Alt proiect şi-a găsit susţinătorii pe Kickstarter. “The Skarp Laser Razor” a strâns în doar 8 zile 1 milion de dolari, cu încă 19 zile rămase pentru a primii donaţii. Skarp Technologies a cerut un fond de finanţare de doar 160.000 de dolari.
Morgan Gustavsson şi Paul Binun au creat acest aparat de bărbierit, care promite un bărbierit fără iritaţii, funcţionează uşor şi este eco-friendly, doarece nu necesită apă şi elimină nevoie de lame de ras, astfel ajutând la reducerea deşeurilor, după cum susţin producătorii pe pagina de kickstarter a proiectului.
Ideea i-a venit lui Gustavsson în 2001 pentru un asemenea device, dar tehnologia nu era destul de avansată. Fuseseră descoperite lungimile de undă ale luminii care puteau tăia părul închis la culoare, dar abia în 2009 a descoperit metoda prin care ar putea tăia orice fir de păr.
După ani de cercetare, cei doi au descoperit molecula cromofor din firul de păr, astfel firul de par ar putea fi tăiat dacă se foloseşte o anumită lungime de undă. Iar acest tip de moleculă se regăseşte în părul tuturor, indiferent de rasă, vârstă sau sex.
Aparatul de bărbierit are o autonomie de 50.000 de ore şi funcţionează pe bază de baterii.
Cetatea Medievală din Târgu Mureş s-a aflat, vara aceasta, într-un amplu proces de restaurare şi valorificare, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Chiar dacă lucrările nu au fost finalizate complet, Cetatea Medievală a fost deschisă publicului la mijlocul lunii septembrie, cu ocazia unui concert inedit, în care Filarmonica a interpretat muzica din mai multe filme celebre.
Nu la fel de celebră ca şi alte fortificaţii din Transilvania, Cetatea Medievală din Târgu Mureş ascunde însă o adevărată comoară arheologică. Aici au fost descoperite un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, despre care specialiştii spun că este prima structură industrială de acest fel din Transilvania şi pivniţa unei case din secolul al XV-lea, cu o adăugire din secolul al XVI-lea. Mai mult, aici a fost descoperită şi o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, iar arheologii au stabilit că este primul monument industrial din România, dar şi o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, scrie Vocea Transilvaniei.
De asemenea, în zona bastionului măcelarilor, a fost descoperită poarta de Nord a cetăţii medievale, dar şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj. Arheologii spun că asta dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură.
Pe lângă valoarea inestimabilă a descoperirilor arheologice, acestea au dus, din păcate, la întârzierea lucrărilor de reabilitare, care oricum erau în urmă din cauza unor probleme de proiectare.
Proiectul de reabilitare a vizat lucrări de consolidare, reamenajare şi reabilitare a clădirilor, aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi drenaj, precum şi restaurarea componentelor artistice din incintă. Mai mult, toate cele patru corpuri de clădire din cetate au intrat într-un proces de restaurare, alături de cele şapte bastioane ale Cetăţii Medievale: Tăbăcarilor, Dogarilor, Mic, Croitorilor, Porţii, Măcelarilor şi Blănarilor. Toate cele şapte bastioane vor funcţiona ca săli de expoziţii, ateliere, săli de spectacole, centre de conferinţe sau muzee, scrie sursa citată.
Pe lângă lucrările de reabilitare a cetăţii, proiectul a prevăzut şi restaurarea picturilor, frescelor, a elementelor decorative exterioare şi a lucrărilor de tâmplărie. De asemenea, s-a avut în vedere amenajarea căilor de acces pietonale,a instalaţiei electrice exterioare, restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor, dar şi amenajări peisagistice şi realizarea unui parc arheologic pentru evidenţierea obiectivului.
NASA a anunţat, luni seară, într-o conferinţă de presă, că fâşiile de săruri hidratate pe care le-au descoperit pe versanţii craterelor de pe Marte au fost “create de fluxuri de apă în stare lichidă”.
Savanţii americani sunt de părere că acele fâşii de sare hidratată – care au o culoare întunecată – ce apar pe scoarţa planetei Marte sunt în mod direct asociate cu fluxurile de apă care curg în mod periodic pe planeta roşie.
