrelor execuţiei bugetare publicată de Ministerul Finanţelor.

    Veniturile bugetului cresc, dar investiţiile statului sunt cele mai mici din ultimii zece ani. Cheltuielile consolidate au crescut în primele cinci luni, an/an, cu 9,4% şi au făcut un salt spectaculos în mai când, comparativ cu mai 2016, au crescut cu 16%.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Cine plăteşte: În timp ce guvernele se fac şi se desfac, cheltuielile statului cu investiţiile au ajuns la un nivel ridicol

    Investiţiile totale ale statului (din buget, din fonduri UE şi din împrumuturi) sunt în primele cinci luni din 2017 cele mai mici din ultimii zece ani, raportat la aceeaşi perioadă din anii anteriori.

    Avem în primele cinci luni din 2017, comparativ cu aceeaşi perioadă din 2016, o scădere de 54% a investiţiilor, după cum poate fi observat în urma analizei cifrelor execuţiei bugetare publicată de Ministerul Finanţelor.

    Veniturile bugetului cresc, dar investiţiile statului sunt cele mai mici din ultimii zece ani. Cheltuielile consolidate au crescut în primele cinci luni, an/an, cu 9,4% şi au făcut un salt spectaculos în mai când, comparativ cu mai 2016, au crescut cu 16%.

    Cititi continuarea pe www.zf.ro

  • Cum arată viaţa copiilor bogaţi din China: zeci de mii de dolari aruncaţi pe şampanie, avioane private sau colecţii de genţi Hermes – GALERIE FOTO

    Preşedintele Xi Jinping a încercat să stopeze avântul de expunere publică a tinerilor „fuerdai”, ce se traduce prin „a doua generaţie bogată”, luând măsuri  precum interdicţia de apariţie a acestora în emisiunile TV.  Însă eforturile sale sar putea fi în zadar, atâta timp cât aceştia au căi alternative, precum social media.  

    Pe Instagram aceştia nu se feresc să-şi arate maşinile, hainele de designer şi călătoriile pe iahturi şi avioane private. Un exemplu este Sian_vivi_x, de 21 de ani, o tânără care continuă să-şi expună  stilul de viaţă de invidiat de cei 70.500 de urmăritori pe Instagram. Din pozele sale observăm că obişnuieşte să arunce peste 60.000 de dolari pe 12 sticle de Perrier Jouet Belle Epoque. Între timp, Weymi Cho, în vârstă de 21 de ani, le-a declarat celor 18.100 de urmăritori ai săi de pe Instagram că mall-ul nu este pentru ea. Fotografia arată o încăpere plină de haine de designer, precum Agent Provocateur sau Dior.  Tot ea a postat o fotografii dintr-un Ferarri 488  sau alături de doi amici într-un avion privat. O altă tânără, Xiaooyii, îşi postează pe aceeaşi reţea de socializare colecţia de 17 genţi Hermes.

     

  • 23 de feluri in care poti cheltui banii platiti pentru un ceas Golden Apple – VIDEO

    Apple Watch vine în două variante, una sport şi clasic, dar şi într-o variantă de aur, al cărui preţ varia între 10.000 de dolari şi 17.000 de dolari.

  • Dent Estet anunţă o creştere cu 28% a cifrei de afaceri în trimestrul I din 2017 faţă de perioada similară a anului precedent

    Creşterea cheltuielilor operaţionale cu 22%, o rată mai mică decât creşterea veniturilor, a asigurat o creştere corespunzătoare a profitabilităţii grupului. Evoluţia financiară pozitivă s-a datorat atât creşterii numărului de pacienţi, cât mai ales a solicitărilor de tratamente complexe, protetica dentară şi implantologia fiind specialităţile care au generat cele mai mari venituri pentru Grup.  

    Numărul pacienţilor trataţi în clinicile Grupului Dent Estet în această perioadă a crescut cu aproximativ 18% faţă de anul trecut. De asemenea, numărul medicilor a crescut cu aproximativ 8% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cifra de afaceri este una record pe piaţa serviciilor de stomatologie, Dent Estet situându-se, în continuare, pe locul 1 în domeniul clinicilor private de medicină dentară din ţara noastră.

