BusinessMagazin

Tag: capital

  • Diavolul din detalii: ce spun analistii despre cresterea economica de 0,1% de la sfarsitul lui 2010

    Premierul Emil Boc a conchis ca avem, deci, un prim trimestru de
    crestere economica si mai trebuie doar unul ca sa se constate
    oficial iesirea din recesiune. Mai mult, premierul a supralicitat
    sambata estimarea oficiala a FMI (insusita de autoritati) conform
    careia PIB va creste anul acesta cu 1,5%, vorbind de un avans de
    1,5-2%, urmat de unul de 4-5% in 2012.

    Conform datelor Institutului National de Statistica, exporturile
    au evoluat mai rapid decat importurile in ultimul trimestru din
    2010 (crestere de 5,8% fata de trimestrul al treilea pentru
    exporturi, 2,6% pentru importuri), iar formarea bruta de capital
    fix a avansat cu 0,5% fata de trimestrul anterior, in urma unor
    investitii mai mari în sectorul constructiilor. Pe de alta parte,
    atat consumul gopodariilor, cat si cel al administratiei au scazut
    fata de perioada iulie-septembrie cu 0,8%, respectiv 5,5%, ca efect
    al masurilor de austeritate fiscala aplicate vara trecuta.

    “Cele mai recente date sugereaza ca investitiile private vor sta
    la baza cresterii economice din 2011, estimata la 1,2%, in timp ce
    consumul gospodariilor populatiei va avea o revenire intarziata.
    Consideram ca în conditiile reluarii fluxurilor de investitii
    straine directe si ale demararii unor proiecte publice de
    infrastructura in a doua jumatate a acestui an cresterea economica
    ar putea fi chiar mai mare”, arata Eugen Sinca, analist al BCR.

    Nicolae Covrig, analist al Raiffeisen Bank Romania, remarca
    importanta cresterii stocurilor, care au avut o contributie
    pozitiva de 4,1% la evolutia PIB pe ansamblul lui 2010. “Calculele
    noastre arata ca, excluzand cresterea stocurilor, cererea interna
    totala a scazut cu 4,8% in 2010 fata de 2009, comparativ cu 1,1%
    daca se include si influenta stocurilor. Aceasta reflecta de fapt
    cat de dureroase au fost ajustarile din economie”. In opinia lui, ”
    activitatea economica a atins punctul cel mai de jos in trimestrul
    IV si va creste treptat in trimestrele urmatoare”.

    Analistul Raiffeisen adauga ca exista deja vesti bune din partea
    indicatorului de incredere al companiilor, care s-a ameliorat atat
    in ianuarie, cat si in februarie, ca si din partea vanzarilor din
    retal, care au trecut in sfarsit pe plus in ianuarie fata de
    decembrie (1,7%). Alte vesti bune ar putea veni in aceasta
    saptamana, cand vor fi publicate datele privind productia
    industriala in ianuarie.

    Vlad Muscalu, analist al ING Bank Romania, sustine insa ca
    detaliile din spatele datelor INS nu contureaza o perspectiva prea
    roza, intrucat consumul gospodariilor si cel al administratiei au
    avut contributii negative la cresterea trimestriala inca mai
    pronuntate decat in perioada iulie-septembrie (-0,7%, respectiv
    -0,3%), in timp ce principalul motor de crestere, exporturile nete,
    au avut o contributie de 1,1%, insa “nu e viabil sa se astepte
    aceeasi contributie de la ele si in perioada urmatoare”, avand in
    vedere contextul extern nefavorabil creat de scumpirea
    petrolului.

    Comentand cresterea din ianuarie a vanzarilor de retail cu 1,7%,
    Vlad Muscalu afirma ca, daca se coroboreaza si cu datele modeste
    privind creditarea populatiei, reiese ca progresul de 1,7% ar putea
    reflecta pur si simplu evolutia mai buna a vanzarilor care apare in
    ianuarie ca efect al reducerilor de preturi operate de comercianti
    dupa trecerea sarbatorilor, iar nu o tendinta a consumului in
    general. Aceasta interpretare este sustinuta si de faptul ca in
    ianuarie au crescut cel mai mult vanzarile de bunuri nealimentare
    (6,5% fata de decembrie), adica exact acelea la care comerciantii
    fac reduceri dupa sarbatori. “Perspectiva noastra pentru evolutia
    vanzarilor de retail in lunile urmatoare ramane rezervata”, noteaza
    analistul ING Bank.