Datele transmise de sateliţii operaţi de NASA arată o serie de elemente de relief, care apar pe versanţii marţieni, ce sunt asociate cu depozitele de sare. Astfel de depozite de sare ar putea să modifice punctele de îngheţare şi de evaporare ale apei în atmosfera rarefiată de pe Marte, păstrând apa respectivă în stare lichidă suficient de mult timp pentru ca aceasta să poată să curgă la nivelul scoarţei marţiene.
Astrofizicienii au emis de mult timp ipoteza că aceste urme care apar sezonier pe Marte ar putea fi formate de scurgeri alcătuite din soluţii sărate.
“Acest lucru, cred eu, ne dă un indiciu asupra zonelor în care ar trebui să privim mai cu atenţie”, a spus Alfred McEwen, cercetător principal al High Resolution Imaging Science Experiment (HiRISE), în cadrul University of Arizona din Tucson şi co-autor al studiului.
Întrebat dacă descoperirea anunţată azi e dovada de necontestat a prezenţei apei lichide pe Planeta Roşie, McEwan a declarat: “Aş spune aproape”.
Cercetătorul Lujendra Ojha şi colegii săi de la NASA au prezentat această descoperire într-un articol publicat în Nature Geoscience.
Există numeroase implicaţii ale existenţei apei pe Marte, deoarece orice depozit de apă lichidă duce la o creştere considerabilă a posibilităţii ca microbii să fie prezenţi la suprafaţa acestei planete. În plus, pentru viitoarele echipaje de astronauţi care ar ajunge pe Marte, identificarea proviziilor de apă, la mică adâncime sub scoarţă, i-ar ajuta să trăiască pe planetă pe baza unor rezerve locale.
Oamenii de ştiinţă se întrebau de multă vreme dacă apa ar putea să existe în stare lichidă pe scoarţa lui Marte, în zilele noastre.
Nu este o teorie simplă, deoarece temperaturile de pe Marte sunt de obicei sub valoarea de zero grade Celsius, iar presiunea atmosferică este atât de scăzută, încât depozitele de apă lichidă ar trebui să înceapă să fiarbă la scurt timp după topirea gheţurilor.
Însă observaţiile efectuate în ultimii 15 ani, prin care au fost identificate rigole şi striaţii, care par că se modifică odată cu schimbarea anotimpurilor, au întărit aceste speculaţii.
Noile date transmise pe Terra de sonda Mars Reconnaissance Orbiter (MRO), operată de NASA, par să fi rezolvat acest mister.
Sonda MRO are la bordul ei un instrument, Crism, care poate să determine structura chimică a materialelor aflate la suprafaţa lui Marte.
Crism a analizat materialele din patru perimetre, în care se aflau acele fâşii întunecate, ce apar în lunile de vară de pe Marte, iar apoi dispar.
Instrumentul a descoperit că acele “linii recurente de pe versanţi” (RSL) sunt acoperite cu săruri.
Sărurile identificate – perclorat, clorat şi clorură de magneziu – pot să reducă punctul de îngheţ al apei cu 80 de grade şi rata de vaporizare de zece ori.
Această combinaţie de factori permite depozitelor de apă să rămână stabile suficient de mult timp pentru a se scurge de-a lungul versanţilor şi craterelor.
Cu toate acestea, locul din care provin aceste surse de apă, care creează astfel de forme de relief pe Marte, nu este deocamdată cunoscut. MRO a analizat perimetre din regiunea ecuatorială, iar orice formă de depozit de apă din acele regiuni ale lui Marte, ce ar putea să existe sub formă de gheaţă, ar trebui să se afle doar la adâncimi mari.
O posibilitate ar fi ca sărurile respective să extragă apa din atmosferă. Roverul Curiosity a descoperit câteva indicii puternice care par să ateste existenţa acestui mecanism. Însă nici în acest caz savanţii americani nu ştiu dacă există rezerve de vapori suficient de mari în atmosfera marţiană pentru a determina producerea acelor scurgeri de apă de la nivelul versanţilor.