    „Am început anul 2017 în forţă, cu rezultate financiare excelente, chiar peste aşteptările noastre. Dar cea mai mare bucurie vine din faptul că am lansat cu succes prima clinică de stomatologie complet digitală din România, cu scopul de a ne ţine de promisiunea noastră cea mai importantă, aceea de a încerca întotdeauna să oferim servicii remarcabile pacienţilor noştri.

    Grupul Dent Estet – liderul de necontestat al pieţei serviciilor stomatologice, cu cea mai mare cifră de afaceri din domeniu şi o dinamică a operaţiunilor  îşi urmează cu succes drumul, la fel ca şi până acum. Avem un plan interesant pe termen scurt şi mediu, urmărind atât creşterea organică peste creşterea pieţei, cât şi dezvoltarea prin achiziţii”, a declarat Cristian Taban, Directorul Executiv al Grupului de clinici Dent Estet.

    Pe lângă cele 8 clinici stomatologice, începând cu luna iunie 2016, Grupul deţine şi un laborator dentar complet digitalizat, Aspen. Dent Estet este primul grup privat de clinici stomatologice din ţară care şi-a deschis propriul laborator complex de tehnică dentară, coordonat de o echipă de tehnicieni certificaţi în străinătate. Acesta este dotat cu aparatură capabilă să ofere soluţii estetice de înaltă acurateţe, smilare dinţilor naturali, şi eficientizează timpul de lucru al medicului, reducând totodată şi timpul de aşteptare al pacienţilor, până la 24 de ore. Laboratorul Aspen înregistrează o cifră de afaceri de 120.000 în primul trimestru al acestui an.

    În total peste 8.500 de pacienţi noi au trecut pragul clinicilor Dent Estet în ultimul an. Grupul Dent Estet a înregistrat de la deschidere, până în prezent, peste 65.000 de pacienţi, iar zilnic, clinicile stomatologice sunt vizitate, în medie, de 350 de pacienţi, numărul acestora continuând să crească de la an la an.

     

  • GFK: În România, retailul creşte peste media europeană

    Puterea de cumpărare în 2016: Cea mai mare creştere, în Europa Centrală şi de Est

    Reducerea şomajului şi o uşoară creştere a veniturilor au avut un impact favorabil în multe domenii. În 2016, consumatorii din UE au avut un venit mediu de 16,153 € de persoană pentru consum, chirie, economii şi contribuţii pentru pensii, o putere de cumpărare nominală mai mare cu +0,7% faţă de ​​anul anterior. Este important de remarcat faptul că diferenţele de curs valutar au o influenţă negativă, în special prin devalorizarea lirei sterline britanice. Ţările din Europa Centrală şi de Est au avut cele mai mari rate de creştere.

    Chiar dacă în creştere, puterea de cumpărare în România este printre cele mai mici din Europa. Situaţia este asemănătoare celei din Ucraina, Bulgaria, Serbia, Bosnia – Herţegovina, Macedonia, Albania şi, partial, Turcia. Regiunile ţării unde puterea de cumpărare înregistrează un mic salt faţă de restul ţării sunt: Bucureşti şi judeţele Cluj, Timiş, Arad, Alba, Sibiu, Braşov, Prahova, Argeş.

    Prognoza cifrei de afaceri aferente retailului din spaţiile comerciale pentru 2017: Creştere economică robustă pentru ţările UE

    GfK estimează o creştere de 1,5% a afacerilor din retail. Dacă excludem Marea Britanie, cifra ajunge la peste 2%. Ţările campioane de anul trecut sunt în prim-plan şi în 2017. În special România (aproape 10%) şi Ungaria (în jur de 6%) au rate de creştere dinamice. GfK estimează o creştere între 4 si 5,5% pentru Croaţia, Bulgaria şi ţările baltice, iar în Polonia puţin peste  5%, graţie aprecierii zlotului polonez, precum şi creşterii veniturilor şi a preţurilor. După un declin de doi ani, retailerii din Grecia pot respira uşuraţi datorită unei creşteri de un procent prognozat pentru 2017.