  • Tripleta Popescu-Verestoy-Tariceanu. Cum au devenit mai bogati cu milioane de euro intr-o zi

    Romanii care au actiuni la Fondul Proprietatea (FP) au putut sa
    vada, odata cu listarea la Bursa de Valori Bucuresti a Fondului,
    cat valoreaza certificatele lor de actionari. Ceea ce pana atunci
    se putuse tranzactiona doar pe piata gri, la preturi mici, a
    capatat oficial o valoare, din 25 ianuarie, dupa listarea la Bursa
    a actiunilor Fondului. Astfel, politicieni precum Calin Popescu
    Tariceanu, Verestoy Attila si Ionut Popescu au devenit intr-o zi
    mai bogati cu cateva milioane de euro. Senatorul UDMR Verestoy
    Attila detine 41,2 milioane de actiuni la Fondul Proprietatea,
    potrivit propriei declaratii de avere, publicata in noiembrie 2010.
    Acesta a mentionat in declaratia de avere si cota de participare pe
    care o detine la Fond, adica 0,28%, dar nu a mentionat pretul la
    care au fost cumparate actiunile. Actiunile detinute de senatorul
    UDMR la Fond valorau joi 6,18 milioane euro. Contactat de gandul,
    senatorul UDMR nu a dorit sa dea detalii despre investitia sa in
    actiuni ale Fondului Proprietatea, indemnandu-ne sa consultam
    declaratia sa de avere. “Nu doresc sa comentez. Aflati totul din
    declaratia mea de avere. Sunt la volan, nu pot vorbi. Va
    multumesc”, a fost raspunsul senatorului UDMR. La insistentele
    noastre de a reveni cu un telefon mai tarziu, raspunsul a fost
    scurt. “Nu, multumesc”. Verestoy Attila are o avere estimata de
    Forbes la 60 milioane de euro.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Program de guvernare PSD-PNL-PC: statul sa renunte la FMI si sa garanteze pensiile, salariul minim si puterea de cumparare

    Ponta propune ca document de guvernare al viitoarei aliante
    tripartite un program numit “Agenda 2019”, dupa anul cand Romania
    va prelua presedintia rotativa a UE. Desi alianta PNL-PC s-a
    denumit alianta de centru-dreapta, Ponta propune prin Agenda 2019
    ca obiectiv “asigurarea prin dezvoltarea economica a fundamentelor
    statului social” – concept promovat pana acum doar de stanga
    politica si care sa garanteze, conform liderului PSD, “nu numai
    substanta, dar si cuantumul drepturilor privind accesul la sistemul
    de sanatate, la educatie, pensia, somajul, protectia copiilor,
    sprijinirea tinerilor, salariul minim, concediul, puterea de
    cumparare, drepturile sindicale etc.”.

    Seful PSD vrea “pastrarea unei relatii strict de consultare si
    audit cu Fondul Monetar International”, in schimb cere “refacerea
    sistemului economic al tarii, combaterea somajului si stabilirea ca
    prioritate absoluta crearea de noi locuri de munca”, o legislatie
    fiscala “de tip stimulativ”, sprijinirea capitalului national,
    “asigurarea stabilitatii macroeconomice si monetare necesare
    aderarii noastre la moneda unica europeana” si stimularea
    relatiilor cu noile puteri economice BRIC (Brazilia, Rusia, India,
    China), dar si cu tarile nemembre UE care au reprezentat in trecut
    parteneri comerciali importanti ai Romaniei.

    Programul ar urma sa cuprinda si “reinstaurarea mecanismelor
    democratiei parlamentare si asigurarea libertatilor fundamentale”,
    “reformarea institutiilor statului, restabilirea autoritatii
    acestora”, precum si un sistem electoral “care sa asigure
    reprezentativitate, sa reflecte cu adevarat optiunea politica
    populara”.