O altă teorie vizează stratul acvifer local care se dezmembrează la suprafaţă, însă această ipoteză nu oferă un răspuns viabil pentru fâşiile întunecate de săruri hidratate care se formează în vârful dealurilor şi munţilor marţieni.
Cercetătorii americani consideră că poate fi avută în vedere şi o teorie potrivit căreia acele fâşii întunecate se formează din surse diferite (de apă, n.r), aflate în zone diferite ale planetei Marte.
Joe Michalski, cercetător la Muzeul de Istorie Naturală din Londra, consideră că anunţul făcut de NASA, luni seară, este deosebit de interesant, în special datorită implicaţiilor sale asupra existenţei potenţiale a coloniilor de microbi pe Marte, în perioada actuală.
“Ştim, din studii efectuate pe extremofilele de pe Terra, că formele de viaţă pot nu doar să supravieţuiască, ci şi să se dezvolte în abundenţă în condiţii care sunt extrem de aride, foarte saline sau în orice alt tip de mediu ‘extrem’ în comparaţie cu habitatul oamenilor. De fapt, pe Terra, oriunde găsim apă, găsim viaţă. Acesta este motivul pentru care descoperirea apei pe Marte, după cercetări de peste 20 de ani, reprezintă o chestiune atât de interesantă”, a spus savantul britanic.
O consecinţă interesantă a acestei descoperiri constă în faptul că agenţiile spaţiale vor trebui să analizeze o serie de chestiuni suplimentare şi să ţină cont de locul în care vor trimite în viitor alte sonde şi rovere marţiene.
Normele acceptate în prezent pe plan internaţional precizează că misiunile spaţiale ar trebui să fie extrem de atente în legătură cu locurile de pe Marte în care vor să plaseze sonde şi roboţi şi în care există probabil apă lichidă.
Peter Grindrod, cercetător la Agenţia spaţială britanică, a explicat: “Principiile de protecţie planetară stipulează că nu putem să mergem oriunde se află apă lichidă, deoarece nu putem să sterilizăm navele noastre spaţiale suficient de bine, pentru a garanta că nu vom contamina acele zone. Aşadar, dacă un RSL este descoperit în zona de plasare a unui rover, atunci roverul nu poate coborî acolo. Este destul de ironic, mai ales pentru următorul rover al Agenţiei Spaţiale Europene, ExoMars, deoarece el a fost conceput pentru a căuta forme de viaţă”.
Cetatea Medievală din Târgu Mureş s-a aflat, vara aceasta, într-un amplu proces de restaurare şi valorificare, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Chiar dacă lucrările nu au fost finalizate complet, Cetatea Medievală a fost deschisă publicului la mijlocul lunii septembrie, cu ocazia unui concert inedit, în care Filarmonica a interpretat muzica din mai multe filme celebre.
Nu la fel de celebră ca şi alte fortificaţii din Transilvania, Cetatea Medievală din Târgu Mureş ascunde însă o adevărată comoară arheologică. Aici au fost descoperite un atelier de prelucrare a bronzului din secolul al XV-lea, despre care specialiştii spun că este prima structură industrială de acest fel din Transilvania şi pivniţa unei case din secolul al XV-lea, cu o adăugire din secolul al XVI-lea. Mai mult, aici a fost descoperită şi o fabrică de cărămidă din perioada secolelor XVI-XVII, iar arheologii au stabilit că este primul monument industrial din România, dar şi o bucătărie aproape completă din secolul al XVII-lea, scrie Vocea Transilvaniei.
De asemenea, în zona bastionului măcelarilor, a fost descoperită poarta de Nord a cetăţii medievale, dar şi un sistem de captare a apei folosite ca drenaj. Arheologii spun că asta dovedeşte existenţa unui sistem complex de infrastructură.
Pe lângă valoarea inestimabilă a descoperirilor arheologice, acestea au dus, din păcate, la întârzierea lucrărilor de reabilitare, care oricum erau în urmă din cauza unor probleme de proiectare.