    Ponderea cheltuielilor populaţiei în retail din cheltuielile totale: Creşterea puterii de cumpărare se reflectă doar parţial

    Tendinţa de declin a ponderii cheltuielilor populaţiei Europei în retail a continuat şi în 2016. Cifrele arată că această cotă este de 31% în 2016 faţă de 31,4% anul precedent. Europenii investesc o pondere din ce în ce mai mare din venitul lor în sănătate, gastronomie şi întreţinere.

    Inflaţie: Preţurile cresc treptat

    La +0,3%, creşterea preţurilor în 2016 abia dacă a depăşit inflaţia zero care a caracterizat 2015. Unsprezece dintre statele europene chiar au înregistrat deflaţie anul trecut. A fost în special cazul ţărilor din Europa de Est şi de Sud-Est. Printre ele se numără şi România cu o deflaţie de 1,2% în 2016 şi o inflaţie prognozată pentru 2017 de 1.6%.

    Comisia Europeană prognozează o rată a inflaţiei de 1,8% pentru 2017. Consumatorii estonieni (+2,8%) şi cei britanici (+2,5%) par a fi cei mai afectaţi anul acesta.

    Profitabilitatea spaţiilor comerciale: Dezvoltarea inegală a spaţiilor de retail

    Pe ansamblu, profitabilitatea a crescut în UE cu aproape un procent în 2016. Pentru că şi populaţia a crescut în acelaşi interval de timp, profitabilitatea spaţiilor a crescut cu 0,4%, ajungând la o medie de 1.17m² pe cap de locuitor. Dar valorile diferă foarte mult de la o ţară la alta. Austria şi Olanda nu au reuşit să atingă aceleaşi valori la acest capitol în 2016, comparativ cu anul precedent. Chiar şi aşa, aceste două ţări împreună cu Belgia continuă să aibă cea mai mare profitabilitate pe cap de locuitor a spaţiilor comerciale între ţările UE luate în considerare de studiu. Ratele de profitabilitate au crescut în Europa Centrală şi de Est pe fondul unei mai bune stări de spirit a consumatorilor şi a ratelor predominant peste medie de creştere a retailului. Extinderile şi deschiderile de magazine de mari dimensiuni au contribuit de asemenea la creşterea profitabilităţii spaţiilor de retail în Spania şi Italia.

    Ca şi anul anterior, cele mai mari rate de profitabilitate au venit din Luxemburg, Elveţia şi Norvegia, iar cele mai mici din Ucraina – care înregistrează doar 27% din profitabilitatea Luxemburgului.

    În România, spaţiul comercial aferent unui locuitor se află încă sub media europeană, la 0,7 m², şi cu o profitabilitate de sub 2500 eur/m².

    „Europa navighează în prezent în ape tulburi“, explică Antje Hille, GfK retail expert. „Coeziunea Uniunii Europene a fost pusă la încercare de mai multe ori în 2016. Alături de problemele recurente – criza refugiaţilor şi terorismul – noile provocări au fost reprezentate de Brexit, de creşterea tendinţelor naţionaliste în aproape toate statele membre şi de tensiunile politice din Turcia. În ciuda acestor evoluţii, economia europeană s-a dovedit robustă. Consumul privat în Europa reprezintă un stimul important pentru dezvoltarea economică. Retailul a profitat, chiar dacă ratele de creştere actuale au fluctuat substanţial între statele europene analizate.”

    Despre studiu

    Cifrele comunicate de GfK pentru cifra de afaceri şi puterea de cumpărare au fost realizate în euro pe baza cursului de schimb mediu 2016 pentru monedele naţionale în cauză (aşa cum sunt ele raportate de Comisia Europeană). 

  • Una dintre cele mai profitabile afaceri pentru statulul român: câştig de peste 58 de milioane de lei într-un singur an

    Cheltuielile cu personalul pe acest an, la Societatea Naţională a Sării, vor fi de 117,9 milioane de lei, în condiţiile în care compania are 1.718 salariaţi.