    Agenda 2019 ar fi deschisa, ca platforma politica, oricarui alt
    partid care ar adera la astfel de principii si si-ar asuma sa nu
    colaboreze si sa nu aiba niciun raport politic cu presedintele
    Traian Basescu si cu PDL, considerati “vinovati de situatia actuala
    a Romaniei”.

    Partidele componente care adera la Agenda 2019 se vor obliga sa se
    consulte si sa actioneze in comun in ceea ce priveste votul pentru
    motiuni simple si de cenzura, actiuni de suspendare a
    presedintelui, investire a Guvernului, participarea la consultari
    cu institutii nationale si europene, program de guvernare.

    Cotidianul Gandul scrisese anterior ca PSD ar dori modificarea
    legii alegerilor locale si a celor parlamentare, astfel incat
    primarii, sefii de consilii judetene, senatorii si deputatii sa fie
    alesi prin vot direct, intr-un singur tur. Informatia a fost
    confirmata partial de Victor Ponta, desi potentialii parteneri din
    PNL si PC nu s-au aratat prea incantati de perspectiva ca
    social-democratii sa fie vioara intai in viitoarea alianta. Miza,
    daca legislatia electorala va fi modificata, ar fi numarul mare de
    presedinti de consilii judetene si primari pe care PSD ii are in
    prezent si pe care ii va revendica drept candidati comuni ai
    aliantei, lasand liberalilor proaspat uniti cu conservatorii un
    culoar ingust de actiune.

  • CEC Bank acorda credite pentru proprietarii de oi si capre beneficiari de prime de la APIA

    CEC Bank si Agentia de Plati pentru Interventii in Agricultura
    (APIA) au semnat la 13 decembrie o conventie in acest scop. Platile
    nationale directe complementare (PNDC) in sectorul zootehnic la
    speciile ovine si caprine reprezinta prima pe cap de animal, in
    suma de 40 lei/cap, conform HG 1175/2010.

    Categoriile de clientii eligibili care pot accesa aceste credite
    sunt producatorii agricoli individuali, societatile agricole
    private, respectiv asociatiile agricole cu personalitate juridica,
    asociatiile agricole familiale, asociatii de producatori agricoli,
    grupuri de producatori, societati comerciale si cooperative
    agricole.

    Creditele pot fi garantate cu un bilet la ordin in alb, garantie
    pe conturile clientului deschise la banca si cesiune de creanta pe
    care beneficiarii le au fata de APIA, constand in sumele cuvenite
    beneficiarilor de plati nationale directe complementare (PNDC)
    pentru sectorul zootehnic la speciile ovine si caprine, conform
    adeverintelor eliberate de APIA.

    Rambursarea creditelor se va face integral la data primirii
    sumelor cuvenite beneficiarilor in cadrul PNDC, dar nu mai tarziu
    de data stabilita in conventia incheiata de banca cu APIA.

    Clientii CEC Bank beneficiaza de consultanta gratuita in ceea ce
    priveste pregatirea documentatiei de obtinere a creditului.

  • Laszlo Diosi: OTP Group vrea sa-si creasca expunerea pe Romania

    “OTP Group are rezerve mari de lichiditate si nu avem nevoie sa
    ne finantam de pe piata in urmatorii doi ani. In Romania
    intentionam sa ne crestem expunerea si sa majoram creditarea in
    linie cu evolutia pietei, investitiile OTP urmand sa urce cu mai
    mult de 10%, a declarat Diosi pentru Bloomberg.

    Diosi sustine ca grupul, cea mai mare institutie de credit din
    Ungaria, nu va fi afectat de decizia agentiei de rating Moody’s de
    a retrograda in aceasta saptamana ratingul Ungariei si al mai
    multor banci din tara, intre care OTP, MKB, Erste Bank Ungaria,
    Budapest Bank si MFB.