Proiectul de reabilitare a vizat lucrări de consolidare, reamenajare şi reabilitare a clădirilor, aleilor, sistemelor de apă, canalizare şi drenaj, precum şi restaurarea componentelor artistice din incintă. Mai mult, toate cele patru corpuri de clădire din cetate au intrat într-un proces de restaurare, alături de cele şapte bastioane ale Cetăţii Medievale: Tăbăcarilor, Dogarilor, Mic, Croitorilor, Porţii, Măcelarilor şi Blănarilor. Toate cele şapte bastioane vor funcţiona ca săli de expoziţii, ateliere, săli de spectacole, centre de conferinţe sau muzee, scrie sursa citată.
Pe lângă lucrările de reabilitare a cetăţii, proiectul a prevăzut şi restaurarea picturilor, frescelor, a elementelor decorative exterioare şi a lucrărilor de tâmplărie. De asemenea, s-a avut în vedere amenajarea căilor de acces pietonale,a instalaţiei electrice exterioare, restaurarea şi remodelarea plasticii faţadelor, dar şi amenajări peisagistice şi realizarea unui parc arheologic pentru evidenţierea obiectivului.
Două locuri spectaculoase din Ardeal pot fi incluse cu uşurină pe lista celor mai ciudate obiective turistice din România. Este vorba despre destinaţii care ies din tiparele unui peisaj obişnuit şi despre care puţini au auzit, scrie Vocea Transilvaniei.
Lacul Vida
Turiştii care au ajuns să se bucure de priveliştea lacului Vida au rămas impresionaţi.Culoarea deosebită, dar şi vârtejul din mijlocul fac din acest lac un loc de poveste. În comuna bihoreană Dobreşti se află un lac special, în mijlocul acestuia se găseşte un vârtej.
Groapa ruginoasă
Una dintre cele mai inedite arii naturale protejate de lege din întreaga regiune a Transilvaniei este Groapa Ruginoasa. Aspectul său fantastic care sugerează un colţ din Canionul Colorado este astăzi un adevărat laborator morfologic, scrie sursa citată.
Rana Munţilor
Întreaga suprafaţă de aproximativ 20 hectare a acestei rezervaţii înglobează peisaje demne de toata admiraţia, de un pitoresc inedit. Întreaga vale, cunoscută şi sub numele de Valea Seacă, prezintă o serie de versanţi abrupţi, fiind considerată o ciudăţenie a naturii, în special datorită contrastului neobişnuit dintre rocile roşiatice şi vegetaţia verde şi bogata ce acopera restul versanţilor din această zonă a Apusenilor.
Hotelul Gili Lankanfushi din Maldive a fost declarat cel mai bun hotel din lume, conform TripAdvisor.
Complexul Gili Lankanfushi este alcătuit din 45 de vile deasupra apei şi se află pe insula privată din Male Atoll. O noapte la acest hotel costă undeva la 1.000 de dolari, iar în acest preţ intra şi serviciu de majordom. Vilele din cadrul complexului au fost construite din lemn în stil tradiţional. În cadrul complexului se află un cinematograf, un spa şi sunt organizate sesiuni de scuba diving pentru doritori.
Podiumul celor mai bune hoteluri din lume a fost completat de Hotelul Nayara din Costa Rica şi Shinta Mani Club din Cambogia.
Duşul reimaginat de compania Nebia consumă cu 70% mai puţină apă şi este mai eficient decât duşul tradiţional.
Nebia a căutat să-şi finanţeze produsul pe platforma de strângere de fonduri, Kickstarter, şi deşi a cerut doar 100.000 de dolari, a adunat până acum 2,500.000 de dolari. Nebia ar putea primii şi mai mulţi bani, campania aflându-se în desfăşurare încă 14 zile. Pe lângă asta, proiectul a atras şi susţinerea lui Tim Cook, CEO-ul Apple.
Cum funcţionează? Duşul Nebia transformă picăturile obişnuite de apă în milioane de picături mai mici care acoperă o suprafaţă mai mare decât duşurile obişnuite. “E conceput să fie mai bun decât clasicul duş. Foloseşte o explozie de apă de înaltă presiune şi în 30 de secunde eşti ud complet”, a spus Philip Winter pentru publicaţia Fast Company.