    Salariul mediu pe companie este estimat la 3.685 de lei

    Potrivit documentului citat, Societatea Naţională a Sării are plăţi restante de 0 lei şi creanţe restante (sume de încasat) de 4,46 milioane de lei, scrie gandul.info

  • Sfaturile omului care a trăit timp de doi ani fără să cheltuiască vreun ban

    Mark Boyle, un tânăr de 34 de ani, absolvent al unei facultăţi de afaceri şi economie, posesor al unei slujbe bune, la o companie care produce mâncare organică, a decis în 2008 să trăiască timp de doi ani fără bani.

    El s-a mutat într-o rulotă donată şi a început să trăiască din mâncarea pe care şi-o producea singur, gătită la o plită încălzită cu lemne. Electricitatea era produsă de un panou solar cumpărat cu câteva sute de euro înainte de începerea experimentului.

    Mark admite că, la început, lumea îl privea amuzată. “Am fost foarte criticat. Când te împotriveşti culturii banilor nu te împotriveşti doar unor monede sau bancnote, ci unei întregi perspective asupra lumii”, a spus el.

    Cititi mai multe pe www.realitatea.ro

  • Când aroganţa nu are limite. Soţia unui miliardar face baie în şampanie, plăteşte 20.000 de lire pentru un tuns şi cheltuieşte 1 mil. de lire pe haine

    În timpul procesului de divorţ de luna aceasta, Christina Estrada, un fost manechin, soţie de miliardar, şi-a dezvăluit cheltuielile „necesare” exorbitante şi pretenţiile finanicare pe care le are de la fostul său soţ, multimiliardarul Sheikh Walid Juffali. Ea a primit 53 de milioane de lire sterline, cea mai mare sumă dată într-un astfel de proces de către tribunalul londonez. Christina Estrada, care susţine că „are nevoie de fiecare penny din aceşti bani”, cheltuie un  milion de lire pe haine în fiecare an, 250.000 de lire pe vacanţa la Paris, 94,000 pentru tratamentele de înfrumuseţare şi de 9,400 de lire pentru patru cutii de de cremă de faţă.
    Dar ce altceva mai face soţia unui miliardar cu tot ce bani?

    16.000 de lire sterline pe un kilogram de caviar
    Orice soţie de miliardar care se respectă nu îşi face probleme cu gătitul- pentru asta există un bucătar privat 24/7. Dar, în cazul în care are nevoie de anumite alimente, cumpărăturile sunt făcute doar în zona de lux a Londrei, unde dau 16.000 de lire sterline pe un kilogram de caviar. Într-unul dintre cazurile de divorţ mediatizate anul trecut, Anne Dias, soţia magnatului Ken Griffin, a spus că ea cheltuie 5,130 de lire sterline pe lună pe alimente, chiar dacă de cele mai multe ori mănâncă în oraş.

    Băile de şampanie
    De ce bea să o bei, când poţi face baie în ea? Kamaliya recunoaste că este o fană înrăită a şampaniei, pe care o foloseşte ca tratament de înfrumuseţare. „Dar nu o fac ast în fiecare zi” – insistă ea – „ci o dată la şase luni, timp de zece zile consecutiv. Nu trebuie să umpleţi toată cada cu şampanie, eu folosesc aproximativ 40 de sticle. Este o bună metodă de detoxificere, care curăţă porii şi întăreşte pielea”, spune soţia miliardarului Mohammed Zahoor.  Baia „Nu ai nevoie de Dom Perignon pentru aceasta, ci doar de prosecc, care costă în jur de 10 lire o sticlă.” Desigur, asta nu e singurul lucru pe care o femeie de miliardar îl face pentru a-şi menţine pielea mătăsoasă. Christina Estrada cheltuie 93. 783 de lire pe an pentru tratamente de înfrumuseţare, în cadrul unui spa somptuos de cinci stele.

    Avioane şi iahturi private
    Chiar şi prima clasă este prea josnică pentru femeile din această „lume” şi doar un avion privat sau un iaht le pot mulţumi.  Un miliardarul cheltuie, in medie, 13 milioane de lire pe iahturi şi 9,5 milioane de lire pe avioane. Soţia lui Mohammad Zahoor – Kamaliya – călătoreşte într-una din cele două jeturi Hawker 900XP (de 3.97 milioane de lire fiecare) şi recunoaşte că soţul ei a cheltuit o dată  7.500 de lire pe combustibil, de la Londra către Birmingham, doar pentru a cumpăra un curry.
    Acestea sunt echipate cu produse de lux, cum ar fi băi de marmură, acvarii sau scaune cu catarame de aur. Pe uscat, miliardarii şi soţiile lor se răsfaţă cu maşini de lux. De exemplu, doamna  Estrada a pretins 495.000 de lire pe an pentru întreţinerea a cinci maşini.