    La 7 decembrie, Moody’s a retrogradat ratingul Ungariei pentru
    datoria pe termen lung in euro si forinti cu doua trepte, de la
    Baa1 la Baa3, cu perspectiva negativa, din cauza cursului
    politicilor economice ale Ungariei, considerate a ameninta
    stabilitatea fiscala. Ca urmare a reducerii ratingului suveran,
    agentia a modificat in consecinta si calificativele pentru opt
    banci din tara. Moody’s a acuzat faptul ca strategia guvernului
    Orban se bazeaza mai mult pe masuri temporare (taxe aplicate
    bancilor, companiilor din energie si telecom, transferul la stat al
    contributiilor destinate pana acum sistemului de pensii private)
    decat pe politici de consolidare fiscala pe termen lung. Aceasta
    creeaza risc de instabilitate a sistemului fiscal pe termen mediu,
    la care se adauga deja ratele inalte ale datoriei sectorului privat
    si ale bancilor.

    Diosi a mentionat ca rata de adecvare a capitalului (raportul care
    masoara in ce masura capitalurile proprii acopera riscul) este de
    18%, in crestere cu 1,1% fata de nivelul de la finele lui
    septembrie 2009. OTP Group se bazeaza pe faptul ca o redresare a
    cererii de credite, atat in Ungaria, cat si in filialele din afara,
    va contrabalansa impactul negativ al creditelor neperformante.

    Volumul consolidat al creditelor la nivel de grup a crescut cu
    1% in al treilea trimestru, iar profitul net a crescut cu 13% fata
    de trimestrul anterior, la 31 miliarde de forinti (111,8 milioane
    de euro), in conditiile in care provizioanele s-au redus cu 45%, la
    52,7 miliarde de forinti.

    Recent, grupul a majorat capitalul OTP Bank Romania cu 80 de
    milioane de lei (18,6 milioane de euro), ceea ce creste capitalul
    social al bancii romanesti la 542,9 milioane de lei (aproape 126
    milioane de euro). Precedenta operatiune de acest fel a avut loc in
    ianuarie, cand capitalul social a crescut cu 30 de milioane de lei,
    la 462,90 milioane de lei.

    Pierderile cumulate la noua luni ale OTP Bank Romania s-au ridicat
    la 4,2 miliarde de forinti (cca 15 mil. euro), comparativ cu un
    profit de 752 de milioane de forinti in ianuarie-septembrie 2009,
    in conditiile in care costul riscului aproape s-a triplat, arata
    raportul bancii. Totusi, desi calitatea portofoliului de credite
    s-a inrautatit pe parcursul anului, in special din cauza creditelor
    catre companii in trimestrul al doilea si a creditelor ipotecare in
    trimestrul al treilea, ponderea creditelor restante peste 90 de
    zile, de 9,6%, ramane mai buna decat media la nivelul
    grupului.

    “Ponderea creditelor neperformante creste la nivelul intregului
    sistem bancar si nu este de asteptat nicio imbunatatire inainte de
    a doua jumatate a anului viitor”, arata raportul OTP, mentionand ca
    singur semn bun faptul ca acordul cu FMI asigura “totusi”
    refinantarea datoriilor Romaniei.

  • Calitatea activelor bancare in tari ca Romania sau Ungaria, motiv semnificativ de ingrijorare – Fitch

    Pe ansamblul Europei Centrale si de Est, cea mai slaba calitate
    a activelor bancare este concentrata insa nu in aceste tari, ci in
    Kazahstan, Ucraina, Letonia si Lituania. In unele dintre pietele
    estice, noteaza Fitch fara a nominaliza vreuna, inclusiv
    rezultatele financiare inainte de calcularea provizioanelor au
    inceput sa fie marcate de performanta slaba a activelor si de
    reducerea gradului in care institutiile se bazeaza pe resurse din
    afara, atrase prin imprumuturi.