Compania a lucrat timp de 5 ani la realizarea duşului, care împrumută tehnologii din ingineria aerospaţială, conform paginii proiectului de pe Kickstarter.
Deşi produsul nu este tocmai ieftin (400 de dolari la retaileri), Nebia promite să scadă preţul pentru a fi accesibil cât mai multor oameni de pe glob.
Toată zona de plajă de pe litoralul Mării Negre va fi lăţită cu 50-180 metri până în 2019, iar prima etapă, de la Eforie Nord la Mamaia Sud, este aproape de finalizare, proiectul având o valoare de 180 milioane euro, a spus la ZF Live Gheorghe Boeru, preşedintele firmei de consultanţă Romair Consulting, proiectantul lucrărilor. “Prima etapă a vizat 7,3 km de plajă, lărgită cu 50 până la 180 metri, în funcţie de zonă. În total, circa 273.000 mp, respectiv 27 km2, vor fi redaţi României. Au fost şase etape ale operaţiunii şi acum suntem la ultima etapă”.
Cartea ale cărei pagini pot fi rupte şi folosite pentru a filtra apa s-a dovedit a fi eficientă, scrie BBC
Pagina conţine nanoparticule de argint si cupru, iar bacteriile sunt eliminate atunci când apa trece prin hârtie. Cartea a fost testată în 25 de ape contaminate din Sudul Africii, Ghana şi Bangladesh şi hârtia a eliminat 99% dintre bacterii.
“Acest proiect a fost creat pentru comunităţile din ţările în curs de dezvoltate”, a spus Teri Dankovich, unul dintre creatorii proiectului. Acesta a menţionat că 663 de milioane de oameni din jurul lumii nu au acces la apă curată. “Tot ce trebuie să faci este să rupi o hârtie şi să torni apa contaminată prin ea, rezultând apă curată”, a adăugat ea.
Potrivit testelor, o pagină ar putea fi folosită pentru 100 de litri de apă, astfel o asemenea carte ar putea filtra apa pentru o persoană timp de patru ani.
Dankovich speră ca în viitor producţia să crească, în momentul de faţă ea imoreună cu studenţii ei fac hârtia, şi să poată oferii oamenilor oportunitatea de a încerca ei ănsăşi. “Trebuie să observe singur efectele hârtiei. Să se convingă singuri”, a spus ea.
Deşi este evident că elimină bacteriile, încă nu este clar dacă acestă hârtie elimină şi micro-organismele care provoacă boli. “Aş vrea să vad rezultate în legătură cu eliminarea unor paraziţi, viruşi”, a spus Daniele Lantagne, inginer de protecţia mediului la Universitatea Tufts.
Locuitorii din comunele arădene Bocsig, Hăşmaş, Archiş, Craiva şi Beliu, în total 29 de sate, au apă potabilă din reţea doar câteva ore pe zi, din cauza secetei din ultimele săptămâni.
În toate cele cinci comune, furnizorul apei este o uzină din localitatea Bocsig, ai cărei reprezentanţi au declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, că problemele sunt cauzate de lipsa de precipitaţii şi dublarea consumului faţă de perioadele obişnuite.
Conform autorităţilor locale, în ultimele două săptămâni fuznizarea apei a fost oprită pe timp de noapte, pentru a se putea umple rezervoarele din sate.
Pe timpul zilei, furnizarea nu este oprită, însă consumul ridicat face ca presiunea să fie slabă, iar majoritatea familiilor nu au apă decât câteva ore.
“Problema este că din cauza lipsei ploilor oamenii îşi udă foarte mult grădinile, iar consumul a explodat. Rezervoarele şi reţelele de care dispunem nu fac faţă acestui consum”, a declarat un reprezentant al Uzinei de Apă Bocsig, Vicentie Palcu.
Conform sursei citate, problema ar putea fi rezolvată în următoarele zile, pentru că meteorologii au anunţat ploi în vestul ţării. Astfel, dacă localnicii nu vor mai uda grădinile, consumul va reveni la valorile normale.