    Genţi de 100.000 de lire
    Geanta Hermes Birkin, care costă până la 100.000 de lire (modelul fabricat din piele de crocodil Himalaya), este un must-have – şi, deşi există o listă de aşteptare de până la şase ani, se poate face rost de una în câteva minute, cu un comision de doar 20%. Dar soţiile miliardarilor nu au doar o geantă, ci sute. În cheltuielile anuale,  Christina Estrada include trei tipuri diferite – de lux, ocazionale şi clutch – pentru care a cerut peste 100.000 de lire. În instanţă, ea s-a prezentat cu o geantă  Louis Vuitton de 21.300 de lire.
    Rochii şi încălţăminte sunt şi mai importante – doamna Estrada cheltuie 40,000 de lire pe haine de blană, 109,000 de lire pe rochii si 21,000 de lire pe pantofi in fiecare an. Kamaliya spune că a cheltuit peste 100,000 de lire pe piese vestimentare individuale haute couture de la Elie Saab, Chanel şi Balmain.

    Tunsoare de lux de 20.000 de lire
    Cele mai multe bogate soţii din lume au proprii lor cosmeticieni la orice oră din zi sau noapte.în ziua de apel şi noapte. Kamaliya, spre exemplu, are opt. „Au grijă de mine ori de câte ori am nevoie să ies seara sau la spectacole”, spune ea. Pentru evenimente glamour pe covorul roşu, doar cel mai bun mă va aranja. Hair stylistul Stuart Phillips din Londra câştigă 20.000 de lire pentru tunsoare „pachet de diamant” – care include transfer cu limuzina la hotel de lux, masa de prânz, şampanie consultaţie personală de la Stuart însuşi.

    Majordomi plătiţi cu 300.000 de lire pe an
    Pentru a-şi păstra ordinea şi bunăstarea în casă, soţiile de miliardari angajează „o armată” de personal –  bone, majordomi sau bucătari. Kamaliya, spre exemplu, are un un număr de 22 de persoane care o servesc, variind de la un personalul care se ocupă de haine, până la trei bone pentru fiicele sale gemene, în vârstă de doi ani, Arabella si Mirabella, cât şi un fost bodyguard de operaţiuni speciale, pe nume Igor. Şi, după cum arată cheltuielile doamnei Estrada, personalul de la casa sa este respectat – pe şederea anuală a bonei, la o cameră de la Ritz din Paris, soţia de miliardar cheluie 74,230 de lire.

    Petreceri extravagante
    Soţiilor miliardarilor le place să se distreze. De ziua ei de 50 de ani, în 2012, soţul Christinei Estrada, Walid,  a organizat o extravaganţă de trei zile într-o staţiune de lux din Abu Dhabi, cu 200 de invitaţi şi artificii costă de 75.000 de lire.
    Nunta Annei Dias Ken Griffin, în 2003, a durat două zile şi inclus spectacole de la Cirque du Soleil şi Donna Summer. Un insider declara că banii implicaţi în astfel de evenimente sunt de proporţii astronomice. „Recent, la o nuntă, mireasa şi toate domnişoarele de onoare au purtat Vera Wang la comandă”, dezvăluie ea. „Factura rochiilora ajuns la 16 milioane de lire sterline”.

  • Majoritatea străinilor care vizitează România nu vin să facă turism, ci pentru afaceri, târguri sau conferinţe

    Principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România în trimestrul I 2017 l-a reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (65,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 66,1% din total.

    Cel de al doilea motiv al sejurului petrecut de nerezidenţi în România l-a reprezentat călătoriile în scop particular (34,5% din numărul total de turişti nerezidenţi), dintre acestea evidenţiindu-se călătoriile pentru vacanţe (60,4%). Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

    Cititi continuarea pe www.mediafax.ro