    Ponderea creditelor bancare in PIB, raportul intre credite si
    depozite si volumul imprumuturilor in valuta raman ridicate in
    anumite piete din regiune, constata agentia, toate acestea fiind
    indicii ale potentialului de risc in sistemul bancar. Cu toate
    acestea, afirma Fitch, cele mai multe dintre pietele emergente,
    inclusiv cele din Europa de Est, au perspectiva de rating stabila,
    reflectand tendintele actuale si gradul de risc. Romania are
    calificativul BB+ cu perspectiva stabila pentru indatorarea pe
    termen lung, calificativ confirmat de Fitch in august 2010.

    Raportul Fitch vine dupa ce, la sfarsitul lui octombrie, analistii
    agentiei apreciau ca bancile din Romania, Ungaria si Bulgaria sunt
    cele mai vulnerabile din Europa de Est la o eventuala reintoarcere
    a crizei financiare, pentru ca volumul imprumuturilor neperformante
    ramane ridicat, iar lipsa cresterii economice limiteaza
    creditarea.

    “Bancile nu au o situatie prea buna, in termeni de calitate a
    activelor – in Romania, intr-o anumita masura in Ungaria si intr-o
    masura mai mica in Bulgaria. Bancile din aceste trei tari prezinta,
    de asemenea, vulnerabilitati din cauza dezechilibrelor din
    economie”, declara Michael Steinbarth, senior director al Fitch
    Londra, intr-un interviu pentru Bloomberg. La aceasta situatie contribuie
    ponderea mare a creditelor in valuta acordate, impactul disparitiei
    boomului imobiliar si o anumita dependenta fata de finantarea din
    partea grupurilor-mama din Vest, inclusiv a celor din Grecia in
    cazul bancilor din Bulgaria si Romania, adauga Steinbarth.

    Proportia creditelor neperformante ajunsese in iunie la 12,6% in
    Bulgaria si 7,5% in Ungaria. In ce priveste Romania, in ultimul
    raport asupra stabilitatii financiare, publicat la sfarsitul lui
    august, BNR constata ca rata creditelor neperformante a crescut in
    perioada decembrie 2008 – iunie 2010 de la aproape 1% la 8,9%
    pentru portofoliul bancar privind companiile, respectiv de la 0,8%
    la 4,5% pentru portofoliul privind sectorul populatiei. “Ponderea
    ridicata a activelor imobiliare in bilantul firmelor si al
    populatiei genereaza preocupari privind implicatiile posibilei
    scaderi in continuare a preturilor la aceste active”, afirma banca
    centrala.

  • OTP Bank majoreaza capitalul filialei din Romania cu 18,6 mil. euro

    Majorarea de capital, inregistrata la
    Registrul Comertului la 16 noiembrie, creste capitalul social al
    bancii romanesti la 542,9 milioane de lei (aproape 126 milioane de
    euro). Precedenta operatiune de acest fel a avut loc in ianuarie,
    cand capitalul social a crescut cu 30 de milioane de lei, la 462,90
    milioane de lei.

    In prima jumatate a anului,
    costul riscului s-a triplat pentru OTP Bank Romania, ceea ce a dus
    la pierderi de 2,1 miliarde de forinti (7,5 milioane de euro), fata
    de un profit de 561 de milioane de forinti in prima jumatate a lui
    2009, conform raportului semestrial al grupului, care prevedea ca
    “peisajul macroeconomic dificil din Romania creste riscul unor
    viitoare dezechilibre”. Provizioanele au crescut in acelasi
    interval de la 1,98 miliarde la 6,36 miliarde de forinti, iar
    ponderea creditelor restante la plata cu peste 90 de zile in
    volumul brut al creditelor a crescut de la 1,9% la 8,4%.

    Cu ocazia testului de stres
    bancar derulat in vara la nivelul a 91 de banci din UE, OTP Bank
    s-a situat insa mult peste pragul minim de solvabilitate fixat de
    UE la 6% (este vorba de raportul intre capitalul propriu de rang I
    si valoarea totala a activelor). In cazul unui scenariu negativ, in
    care criza financiara continua, solvabilitatea definita astfel ar
    fi de 16,2% la sfarsitul lui 2011.

    OTP Bank Romania este
    controlata de grupul bancar ungar OTP (peste 99,99%), o cota sub
    0,1% fiind detinuta de Merkantil Bank. OTP Bank ofera servicii
    universale in Ungaria, Romania, Muntenegru, Croatia, Bulgaria,
    Rusia, Ucraina, Slovacia si Serbia, pentru mai mult de 12 milioane
    de clienti, prin intermediul unei retele teritoriale de aproape
    1.500 de unitati, prin intermediul retelei de ATM-uri si prin
    sistemul de canale electronice.

  • Cine castiga si cine pierde in razboiul mondial al valutelor

    Liderii celor mai puternice 20 de state ale lumii, reuniti in
    Coreea de Sud in urma cu cateva zile, au convenit sa fie “vigilenti
    fata de miscarile excesive de pe piata valutara”, sa limiteze
    deficitele de cont curent si sa se abtina de la devalorizari ale
    monedelor nationale cu scopul de a stimula artificial
    competitivitatea economiilor. Pe cat de vagi si de seci par
    deciziile de mai sus, pe atat de graitoare au parut ele pentru
    pietele financiare: aurul s-a scumpit, petrolul a urcat la 82 de
    dolari pe baril, monedele din economiile emergente, inclusiv din
    Europa de Est, au crescut, iar dolarul a scazut in continuare,
    trecand de 1,40 dolari/euro.

    Desigur, nu e chiar ceea ce s-ar fi asteptat de la liderii G20,
    care au facut tot posibilul sa lase impresia ca vor coopera, ca se
    inteleg bine si ca nu exista niciun “razboi al valutelor” –
    expresia lansata de ministrul brazilian de finante Guido Mantega,
    cu referire la SUA, Europa si Japonia si la eforturile lor de
    devalorizare a propriilor monede, in dauna economiilor emergente.
    Acestea din urma, cu notabila exceptie a Chinei, care continua sa
    reziste presiunilor SUA de a-si lasa moneda sa se deprecieze, raman
    sa traga ponoasele crizei, sugera Mantegna, pentru ca nu sunt atat
    de puternice nici ca sa-si protejeze propriile monede, la infinit
    de speculatiile valutare, nici sa foloseasca ele insele de parghia
    devalorizarii ca sa-si mareasca exporturile in felul in care o fac
    SUA sau Germania.

    Pietele financiare insa au luat declaratia G20 asa cum este,
    respectiv drept o declaratie a imposibilitatii si a lipsei de
    dorinta de a face mai mult, si si-au continuat natural jocul contra
    dolarului, mutandu-si atentia asupra reuniunii din aceasta
    saptamana a Rezervei Federale a SUA, de unde toata lumea asteapta o
    noua runda de masuri de “relaxare cantitativa” (cumpararea de
    titluri de stat de pe piata cu scopul de a creste lichiditatea si
    deci de a stimula creditarea in economie – in fapt, incercarea de a
    iesi din recesiune prin tiparirea de moneda). Cat despre China, de
    aici nu e de asteptat nicio schimbare – cu alte cuvinte, Beijingul
    va continua sa cumpere dolari, ca sa impiedice aprecierea yuanului,
    desi va face concesii de moment menite sa mai taie din avantul SUA
    de a contraataca prin alte mijloace. Mai exact, administratia Obama
    a amanat pana dupa urmatorul summit al G20, din noiembrie, o
    decizie pe raportul Congresului care cere instituirea de tarife
    punitive la import pentru “tarile ce isi manipuleaza monedele”,
    adica pentru China.

    Din iunie si pana joia trecuta, yuanul a pierdut treptat 1,92%
    in valoare fata de dolar, ceea ce pentru Beijing e suficient ca sa
    scape de sanctiunile vamale ale SUA, dar pentru Washington nu e,
    mai ales ca la 4 noiembrie sunt alegerile partiale din State, unde
    cea mai importanta miza e tot cea economica – poate iesi America
    din recesiune, intre altele si prin silirea Beijingului sa accepte
    o apreciere mai mare a yuanului?Prin urmare, razboiul valutelor e
    in plina desfasurare, desi sefii de state si guvernatorii bancilor
    centrale isi dau osteneala sa-l minimalizeze (“e doar o chestiune
    de semantica” si “nu as califica situatia obiectiva ca fiind
    reflectata de aceasta sintagma, razboi valutar”, spunea
    guvernatorul Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet).

    Poate nimeni nu l-a mai aratat atat de evident cu degetul ca
    brazilianul Mantegna, insa razboiul valutar este o realitate de ani
    de zile, inca dinainte de inceputurile actualei crize economice din
    2008, iar miza sa este suprematia pe graficul exporturilor mondiale
    si, mai nou, iesirea din recesiune cu ajutorul unor exporturi mai
    competitive. Tensiunea valutara a ajuns insa in ultimele luni
    aproape de punctul de fierbere pentru ca, mai mult decat pana acum,
    bancile centrale si-au asumat misiunea de a devaloriza propriile
    monede pentru a-si face marfurile mai atractive la export si a
    descuraja importurile, iar ceea ce nu au facut bancile centrale au
    desavarsit fondurile speculative in cautare de instrumente
    rentabile in care sa-si plaseze banii.

    Intr-un mare joc mondial de suma nula, in care castigurile unora
    sunt obligatoriu pierderile usturatoare ale altora, si pe fondul
    unui climat economic deteriorat de criza, cei care au avut la
    dispozitie bani de plasat au inundat cu lichiditati pietele.
    Bancile centrale au cumparat titluri emise de propriile state sau
    de cele din aria lor de actiune (cazul Bancii Centrale Europene,
    care initial a justificat aceasta prin intentia de a sustine
    Grecia, Portugalia sau Spania in fata speculatorilor internationali
    ce atacau euro); uneori au facut-o explicit cu scopul de a evita
    crize noi de lichiditate de genul celei care a paralizat piata in
    contextul caderii Lehman Brothers din 2008. Masura, cunoscuta sub
    numele de “quantitative easing” (“relaxare cantitativa”), trebuia
    sa fie in principiu una extraordinara, dar treptat toti actorii
    implicati au devenit dependenti de ea – bancile centrale, statele,
    bancile comerciale si fondurile de investitii -, ba mai mult, s-a
    conturat ideea periculoasa ca daca acest joc nu mai continua,
    economiile recad in criza, in temuta varianta in forma de W.

  • Societe Generale si-a dublat profitul in trimestrul al treilea

    Rezultatul este peste asteptarile analistilor, care estimau un
    profit intre 688 si 716 milioane de euro. Explicatia pentru o
    asemenea performanta este, conform bancii, scaderea provizioanelor
    pentru credite neperformante si cresterea pietei de retail bancar
    international.

    Veniturile bancii au urcat in trimestrul al treilea cu 5,5%, la 6,3
    miliarde de euro, de la 5,97 miliarde in aceeasi perioada din 2009.
    Operatiunile de retail in crestere au contracarat scaderea cu 18% a
    veniturilor din operatiunile cu clientii corporatisti. Activitatea
    de banca de investitii a produs venituri in crestere cu 10% fata de
    trimestrul anterior.

    “Este o confirmare a revirimentului Societe Generale”, a declarat
    Frederic Oudea, CEO al grupului.

    In cursul lunilor iulie – septembrie, SocGen a continuat sa-si
    reduca expunerea in active toxice, in total cu circa 2,6 miliarde
    de euro.

    Pe primele noua luni ale anului, profitul net a fost de 3,04
    miliarde de euro, nivel pe care analistii il aveau in vedere pentru
    tot anul 2010.

    Rata capitalului de baza de rang I (core Tier I), care masoara
    curent forta capitalului unei banci, a fost de 8,4% la sfarsitul
    lui septembrie, ceea ce inseamna ca banca nu va trebui sa recurga
    la majorari de capital pentru a satisface noile reglementari Basel
    III impuse bancilor din statele UE, care in anii urmatori, din 2013
    pana in 2019, trebuie sa atinga standarde mai inalte de calitate a
    capitalului (7% rata capitalului de baza de rang I, care la randul
    lui va avea parte de o definire mai exigenta).

    Frederic Oudea a declarat ca banca va depasi cerintele de capital
    ale Basel III fara a fi nevoita sa faca majorari de capital. In
    estimarea lui, SocGen va avea o rata a capitalului de baza de rang
    I de circa 7,5% la 1 ianuarie 2013 si de 8,5% la sfarsitul anului
    respectiv.

    Oudea a estimat si ca in 2012, nivelul profitului
    anual va putea atinge 6 miliarde de euro.

    Societe Generale, proprietarul Bancii Romane pentru Dezvoltare,
    este al doilea grup financiar din Franta, dupa Paribas, si primul
    care isi anunta rezultatele trimestriale.

  • Piraeus Bank anunta o majorare de capital de peste 1 mld. euro

    Majorarea de capital va avea loc printr-o vanzare de actiuni in
    valoare de 800 de milioane de euro, in ianuarie, urmata de o
    vanzare de obligatiuni convertibile in valoare de 250 de milioane.
    Planul urmeaza sa fie supus aprobarii actionarilor la 23
    noiembrie.

    “Emisiunea de actiuni ne va permite sa ne intarim baza de capital
    in conditiile unei conjuncturi de piata complicate si sa ne plasam
    in postura de a beneficia de pe urma unei imbunatatiri a
    conditiilor economice”, a declarat Michalis Sallas, presedintele
    Piraeus Bank, citat de publicatia elena Capital.

    Majorarea de capital va implica o suma mai mare decat se asteptase
    piata, ceea ce explica evolutia actiunilor Piraeus, care vineri au
    cazut intr-o prima faza cu 7,4% la bursa din Atena si au tras in
    jos indicele bursei cu 3,5%.

    Bancile grecesti incearca sa atraga capital, in contextul in care
    multi depunatori, speriati de criza financiara, si-au retras
    depozitele, iar tara a avut nevoie de finantarea FMI si a UE pentru
    ca nu a mai avut acces pe pietele de capital. National Bank of
    Greece, cea mai mare banca privata din tara, a facut deja o
    majorare de capital de 1,8 milioane de euro in cursul acestei
    luni.

    Piraeus Bank a trecut testul de stres bancar la nivel european din
    iulie, insa la limita (o rata a capitalului de rang I de 6%), iar
    majorarea de capital ii va imbunatati solvabilitatea (pana la o
    rata de 10,8%). Profitul pe prima jumatate a anului a cazut cu 92%,
    iar banca, la fel ca si celelalte de pe piata elena, a ramas
    dependenta de operatiunile de cumparare a bondurilor grecesti de
    catre Banca Centrala Europeana.

    Alex Manos, managing directorul bancii, a declarat vineri pentru
    Bloomberg ca Piraeus “va incerca sa nu
    impovareze excesiv generozitatea BCE”. Reuters l-a citat pe Manos cu declaratia ca
    emisiunea de actiuni va crea “un tampon contra unei inrautatiri
    neasteptate a pietei”, iar emisiunea de obligatiuni urmareste “un
    exercitiu de explorare a resurselor suplimentare de cerere ale
    investitorilor”.

    Lipsa de resurse financiare si lipsa de sustinere din partea
    guvernului a dus la abandonarea planului ca Piraeus Bank sa cumpere
    participatiile guvernului de la Atena la ATEBank si Hellenic
    Postbank, pentru 701 milioane de euro. Alex Manos a precizat ca
    Piraeus nu va mai reveni asupra ofertei.

    Barclays Capital, Credit Suisse, Goldman Sachs si Morgan Stanley
    vor fi coordonatorii globali ai emisiunii de actiuni.

    In afara de Grecia, Piraeus are operatiuni in Bulgaria, Romania,
    Serbia, Cipru, Egipt, Ucraina si SUA.

    Surse din piata financiara citate de Reuters au afirmat ca decizia
    Piraeus ar putea creste presiunea asupra celorlalte banci
    importante, Alpha Bank si EFG Eurobank, sa recurga si ele la o
    majorare de capital.